6,893 matches
-
fuseseră în sfârșit potolite. Vaughan, dimpotrivă, părea să-și fi pierdut interesul față de accident. Cu aparatul foto ridicat deasupra capului, își croia violent drum printre spectatorii care coborau încet podul. Catherine îl privi cum face ultimii trei metri dintr-un salt și cum țâșnește printre polițiștii obosiți. Evidentul ei interes pentru Vaughan, ochii care îi evitau pe ai mei dar care erau încontinuu fixați spre fața lui plină de cicatrice pe când mă ținea strâns de braț, nu mă surprindeau și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
bătătură și de milionul de lei la hectar. Sau de punguța cu euro trimisă de neamurile plecate să-și caute norocul prin Spania. La hotarele României profunde ar sta de veghe tătucul Iliescu, împărțitorul de pământuri. Ea n-a făcut saltul mental de la «sărac și cinstit» la «bogat și corupt». Deși vede în zare vilele, înghite praful lăsat de Mercedesuri, nu face legătura cu PSD. Cu alte cuvinte, România profundă are creierul spălat. Dar cum de a ajuns România noastră profundă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1980 a fost primul eșec al acestei politici. Indicatorii economici principali (venit național, producție industrială totală), nu au fost îndepliniți. Ca urmare, pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au fost reduse. Pe termen scurt, acest permanent «salt înainte» în domeniul economic s-a resimțit pozitiv pe plan social: debușee pentru forța de muncă, urbanizarea localităților, o bunăstare relativă. Pe termen lung, s-a dovedit însă o politică falimentară, care a provocat specializarea industrială a unor regiuni întregi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care a autorizat funcționarea FNI-ului (CNVM). Tot în „Evenimentul zilei” din 29 mai 2000 scria că: „SOV Invest (care administrează FNI) a «umflat » de 728 de ori acțiunile Industrial export deținute de FNI. Cum a fost posibil un asemenea salt? Printr-un traseu speculativ al acestor acțiuni. [...] brokerii nu aveau voie să faciliteze schimburi cu acțiuni care nu sunt listate la burse. Însă, observația că, cel puțin la finalul lunii aprilie 28,717% din totalul banilor din pușculița FNI erau
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sociale și după rolul ei istoric în evoluția socială.” Ion Gheorghe Duca (1879-1933; asasinat de naziști) spunea despre doctrina liberală: „Ea se poate rezuma în următoarea formulă: «Progresul sub toate formele în cadrul încă al concepției proprietății individuale ». [...] Progres nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului, e preocuparea de a-l pregăti și de a-l asigura [...] e dușmanul forței de inerție care pornește de la iluzia că omenirea poate sta pe loc și a forței
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
coeziune socială. Nu pot să nu redau în acest context câteva citate scurte din cartea „Prețul supraviețuirii” semnată de scriitorul Șerban Dinger: „Am învățat să devenim proprii noștri prizonieri. Poate că de aceea unii, nemaisuportând o astfel de captivitate preferă saltul în abis.[...] Nu e ușor de spart cochilia în interiorul căreia ne zidim de unii singuri. Mulți dintre noi ajung să-și irosească întreaga viață fără a-și cunoaște drumurile interioare. [...] Nu vom ajunge niciodată niște «atotștiutori», însă cu cât vom
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
l-am lăsat să vorbească. Și când a terminat, zic: „Gata?“. „Gata“, zice el. Și numa’ ce mă ridic, îmi dau jos pantalonii, îmi dau jos chiloții, și ce să spun: am sărit în sus ca la karate și din salt, mă înțelegeți, m-am căcat drept pe fața lui și, dacă tot eram în aer, m-am șters la cur cu mustața lui. - Și? întrebă Mihai Viteazul. - Și nimic. Am aterizat, mi-am ridicat chiloții și pantalonii, i-am zdrobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Și nici măcar tot posibilul pentru mine; așa, de pildă, nu mă interesa să parcurg autobiografia mea literară, să rescriu tipuri de narațiune scrise deja; trebuiau să fie romane posibile, la marginea a ceea ce sunt și fac eu, realizabile printr-un salt din mine însumi, dar rămânând în limitele unui salt posibil. Această definiție limitativă a muncii mele (pe care am amintit-o pentru a dezminți „intențiile totalizante“ pe care mi le atribui) ar sfârși prin a da o imagine sărăcită, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu mă interesa să parcurg autobiografia mea literară, să rescriu tipuri de narațiune scrise deja; trebuiau să fie romane posibile, la marginea a ceea ce sunt și fac eu, realizabile printr-un salt din mine însumi, dar rămânând în limitele unui salt posibil. Această definiție limitativă a muncii mele (pe care am amintit-o pentru a dezminți „intențiile totalizante“ pe care mi le atribui) ar sfârși prin a da o imagine sărăcită, dacă nu ar ține cont de un impuls în sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
