997 matches
-
ea reflectă elocvent primul efect al celebrării sacramentului: reconcilierea omului cu Dumnezeu. Acest lucru este subliniat atât de reflecția Bisericii, cât și de cercetarea teologică contemporană. Confirmând reflecția și doctrina Bisericii, conținutul cercetării noastre subliniază un aspect esențial în practica sacramentală: existența unui proces de dialog, care nu se derulează doar între confesor și penitent, ci mai ales între Dumnezeu și penitent. În esența sa, dialogul este realizat între cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului, fapt ce se poate înfăptui în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
diferite planuri și contexte ale vieții omului. Acum, însă el este condensat și concretizat în mod original în acest moment al reconcilierii. Desigur, această imagine nu pretinde a fi cu necesitate una cu totul nouă, însă, privită în contextul celebrării sacramentale - în care, în cele câteva minute cât durează celebrarea sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în special, în contextul evident al celebrării reconcilierii sacramentale. O asemenea concepție și abordare - a omului într-un raport cu Dumnezeu - determină un câmp de studiu vast, implicând aprofundarea unui conținut bogat de elemente teoretice, care apoi să se concretizeze și să își găsească aplicarea în celebrarea pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
realizarea sa, facilitând o înțelegere corectă și venind în ajutorul atât a penitentului, cât și a confesorului. Nu lipsesc nici aspectul diacronic și nici cel sincronic al problematicii, însă s-a urmărit să se ofere prioritate planului actual al vieții sacramentale, mobilizându-și atenția mai mult asupra situației concrete contemporane în care Biserica se află și în care creștinul își manifestă credința. În primul capitol, vom prezenta relația dintre Dumnezeu și om, ca o relație în sine „dialogică”, bazându-ne pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Vom observa că stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului s-a făcut după un îndelung proces de transformare, proces etapizat de-a lungul istoriei, în momente de referință. Aceste momente recunosc mai întâi o formă publică a celebrării reconcilierii sacramentale, apoi o formă personală, auriculară, pentru ca în cele din urmă să se ajungă la modalitatea de celebrare din zilele noastre, care este reglementată de un ritual, ce propune trei forme de celebrare și păstrează o structură de referință alcătuită din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic din sacramentul reconcilierii, proces care are loc, în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind reprezentării umane modalități distincte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind reprezentării umane modalități distincte prin care dialogul poate fi realizat. Pentru a nu divaga
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de drept canonic și chiar de psihologie. Pentru coerența analizei cercetării noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic, prin experiența unei „autocomunicări” a lui Dumnezeu și prin transformări pe care penitentul le trăiește la nivelul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce sunt relevante celebrării sacramentului reconcilierii și implicit derulării în mod eficace a unui proces dialogic în cadrul aceluiași sacrament. Concluzia vrea să sublinieze atât importanța acestui sacrament în viața creștinului, cât și a procesului dialogic care se realizează în interiorul celebrării sacramentale a reconcilierii. Prin aceasta, creștinul are posibilitatea de a fi într-un mod special în raport cu Dumnezeu, care este mereu deschis spre relație și dialog și care se manifestă în mod original față de om prin astfel de momente privilegiate. Sacramentul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-i o armonie afectivă”, ce îl ajută să răspundă invitației lui Dumnezeu. Răspunzând pozitiv lui Dumnezeu, omul practică cele trei virtuți teologale, pentru că el crede, el iubește și el speră. Apoi, se inserează într-o practică de participare la viața sacramentală și la meditarea Sfintei Scripturi și menține un raport dialogic intim cu Dumnezeu prin rugăciune. Prin aceasta, omul afirmă existența Creatorului și a Mântuitorului său, Ființă vie, implicată activ în procesul de creștere și maturizare a vieții sale. Menirea sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o relație cu Dumnezeu, este necesar a fi conștient mai întâi de prezența Sa. Prezența divinului poate fi recunoscută în mai multe feluri. Ea poate fi găsită în sfințenia din inimile oamenilor, în paginile Sfintei Scripturi, în trăirea unei vieți sacramentale sau în rugăciune. Deși există toate aceste posibilități, din punct de vedere teologic, se recunoaște doar o singură prezență a lui Dumnezeu. Ea acționează asupra oamenilor în mod dinamic, sub forma harului, și vrea să reprezinte „autocomunicarea lui Dumnezeu către
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vorba de un tip oricare de comunicare, ci de un dialog adevărat, în care interlocutorii implicați se prețuiesc unul pe altul. Omul se poate înnoi în astfel de momente privilegiate. Prin întâlnirea cu cuvântul revelat de Dumnezeu, participând la viața sacramentală, prin rugăciune, dar și prin alte acțiuni spirituale, el experimentează situații inedite de întâlnire cu însuși Dumnezeu. Acestea nu sunt noi, dar poartă în ele însele mereu o noutate, pentru că Dumnezeu nu este „vechi”, ci un izvor nesecat de viață
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și în speciile euharistice. În plan liturgic, între cuvântul lui Dumnezeu și sacramente este o legătură profundă. De aceea, fiecare celebrare are inițial un prim moment, de proclamare a cuvântului lui Dumnezeu, apoi, un al doilea, de săvârșire a ritului sacramental propriu-zis. Aceasta indică în mod clar că viața sacramentală se naște din cuvântul lui Dumnezeu și totodată este introdusă de acesta. 3.2 Sacramentele Sacramentul este o celebrare, un moment solemn, un dialog, o întâlnire între om și Dumnezeu și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu și sacramente este o legătură profundă. De aceea, fiecare celebrare are inițial un prim moment, de proclamare a cuvântului lui Dumnezeu, apoi, un al doilea, de săvârșire a ritului sacramental propriu-zis. Aceasta indică în mod clar că viața sacramentală se naște din cuvântul lui Dumnezeu și totodată este introdusă de acesta. 3.2 Sacramentele Sacramentul este o celebrare, un moment solemn, un dialog, o întâlnire între om și Dumnezeu și un eveniment de har. Prin celebrarea sa, omul primește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
