921 matches
-
Mare și Ziua Marinei. Mihai îl însoțește pe Carol, care se deplasează la Constanța pentru sărbătorirea Zilei Marinei. Din cauza vântului puternic, ceremonia se va desfășura în port. La ora 9, trenul regal se apropie de portul Constanța. Este salutat cu salve de artilerie de pe un distrugător din rada portului Constanța. Carol și Mihai, urmați de suită, coboară din tren. Sunt întâmpinați de primarul orașului Constanța. Se cântă Imnul regal. O Companie de Onoare și un detașament de Străjeri dau onorul. Amiralul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Pop de Băsești bande ungurești înarmate cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea mult regretatului luptător român s-a făcut apoi cu onorurile militare ale armatei noastre pe care bătrânul o iubea atâta. Dumnezeu i-a dăruit această ultimă mângâiere.” Și încă una de la „Ultima oră” din nr.97
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și redactor responsabil al ziarului. Aici și-a dezvoltat Teliman salva sa social-culturală, foiletonul care lovea cu nemiluita în societatea contemporană.” (Din „Mihai Teliman - foiletonistul Bucovinei” de V. PașchivschiBănățeanu în Junimea Literară nr.11/12/1925, p.413, Cernăuți). * Sfatul nostru Sfatul nostru, gazetă săptămânală editată de Aurel Huțu, unul din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de „alcool”, ca nu puțini artiști dotați ai vremii. E adevărat că „stratagema” convingerii lui Paul de propriul meu talent nu i-a reușit nici În cazul meu, dar... aceasta nu a contat prea mult; când am apărut, cu trei „salve romanești” trase una după alta, În fiecare an - cele scrise În total anonimat pe malul Timișului, pozând În cvasi-ratat și playboy local! -, s-au dărâmat toate barierele reținerii sau ale „celebrului și rafinatului” scepticism ironic bucureștean!Ă Am recitit - de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
altuia un picior. Era prima lor ieșire pe mare după cinci luni de interdicție de a mai pescui, ca represalii pentru răpirea soldatului Shalit. Fiind ceață, ei n-au văzut vedeta care se apropia, iar aceasta a mitraliat bărcile fără salve de somație. Acordurile de la Oslo autorizau totuși motoarele până la 30 HP și fixau la douăsprezece mile zona autorizată de ieșire. Ea a fost redusă de israelieni la șase mile, apoi la trei, acum la o milă, nici ei nu mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
făcut după trei zile în cimitirul din Șipote, cu toți ofițerii garnizoanei, cu generali, cu muzică, cu o companie de paradă. Peste câmpul pustiu și sărac am trecut spre cimitir, l-au coborât câțiva caporali în groapă, compania a tras salve, căpitanul Pastia a ținut un discurs un discurs cum se ține, foarte slab, un clișeu, care a avut totuși o calitate, că a fost scurt, și totul s-a sfârșit. Căpitanul Nicolaescu când comanda, băga de seamă la muerile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n'a denunțat hotărârea lor. În ziua când trebuiau să pornească ei la Siliște, venea și el la Folticeni, convocat din ordinul inspectorului școlar. După amiază, oamenii au împresurat curtea, apoi începând turburburările [sic], dau piept cu armata. Se trag salve, cad morți și răniți, se fac arestări numeroase. Un absolvent al școlii lui Dimitriu, căpetenie a răzvrătiților, a fost împușcat. Învățătorul știa, prevedea ce are să se întâmple și n'a stat la locul lui, nici n'a vorbit cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Mă tem că aici avem impresii oarecum disonante. Nu-i chiar un cor de osanale la fiecare carte apărută. Nu toate cărțile sunt primite cu salve beatificante. Se mai dau ghionturi, se mai practică pișcătura, la nevoie și răstălmăcirea. Criticii sunt însă oameni civilizați și rareori dau chiar cu parul. Iar bădărănia nu intră în chimia criticii, care e o artă a delimitărilor, nu a resentimentelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai spune că eliberarea lui Anne ar fi avut loc după ce guvernatorul Jamai-căi ar fi primit de la cunoscutul pirat Barholomew Robert o scrisoare cu următorul text: Dacă Anne Bonny nu este eliberată imediat, ar fi bine să vă pregătiți pentru salvele de tunuri ale navelor mele"! În ultimii ani ai secolului al XVI-lea au apărut în Caraibe olandezii sau "flamanzii", din 1612 Isla de Pinos, pe coastele Cubei, fiind refugiul a numeroși pirați și corsari olandezi. Pe la 1624, navele acestora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