negura ipohondriei și se luminează la față, ca un bec electric. - E vorba fără-ndoială de Ițindu-se de pe coasta abruptă, unicul roman de unul dintre poeții cimerieni proeminenți ai primului sfert de secol, Ukko Ahti... Iată-l! Și, cu un salt de pește urcând contra curentului, se-ndreaptă spre un punct precis de pe un raft, înșfacă un volum subțire, legat în verde, îl scutură de praf. Nu a fost tradus niciodată în nici o altă limbă. Dificultățile sunt probabil atât de mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
partitura în fața lui, gata scrisă, știind că sunetele ieșite din instrumente corespund unui desen, al cărui principal custode și depozitar este el. Acoperișul de tablă răsuna ca o tobă sub ropotul ploii; anemometrul se-nvolbura; universul acesta de bufnituri și salturi putea fi tradus în cifre de încolonat în registrul meu. Un calm suveran prezida peste urzeala cataclismelor. În acea clipă de armonie și împlinire, un scârțâit m-a făcut să privesc în jos. Ghemuit între treptele scăriței și stâlpii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu speranțe contrare, își asmuțiseră informatorii în văile din jurul vilei romancierului. Cei din Aripa Umbrei, știind că marele fabricant de romane în serie nu mai reușea să creadă în propriile artificii, se convinseseră că viitorul lui roman avea să marcheze saltul de la necinstea de duzină la necinstea esențială și absolută, capodopera falsității ca mod de cunoaștere, deci cartea pe care ei o căutau de atâta vreme. Cei din Aripa Luminii, în schimb, credeau că din criza unui asemenea profesionist al minciunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dacă s-ar scandaliza. Cuvântul, chiar și într-un raptus profetic, devine definitiv, adică scriere, numai pe hârtie, și nu înainte. Numai prin limitarea în cadrul actului de a scrie imensitatea non-scrisului devine lizibilă, adică prin nesiguranțele ortografiei, prin inadvertențe, lapsusuri, salturi necontrolate ale cuvântului și peniței. Altfel, ceea ce e în afara noastră nu pretinde să comunice prin cuvânt, vorbit sau scris: își trimite mesajele pe alte căi. Iată, fluturele alb a traversat întreaga vale și, de pe cartea cititoarei, a zburat să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
doar neantul care continuă la infinit; alerg pe bucăți de lume risipite în gol; lumea se fărâmițează... Cei din Secția D mă cheamă, fac gesturi disperate să mă întorc înapoi și să nu merg mai departe... Franziska! Iată, un ultim salt și sunt lângă tine! E aici, e în fața mea, surâzătoare, cu sclipirea aurie a ochilor, chipul mic, ușor înroșit de frig. — Oh, ești chiar tu! De câte ori trec pe Bulevard te întâlnesc! N-ai să-mi spui că-ți petreci zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să se-ntoarcă norocu’... dau cu ghiocu’... Sunt din nou în stradă. Ciorile croncănesc. Încotro? Tot drumul nu mă gândesc la altceva decât la gaura din șosetă. Nu prea ține la mine povestea cu vânătorul care prinde căprioara dintr-un salt, cuprinzându-i grumazul subțire și acoperindu-i boticul umed cu palma. De, eu mă întreb totdeauna dacă nu cumva am coșuri pe spate. *** „Mă duc s-aprind o lumânare și la ăi bătrâni și să mai smulg din ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
impulsul instinctului și al reflexelor, zburînd În zigzag printr-un labirint de ramuri și pietre, pînă cînd simți, pe neașteptate, consistența uitată a ceva ferm și solid sub picioarele lui șubrede: pămînt zgrunțuros și stînci calde, pe care făcu cîteva salturi scurte și comice de bețiv, pentru a rămîne În cele din urmă foarte liniștit, cu aripile Întinse și părînd surprins de propria lui ispravă și de miracolul de a se trezi din nou viu și nevătămat, la loc sigur. - Bravo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Împerechere și cuib scandalos al tuturor păsărilor marine din Pacific, alcov al lupilor-de-mare care-și făceau siesta cu sutele În fiecare golfuleț, pe orice plajă, ba chiar și pe culmile țărmului abrupt, de la Înălțimea cărora se aruncau În mare, În salturi incredibile. Nu era mult, ce-i drept, iar el știa asta, dar măcar acolo, În Hood sau Insula Spaniolă, nu venea nimeni să-i strige În față că e un monstru, un „fiu al lui Scaraoțchi”, Întruparea Diavolului Însuși. