997 matches
-
de a-și modifica propriile convingeri, de a adera la valorile creștine și de a trăi conform acestora în ambientul său socio-cultural. Acest lucru este necesar să se întâmple, căci se constată și reversul: atâtea persoane participă frecvent la celebrări sacramentale și nu demonstrează că evoluează, sau că se schimbă în relație cu Dumnezeu, ci că, dimpotrivă, perpetuează același stil de viață, deseori precară. Cauza nu este de fiecare dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că, dimpotrivă, perpetuează același stil de viață, deseori precară. Cauza nu este de fiecare dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și nici nu reușește să ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
valorizate în exterior, pentru a nu simți vreun sentiment de vină sau pentru a nu avea motive de teamă, urmărind, de fapt, să fie bine, perfecte, fără pată și acceptate de ceilalți. În aceste condiții, rolul confesorului în cadrul procesului dialogic sacramental devine unul destul de complex. Atent la dinamica și la trăsăturile interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
obsesia, narcisismul, dependența afectivă, agresivitatea pasivă, schizoidia și altele. Având un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în același timp că și confesorul, fiind la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către superiorii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află, cu intenția de a le oferi sprijinul necesar. În mod cert, el nu va transforma reconcilierea sacramentală într-o ședință de psihoterapie sau consiliere, însă are datoria de a oferi fiecăruia posibilitatea de a-l întâlni pe Dumnezeu în mod real în acest sacrament și de a-l ajuta pe fiecare să trăiască o relație dialogică adecvată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, care „vede” în mod obsesiv toate; este înfricoșat de judecata divină și se simte nedemn de a se prezenta înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru îl determină să aibă o concepție eronată despre confesional și despre întreaga celebrare a reconcilierii sacramentale. Caracterizat de anxietate, va căuta să se justifice și să se scuze la nesfârșit. Sentimentul de vinovăție îl copleșește adesea și îl face să repete și să reia în mărturisirea sa aceleași păcate. În mod cert, confesorul nu are voie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un simț corespunzător de vină și capacitatea de a trăi un raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate în procesul dialogic sacramental. 5.5.2 Personalitatea confesorului și procesul dialogic Calitatea celebrării reconcilierii se lasă influențată, într-o anumită măsură, de personalitatea confesorului. Structura sa psihologică, temperamentul său, capacitatea sa de echilibru, de efort intelectual și energia sa emoțională sunt elemente ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu penitentul în spațiul reconcilierii. Ele reprezintă elemente de referință ale sistemului său psihic, de care nu se poate „debarasa” în derularea procesului dialogic. Datorită acestui fapt, deși are o formare destul de puternică și deține facultatea de a celebra reconcilierea sacramentală, confesorul riscă, prin structurarea psihicului său, sau prin simpla funcționare de moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exemplară a sacramentului. În realitate însă, el riscă să trăiască ulterior momente de deziluzie sau descurajare, lucruri ce, din nou, vor influența greșit procesul dialogic și, implicit, relația sa cu penitentul; b) Obsesia - atunci când confesorul accentuează și insistă, în cadrul dialogului sacramental, în mod excesiv și repetitiv, doar asupra unui aspect particular al vieții morale a penitentului. Deși intenția și subiectul tematic pot fi bune, insistența exagerată poate lua amploarea unui abuz emoțional, în care penitentul riscă să simtă un sentiment de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este în mod greșit autoritar sau dominant față de penitentul din fața sa. O astfel de atitudine poate fi manifestată de confesorul care are anumite accente narcisice și care, prin comportamentul său, încească să își prelungească mecanismele de apărare și în spațiul sacramental al reconcilierii, minimalizând valoarea și demnitatea penitentului de dinaintea sa; d) Delicatețea excesivă - atitudine ce se manifestă în situația în care confesorul refuză exagerat orice atitudine de exigență față de penitent. Aceasta este motivată nu din respect față de demnitatea penitentului, ci din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă - spirituală, liturgică, morală, canonică și psihologică - atunci când celebrează sacramentul reconcilierii, atât confesorul, cât și penitentul, reușesc să prețuiască mai mult bogăția și originalitatea unui asemenea eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eveniment existențial. Prin urmare, fiind un moment original și privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu, sacramentul reconcilierii este locul unde se cultivă un amplu proces dialogic. Inițial, acesta se derulează între penitent și Dumnezeu. Ulterior, se desfășoară