3,827 matches
-
au dat-o zeii, Eu s-o alint, ea'n mine să'ntrupeze Vrăji, farmece și mreje, să viseze Toți doritorii nurilor femeii. Iar rostul tău a fost să iei aminte Să descifrezi răsfățul ce se'ascunde'n Atingerea de sălcii peste unde Și să mă'nveți să-l susur în cuvinte. S-a îmbufnat și s-a ascuns o vreme Rugând și adierile să plece, În locul lor să sufle vântul rece Și n-a uitat furtunile să cheme! Când s-
HAI, MUZĂ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437543848.html [Corola-blog/BlogPost/372620_a_373949]
-
lunii pline, Cu nerăbdare s-a grăbit să vadă De alungase draga mea Naiadă: N-a reușit! Se cuibărise-n mine. Eram doar unul, strânși prin legământ, Nici muza nu putea ciunti iubirea, În unde, stele-și mută strălucirea, Iar sălciile freamătă sub vânt. *** Volumul "Povești din veac" Composition: Naiad by Mary Goodrich Referință Bibliografică: Hai, Muză! / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1664, Anul V, 22 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
HAI, MUZĂ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437543848.html [Corola-blog/BlogPost/372620_a_373949]
-
Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Printre crengile alb-smântânite ale salcâmilor curgea aerul verii, în șuvițe blânde, iar câmpul radia în strălucirea subțire a acelui aer. Stăteam în scaunul meu pliant, alunecat pe jumatate în umbra sălciilor și-mi jertfeam fără regret clipele libere unor pagini scrise. Întotdeauna am cheltuit cu larghețe mile din viață contra metri de lectura. Poate n-am fost un negustor îndemânatic, dar inima nu mi s-a strâns de câte ori am plătit, totdeauna
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1488988266.html [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
totdeauna în numerar. Părea un târg echitabil. Mama se pierduse câțiva metri mai în vale, alunecând printre ierburile înalte odată cu vântul, culegând mănunchiuri de plante medicinale. Eram singură, la granița dintre două lumi: cea reală, cu soarele șiroind prin ramurile sălciilor și cea fotografiată în cuvinte, la fel de ademenitoare, desenându-mi până în diafragmă dâre de frumusețe tăcută. Și dintr-odată, fără preaviz, privirea mi-a lunecat spre celălalt scaun, de pe care se ridicase câteva clipe mai înainte mama, ocupat acum de jacheta
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1488988266.html [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
cerșetor cu răni deschise, cerând tăcut pentru noi două încă un an, încă doi... Scaunul acela cunoscut, care îți mai păstra încă forma în țesătura lui alb-verzuie a început dintr-odată să fie mai viu decât frumusețea aceea răsfrântă în sălcii, în râu, în ierburi, în salcâmi. Mai viu decât paginile acelea de carte, țesute din cuvinte și lumină. Tot șuvoiul de frumusețe de afară și dinlăuntru se topea încet, devenea livid, nesemnificativ, în fața miracolului dezgolit înaintea ochilor: scaunul de lângă mine
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1488988266.html [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
după nori iar ei parcă le-ar fi spus: “să nu vă jucați cu noi prea mult de-a v-ați ascunselea, că așa cum suntem, micuți, putem fi și învingători, la o adică”. Lacul era liniștit la acea oră iar sălciile pletoase care îl mărgineau erau foarte generoase: crengile lor se întindeau deasupra lacului și ofereau umbră îndrăgostiților care poposeau cu bărcile sub ele. Au închiriat o barcă și au plecat mai întâi în largul lacului. În afară de bărci mai existau și
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intalniri_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
plecat de pe insuliță cam dezamăgiți pentru că au văzut și multă mizerie: hârtii, pungi de plastic și excremente pe care le-au lăsat oamenii care au trecut pe aici. După ce s-au mai plimbat pe lac, s-au retras sub o salcie, la mal; voiau să stea la umbră, să mai discute. Stăteau față în față. Se priveau unul pe celălalt. - Ce frumoasă ești! Te-aș strânge în brațe și te-aș săruta în clipa asta! S-a apropiat ușor de ea
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intalniri_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