port. De menționat că la construcția fortificațiilor cubaneze au lucrat și mulți pirați și corsari prizonieri! Astăzi, fortificațiile restaurate în repetate rânduri sunt obiective turistice "obligatorii" pentru vizitatorii Havanei, care în fiecare seară la orele 21 sunt salutați de o salvă de tun trasă de un escadron de soldați îmbrăcați în uniforma armatei coloniale spaniole. Se continuă astfel tra-diția de peste veacuri, când cu salva de tun locuitorii Havanei erau anunțați că este ora 21 și se închid porțile cetății și intrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
obiective turistice "obligatorii" pentru vizitatorii Havanei, care în fiecare seară la orele 21 sunt salutați de o salvă de tun trasă de un escadron de soldați îmbrăcați în uniforma armatei coloniale spaniole. Se continuă astfel tra-diția de peste veacuri, când cu salva de tun locuitorii Havanei erau anunțați că este ora 21 și se închid porțile cetății și intrarea în port! În același scop, spaniolii aveau să ridice fortificații și la Santiago de Cuba, Matanzas, Cojimar... S-a pus la punct și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Dico questo, perché mi pareva haver perduta no, mă smarrita la grația vostra, sendo stato voi assai tempo senza scrivermi; ed ero dubbio donde potessi nascere la cagione. Et di tucte quelle che mi venivono nella mente tenevo poco conto, salvo che di quella quando io dubitavo non vi havessi ritirato da scrivermi, perché vi fussi suto scritto che io non fussi buon massaio delle vostre lettere; e io sapevo che, da Filippo e Pagolo în fuora, altri per mio conto
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și, la răspunsul lui că da, am descărcat odată în aer, la comanda lui Vasile, cele cinci puști ale noastre câte cu două țevi, de-au răsunat toate dealurile și am stârnit toți cânii din sat. Manolucă, la auzul acestei salve neașteptate, a ieșit în balcon să vază cine se vestește în mod așa războinic ziua amiaza-mare, căci doar timpurile lui Bujor și ale lui Tunsu erau de mult trecute, iar despre Vodă nu se bănuia că are să-i vie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
povestea cu toată seriozitatea un venetic de armean, pri pășit pe la noi ca director al Întreprinderii publicitare americane Walter Thompson, despre superioara competență a surorilor Bădulea, care contribuiau cu experiența lor În moșitul deficien țelor virile ale mușteriilor boieri, spre salva rea bunei reputații a comerțului lor de iluzii. „Concentrați-vă, vă rog, concentrați-vă!“, interveneau patroa nele cu sugestiile lor stăruitoare sau cu infama lor dexte ritate de a gâdila sărmanele simțuri ofilite prin mijloace manuale, labiale, bucale sau digito-anale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui 6 Martie, când nimeni și nimic nu putea stăvili avântul de luptă al mulțimilor conduse de Partid. ...Îmi țiuie în urechi gloanțele trase de legionari împotriva conducătorilor noștri; văd caldarâmul roșit de sângele oamenilor tineri, culcați la pământ de salvele trase din palat și din ministerul de Interne, la porunca sângerosului călău Rădescu. ...Cât a trecut de la 6 Martie 1945 și până azi? Un secol? Un mileniu? Uneori am sentimentul că a fost ieri, alteori această filă de calendar, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tăiată, pe Ehreburg, cu pamfletele lui nimicitoare, pe Simonov, cu poeziile lui pline de avânt, pe Gorbatov, cu schițele lui răscolitoare, pe Surkov, trimițând acasă, de pe front, buletine de luptă și de victorie, în strofe patetice care făceau serviciul unei salve de tun trase în dușman. Nu l-am citit atunci și n-am auzit atunci de Pasternak.“ („Pasternak? N-am auzit de Pasternak!“, Gazeta literară, 30 octombrie 1958) Zaharia Stancu e sincer (nota V. I.) „Mă uit în jurul meu și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