realitățile umane vizibile și realitățile divine invizibile. Prin aceasta, omul aduce cult lui Dumnezeu, exprimă lauda și mulțumirea, îi recunoaște bunătatea și milostivirea și formulează rugăciuni de cerere de ajutor, fapte ce le exprimă și simbolic prin celebrarea unui rit sacramental. „Substanța sacramentelor este cuvântul”, care devine o proclamare eficace a lui Dumnezeu însuși. Însă, celebrarea sacramentelor se folosește și de un limbaj simbolic, căci, „pentru a exprima realitățile divine (...), imaginile preced conceptele, riturile simbolice preced reflecția teologică”. Dacă aceasta se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
proclamare eficace a lui Dumnezeu însuși. Însă, celebrarea sacramentelor se folosește și de un limbaj simbolic, căci, „pentru a exprima realitățile divine (...), imaginile preced conceptele, riturile simbolice preced reflecția teologică”. Dacă aceasta se materializează printr-un rit, atunci și dialogul sacramental între Dumnezeu și om devine tot un rit, realizând „sosirea lui Dumnezeu în corporalitate, (...) în istorie pentru a ni se comunica nouă și a ne atrage la sine”. Riturile sunt un limbaj prin care omul comunică cu Dumnezeu. Un rol
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atare și față de care se află într-un anume mod de a fi. Simbolul nu este important pentru sine însuși, ci pentru ceea ce există în raport cu el, indicând în cazul nostru „acel mod de comunicare între Dumnezeu și om”. Așadar, acțiunea sacramentală devine un limbaj prin care se formează dialogul între om și Dumnezeu. Aceasta face ca sacramentul să fie o „parte sigură a relației dintre Dumnezeu și oameni”. Dumnezeu, care este invizibil, se adresează omului printr-un semn vizibil, al sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin urmare, pentru a-i oferi mântuirea. Omul, la rândul său, doar când se oferă pe sine însuși prin credință, îl poate întâlni pe Dumnezeu, care se lasă găsit în ipostaza celui care i se dăruiește. În aceasta constă dialogul sacramental și tocmai acest fapt face din el un moment privilegiat al întâlnirii dintre om și Dumnezeu. 3.3 Rugăciunea, dialog interior și exterior În intimitatea ființei sale, omul descoperă că poate întreține un dialog interior, fie cu el însuși, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu i-o face, nu pur și simplu de a comunica banal cu el, ci de a fi împreună într-un real raport de dialog. Formele sunt multiple. O expresie particulară și un moment privilegiat este sacramentul. Participând la viața sacramentală, omul participă la dialog cu Dumnezeu. Iar dintre cele șapte sacramente, un mod particular de a trăi dialogul este dezvoltat în sacramentul reconcilierii, moment în care omul, în intimitatea sa, se întâlnește cu divinitatea și se deschide acesteia, convins că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iubitor. Biserica, în existența sa istorică, a celebrat în diverse moduri acest moment de întâlnire. Credința omului, istoria, cultura și planul însuși al lui Dumnezeu s-au implicat în celebrarea sa, dând naștere la forme diferite de concretizare a ritului sacramental de reconciliere. Raportul dialogic a fost prezent în mod indubitabil, dar nu mereu păstrând aceeași formă. De la Tradiție la Evul Mediu și mai apoi la postmodernitate, Biserica a menținut și a considerat un dar divin și prețios această taină sfântă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în circumstanțe istorice și culturale diferite, urmând logica unui plan divin, se va actualiza în maniere diferite, dar fără a denatura valoarea darurilor sale, ci oferindu-le în mod original, prin lucrarea Duhului Sfânt. 2. Aspecte și practici ale penitenței sacramentale în evoluția istorică a Bisericii Lucrarea Duhului Sfânt în Biserică se lasă observată în diferite momente și situații originale ale vieții comunității creștine. De-a lungul istoriei, Biserica, prin deschiderea sa la această lucrare, se predispune în mod conștient la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfârșitul celebrării primeau impunerea mâinilor); d) „drepții” (cei care asistau în picioare la întreaga liturghie, dar fără să aducă daruri și fără să participe activ la Euharistie). În secolele IV-VI, se păstrează această uzanță a iertării păcatului, prin pocăință sacramentală, care era celebrată doar o singură dată în viață. De aceea, sinodurile episcopale, pentru a evita recăderile în păcat, îi împiedicau pe tineri să se spovedească, recomandându-le acest lucru abia la bătrânețe. Acest fapt nu ignora exigența ca tinerii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumitor mănăstiri de renume, în care se păstra și se transmitea studiul și cultura, sunt toate elemente ce i-au influențat pe creștinii Evului Mediu în modul lor de a-și trăi credința și de a practica penitența și reconcilierea sacramentală. Începând cu secolul al VI-lea, odată cu răspândirea pe continentul european a unor practici ce aparțin unor călugări veniți din mănăstirile din Irlanda, începe să se extindă un mod nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia naștere astfel un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
naștere astfel un fel de „spovadă terapeutică”, în care se practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea fi neglijată, ci care trebuia în mod necesar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
2.3.1 Conciliul Lateran IV Biserica din această perioadă este reorganizată și clarificată în interiorul credinței sale de celebrarea Conciliului Lateran IV în 1215. Cu privire la sacramentul penitenței, Conciliul va afirma necesitatea ca fiecare credincios să își mărturisească păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea vrea să clarifice anumite chestiuni cu privire la materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]