scădeau vizibilitatea. Elevii împreună cu diriginta s-au grăbit să se întoarcă acasă, cu toate că drumul se ascundea de ei. Edwina s-a rătăcit de grup. Nimeni nu a observat acest lucru preocupați fiind de a descoperi drumul spre oraș. Lângă o salcie bătrână Edwina s-a oprit. Aștepta ceva. Poate aștepta ca aburii albicioși să se retragă în văzduh eliberând natura. Sau poate aștepta ca ceața să dispară din viața ei. - E atâta ceață în jur, a rostit Edwina. Pădurea s-a
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
instabilă): „ - Ce demon destramă vraja aceasta? De ce redevenim prozaici după atâta poezie? De ce n-aș fi mereu Rusalca ta? Fără vârstă, fără început, fără sfârșit, fără teamă? De ce nu ne-am plimba de mână pe malul Begăi, încă plin de sălcii verzi, acum, când soarele apune și Bega curge viguroasă spre Dunăre?” (Rusalca) Pe de alta, certitudinea durerii, și perenitatea ei, fixate într-o secvență de-a dreptul antologică, ce încheie, în forță, volumul, închide cercul periplului și pecetluiește destinul și
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
seară. Ochii căpătaseră privirea câinelui turbat, iar mușchii mâinilor, fiind dirijați de-o minte înferbântată, au săltat cu tremurături, imposibil de controlat. Convulsiile pe care le simțea ca pe niște cuțite ce-l sfâșiau, îi făceau să tremure ca o salcie în bătaia vântului. Într-o fracțiune de secundă, s-a repezit și a luat arma în mână. S-a repezit cu umărul în ușă, care a sărit din țâțâni, oprindu-se pe masa din bucătărie, la care se ospătase Leana
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
meu Purani-sanctuar de pace , Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise pe netede cărări. Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Satul_meu_purani_floarea_carbune_1359994022.html [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit În inocenta mea copilărie, Mă simt o acvilă în zbor Peste albastre zări Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii Pe care și vântul ațipește, Atuncea, eu, Mă las ușor în zbor, Plutind pe-un nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi tresare Fericită... Ce zi senină și frumoasă! Privește, codrul, înverzește, Sub raza soarelui arzând
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Satul_meu_purani_floarea_carbune_1359994022.html [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
sârmă. Aleea se termina cu un pod de lemn ce se prelungea deasupra apei cu o terasă amplă semirotundă din scânduri cu balustradă și două bănci.Terasa era umbrită de ramurile ce curgeau către oglinda verde a apei, ale unor sălcii plângătoare care judecând după grosimea trunchiurilor aplecate deasupra apei aveau circa un secol. De pe terasă, se dezvăluia privirilor oglinda apei de culoare verde, unde pesările și o mulțime de pești de toate mărimile înotau printre plantele acvatice. Ceva mai departe
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486927076.html [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
Când mergi spre sat, de la Balotești ai în stânga la o aruncătură de băț din șosea, gârla, cu malurile pline de trestii și cu apa limpede. Pe mijlocul ei se legănau câțiva nuferi, iar malurile erau ticsite de trestii și de sălcii plângătoare. Tot gârla era paradisul agitat al peștilor și al broaștelor și tot în apele ei se oglindea pădurea. De mult, se întindeau și pe aici, faimoșii codrii ai Vlăsiei, care înconjoară până astăzi lacul Snagov. Gârla a dat atâta
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
s-a pornit, Chemând creștini la sărbătoare. Pe porți ies tineri și copii, Ducând verzi ramuri pe-a lor brață, În urma lor îi vezi trecând, Pe bunii-ncovoiați de viață. Cu toții, tineri și bătrâni, Pășesc cântând cu fericire, Ei poartă salcie în mâini, Cântând lui Dumnezeu „ Mărire”... Azi sunt Floriile și-n sat, E-așa o mare bucurie Căci pe-un asin azi a intrat Iisus, în mare-mpărăție! Tu, Doamne, vii căci te iubim, Și te primim cu bucurie În
DE FLORII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1491751112.html [Corola-blog/BlogPost/374015_a_375344]
-
sărute cu mai multă pasiune, dezvelindu-i bustul ridicându-i bluza și sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea Floriilor. Corpul Daliei mirosea a zmeură coaptă, plină de aromă și de prospețimea tinereții sale. Avea carnea tare, acoperită cu o nuanță de maro uniform așezată pe tot corpul, culoare căpătată de la zilele de plajă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