printr-un dialog sacramental concret, delimitat de spațiu, timp, modalitate și condiționat de atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea dialogului este evidentă, iar conținutul lui este bogat, atâta timp cât interlocutorii (confesorul și penitentul) rămân fideli unei relații adecvate unui asemenea moment. Ritualul Penitenței devine documentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de relaționare și de dialog, prin care confesorul poate contribui ca penitentul să își amintească de bunătatea lui Cristos, de paternitatea divină, de puterea lui Dumnezeu de a vindeca și de a judeca, de învățătura Sa, dar și de harul sacramental pe care îl primește în acel moment. Toate acestea sunt susținute de o spiritualitate, manifestate printr-o liturgie și garantate de morala și legislația Bisericii. Această perspectivă îl face pe penitent mai responsabil și mai conștient de reconciliere, ca dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acesta, ci reconcilierea cu Dumnezeu. Însă, fără a fi căutate, cu intenție primară, aceste transformări și trăiri secundare se împlinesc, nu „ex opere operato”, ci condiționate atât de angajarea și dispoziția penitentului, cât și de implicarea confesorului în celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin implicarea eficientă într-un proces dialogic cu penitentul, confesorul îl poate ajuta să se angajeze și să dobândească dispoziția necesară primirii acestor roade secundare. De aceea, în acest caz, nu vorbim doar de efecte ale reconcilierii, ci și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
roade secundare. De aceea, în acest caz, nu vorbim doar de efecte ale reconcilierii, ci și de efecte ale relației dintre confesor și penitent și, implicit, de efectele ale dialogului între cei doi, dialog care se desfășoară în celebrarea reconcilierii sacramentale. 1. Trăiri ascetice și mistice Afirmând că sacramentul reconcilierii este o întâlnire intimă și personală cu Dumnezeu, recunoaștem, de fapt, două acțiuni: o lucrare a lui Dumnezeu în viața omului - reconcilierea - și o implicare a omului înaintea lui Dumnezeu - penitența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al penitenței. Este privit ca un proces concret de convertire, care, deși e susținut de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de „căutare a sufletului care vrea să-l întâlnească pe Absolutul divin”, atunci, acest lucru se întâmplă în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de „căutare a sufletului care vrea să-l întâlnească pe Absolutul divin”, atunci, acest lucru se întâmplă în mod evident și în cadrul celebrării sacramentale. În măsura în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se concentrează cu intenție și asupra acestui lucru, momentele ascetice și mistice pe care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se întâmplă în mod evident și în cadrul celebrării sacramentale. În măsura în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se concentrează cu intenție și asupra acestui lucru, momentele ascetice și mistice pe care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul să treacă de la viața de păcat la cea de sfințenie, el trebuie să parcurgă un proces de purificare. În măsura în care această purificare este un efort al penitentului, ea este numită de teologia spirituală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
colaborare a ființei umane cu harul care vine din partea lui Dumnezeu. Purificarea este atât un rod al străduinței omului de a înainta în viața spirituală, cât și un dar pe care Dumnezeu îl revarsă gratuit în viața acestuia. În cadrul reconcilierii sacramentale asceza îndeplinește ambele condiții și este, prin urmare, o trăire evidentă. În mod cronologic, trăirea ascetică se manifestă, mai întâi, în planul interior, în sufletul penitentului, atunci când acesta se decide să își îmbunătățească viața sa spirituală, prin renunțare la sine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul o face în fața confesorului. Iar în al treilea moment această asceză se prelungește în ambele planuri, atât în plan interior, cât și în plan exterior, prin îndestularea pe care penitentul o va împlini în viața sa, după primirea iertării sacramentale. În această desfășurare, inerentă efortului de purificare, penitentul poate primi și ajutorul confesorului. Prin dialogul ce se dezvoltă între cei doi, confesorul îl va „ilumina” pe penitent cu privire la păcate, îi va insufla o dorință mai mare de a se căi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de comuniune cu Dumnezeu. Însoțit de confesor, atent la ajutorul acestuia, penitentul parcurge aceste „mișcări” interioare și se îndreaptă către o altă stare, de comuniune cu Dumnezeu, care îi dăruiește harul iertării și al păcii. În momentul în care harul sacramental se revarsă în viața și în ființa sa, el începe să trăiască un moment special, pe care îl putem numi mistică sacramentală. 1.2 Trăirea misticii sacramentale Aplicată celebrării reconcilierii sacramentale, noțiunea de „mistică sacramentală”, poate fi înțeleasă din două
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]