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de nisip, și Îl aruncă cu sete spre cel mai mare mascul al unei familii de foci. Surprins de moartea bruscă, spintecat În două ca o portocală lovită de o săgeată care nimerește drept la țintă, bietul animal făcu un salt În aer și se prăbuși pe stîncă fără un geamăt măcar, lovind de două ori cu coada o băltoacă din apropiere, din care a ridicat În aer perdele de apă Înroșită. Pentru femele și pui, născuți pe acea insulă generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
acesta. Și nu uita că, dacă scoți o vorbă numai, Îți retez beregata. Îl tîrÎ după el fără nici un fel de menajamente, ca și cum ar fi fost vorba despre un animal de povară, Înaintînd cu pas rapid și nervos, aproape În salturi, din stîncă În stîncă și prin bălării, făcîndu-l să se Împiedice și să cadă pe prizonierul său, căruia Îi era practic cu neputință să țină pasul cu el, pentru că era legat. - Să nu faci nici un pas greșit! mîrÎi el printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
printr-o feroce lovitură de cuțit În inimă. Pesemne că tremuratul mîinii care ținea castronul i-a atras atenția lui Oberlus În clipa În care a apărut În colțul ochiului său, căci printr-o reacție instinctivă și felină făcu un salt Înapoi, iar ceea ce ar fi fost o lovitură mortală să se transforme Într-o simplă zgîrietură, care a făcut totuși să-i curgă foarte mult sînge, Îmbibîndu-i imediat pantalonii jerpeliți. Se bălăbăni vreo patru-cinci metri, dădu peste o piatră, căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
luă cu ambele mîini, făcu un pas hotărît Înainte și, dintr-o singură lovitură brutală și sălbatică, reteză capul victimei, care nu mai avu vreme să scoată nici un sunet. Capul se rostogoli la picioarele lui Sebastián Mendoza, care făcu un salt Înapoi, scîrbit, iar ochii mortului Îl contemplară pentru Încă o zecime de secundă pe norvegianul care vomita peste el, căci i se făcuse rău deodată din pricina spectacolului macabru. Dominique Lassa, descleștîndu-și mîinile de pe macetă, o rupse la fugă, pierzîndu-se din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nostalgici și resemnați, ceea ce fusese regatul lor și ceea ce le formase familia. Lăsau să treacă săptămînile, ba chiar și lunile, nemișcați ca niște statui vii, pînă cînd, consumîndu-și tot stratul de grăsime, se aruncau pe neașteptate În prăpastie, Într-un salt sinucigaș. Dacă supraviețuiau, Își potoleau foamea, se Îngrășau rapid și Își reluau mersul lent pînă pe culme, În așteptarea morții sau a unui nou salt. Într-o dimineață, În zori - aproape Întotdeauna se Întîmpla În zori - Își lăsau capul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pînă cînd, consumîndu-și tot stratul de grăsime, se aruncau pe neașteptate În prăpastie, Într-un salt sinucigaș. Dacă supraviețuiau, Își potoleau foamea, se Îngrășau rapid și Își reluau mersul lent pînă pe culme, În așteptarea morții sau a unui nou salt. Într-o dimineață, În zori - aproape Întotdeauna se Întîmpla În zori - Își lăsau capul În piept și Își primeau, liniștiți, moartea. O lună mai tîrziu, Oberlus venea să le ia colții lungi, Încovoiați și ascuțiți, pe care Într-o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
țopăind pe pietre și printre tufișuri ca o capră nebună. Ceva urma să se Întîmple, și și-au dat seama imediat. Cel care venea avea un În fiecare mînă cîte pistol din care soarele făcea să iasă scîntei la fiecare salt, și puțin mai tîrziu se auzi o Împușcătură. Optzeci de membri ai echipajului de pe Adventurer Își ațintiră privirile asupra insulei și observară cum necunoscutul de pe stîncă se Împleticea. Apoi celălalt se opri, ținti cu mare grijă a doua oară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
marii ciume a SIDA. Sari la mine, matură și îndrăgostită de-un detectiv și mplecată de acasă ca să devin un supermodel celebru. Dar ține minte că, la fel ca o spectaculoasă revistă Vogue, ține minte că oricât de atent urmărești salturile: Se continuă la pagina nu știu care. Oricât de atent ai fi, vei avea senzația că ți-a scăpat ceva, senzația strecurată sub piele că n-ai încercat totul. Senzația aia de gol în suflet că ai trecut în fugă tocmai peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]