prune, de butoaie cu brânză ... / Totuși, / astăzi n-a mai nins orizontal, / ca în tinerețea-mi de flacără ... Poate, pentru că nu-mi place chipul râului / când ninge: e prea-ntunecat / între maluri de-omăt, / între siluetele negre-ale plopilor / și-ale sălciilor - ce-i fură oglinzile / cu binomul fundamental al lumii, / din care ici-colo se mai văd incisivii soarelui, / ori, de peste blocuri, Spuma Laptelui; / sălciile-fecioare, mai ales, / îi ascund râului oglinzile - mirunoasele-oglinzi / ce-i absorb mișcarea, / vitala mișcare, secundele sevei ... / Nici lișițelor
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
soarele devine darnic și dragostea noastră strălucește pe cer; când stelele trezesc spre visare, visurile noatre devin realitate. E vremea, necunoscutule, să te oprești să-ți măsori timpul și să taci, precum tace orologiul între două lumi paralele. Iar eu, salcia aplecată de vânt, să mă-nalț către cer și să-ți număr, cu degetele frunzelor, razele soarelui și stelele, ca-ntr-o permanentă căutare de a afla tainele nepătrunsului... Pentru neuitare... Lasă-ți inima pătrunsă de mugurii primei iubiri descoperindu
TESTAMENT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1478606428.html [Corola-blog/BlogPost/374164_a_375493]
-
de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci mușcă foamea din glie sub arșița verii. Iar salcia s-apleacă stingheră spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocșul
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
nu vom găsi pe nimeni să ne încaseze nouă banii, așa că, trebuie să fiți atenți la mine și să mă ascultați bine. - Da, unchiule, răspunseră copiii la unison. - Bine, ne vom preface că suntem în misiune! Vom ascunde mașina între sălcii și vom intra în păpuriș, pe furiș. Vom vorbi în șoaptă și numai dacă este nevoie. Ați înțeles? Nu vorbiți neîntrebați și nu scoateți nici un sunet, decât dacă este un caz extrem. Este ca o lege de aur a pescarilor
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
care meșterea, în iarbă, privi câteva clipe în jurul lui, după care, smulse două frunze imense și păroase de brusture. I le întinse băiatului și dădu din cap, ridicând din sprâncene. Sorin le apucă posomorât și dispăru în spatele unui pâlc de sălcii. Florin rânji cu importanță. El era un bărbat adevărat! Nu avea nevoie de dădăcelile unchiului, se descurca de minune la pescuit și nu-l deranja pe căpitan tocmai când înțepa momeala cu cârligul. - Ei, te-ai descurcat, soldat? - Trebuie să
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
Furtuna Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) In dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406440499.html [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
ca avionul să se dea peste cap de câteva ori. Dar, spre norocul lui Dârjan, până la urmă, avionul s-a oprit tocmai pe față, altfel ar fi murit asfixiat. Cum a deschis cabina, a observat în apropiere un pâlc de sălcii și la cca. 100 de m., o șosea pe care se afla în mișcare o coloană de blindate sovietice ai cărei militari l-au luat prizonier. Încolonat alături de alții și sub escortă, a fost dus la Iași. Abia acolo a
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411113221.html [Corola-blog/BlogPost/366166_a_367495]
-
naturii au alte sunete, bucuria se urcă prin crengile copacilor, roșii și murgi caii sălbatici alunecă prin mine ca niște arătări divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult cum își toarce cântecul ei o ciocârlie. marți, 14 aprilie 2015 Referință
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428990618.html [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
de Ion Creangă și mi-am zis în gând: „Ia uită-te!... ăștia și când iau foc din cauza iubirii, tot cu ceai fierbinte se răcoresc? Stuchi-i-ar mâțele de nepricopsiți!” - Tu, tu!... Știi să vorbești românește? - A păi cum!... Sunt din Sălciile. - Din?... - N-ai auzit de Chișinău? - Cum să nu aud. - Sunt rommâncă, ai priceput? - Și... cum ai ajuns aici? - După ce am făcut școala militară, m-au repartizat pe trenul Transiberian, iar acum sunt aici, a râs ca de o glumă
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377837581.html [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]