s-a întâmplat în cimitirul evreiesc. Acesta afirmă că înmormântarea soldatului Iancu Solomon a început la ora 16 și că, în momentul în care se pregăteau să coboare sicriul în mormânt, au auzit o detunătură de armă urmată de o salvă. Evreii au crezut că este vorba de o salvă în onoarea ofițerului român a cărei înmormântare se făcea în același timp în cimitirul creștin, învecinat celui evreiesc. În scurt timp, soldați români au intrat în cimitirul evreiesc și au început
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înmormântarea soldatului Iancu Solomon a început la ora 16 și că, în momentul în care se pregăteau să coboare sicriul în mormânt, au auzit o detunătură de armă urmată de o salvă. Evreii au crezut că este vorba de o salvă în onoarea ofițerului român a cărei înmormântare se făcea în același timp în cimitirul creștin, învecinat celui evreiesc. În scurt timp, soldați români au intrat în cimitirul evreiesc și au început să tragă focuri de armă. Potrivit mărturiei lui Ștrul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Stahanov din U.R.S.S.). Ori îi îndoctrinau politic, prin lectură și comentarea zilnică, la prima oră, a editorialului din "Scânteia". La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 asemenea șantiere ale tineretului împânziseră România, în paralel cu cele concentraționare. Șantierele "Salva Viseu" ori "Bumbesti-Livezeni" - unde fuseseră expediați așa-ziși voluntari, alături de malagambiști și cosmopoliți, trimiși acolo de Miliție în scop de reeducare - formau obiectul activității C.C. al U.T.M., ocupând un spațiu prioritar în propagandă presei, radioului și chiar a cinematografiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
să acționez în toata țara, fără a mă teme că voi fi împușcat sau luat ostatic (așa cum s-a întâmplat în diferite țări cu diplomații, inclusiv cu diplomați români). Puteam lua în considerare "pentru patrie" și o variantă finală, cu "salve de onor" și decorații post..., dar mai aveam multe planuri neterminate, după cum puteam să mă gândesc "din motive obiective" că pot să stau 3 sau 4 ani izolat în ambasadă, ceea ce nu era genul meu. Întrucât îmi doream la încheierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În timp ce falca Îi tremură ca o piftie, prodigiosul ei posterior, cu cei trei nasturi Într-o parte, și lăsându-se cu precauție În jos; apoi, În ultima secundă, Își Încredințează corpul voluminos fotoliului de răchită care izbucnește, Înspăimântat, Într-o salvă de scârțâituri. Stătusem În străinătate aproape un an. După ce petrecusem vara lui 1904 la Beaulieu și Abbazia și câteva luni la Wiesbaden, am pornit spre Rusia la Începutul lui 1905. Nu reușesc să-mi amintesc exact luna. Un indiciu ar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe jăratec. Din Târgul Sucevei, din vale, urcă zvon îndepărtat de alăute, chiote, larmă, veselie, ca la nuntă. Clopotele Sucevei, toate, umplu văzduhul cu dangătul lor vesel de data aceasta. Din timp în timp, pușcile de pe metereze slobozesc câte o salvă în cinstea izbânzii și a Măritului Domn și Voievod, "Învingătorul de la Podul Înalt". Moldova toată e în sărbătoare. Ninge cu fulgi mari ce plutesc lin, ușor-ușor, ca să se culce în patul alb de pe pervazul ferestrei, într-un strat gros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-l durea: Constantinopolul. Acu, vor înțelege... Dacă noi, mărunței cum suntem, "am putut", cu atât mai mult împreună, cu toții, uniți... Ne-am aflat noi mai firoscoși și-am ridicat steagul. Am știrbit iataganul turcesc. Am dovedit că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei izbânzi va zgudui Europa! Numele tău, Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bojdeuca noastră... Nici pe ziua de mâine nu suntem siguri... Habar n-au ei, cât sânge am vărsat aici, la Porțile Europei! Moldova o țară de care de acum înainte va trebui să se țină seama, spune Duma Vlaicului. O salvă bubuie pe metereze. Voi, voi toți, ca unu' mi-ați stat alături, ca mii și mii de frați. Iertați-mă că-n toți anii aceștia v-am chinuit, v-am biciuit, am fost neîndurător cu voi!... V-am cerut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strecoare în Ocracoke. Intervenția a reușit în 22 noiembrie 1718, când Maynard a ajuns în zori, în golful piraților, cu cele două vase. După un schimb de focuri ce părea favorabil celor de pe Adventure, pentru că măturaseră puntea lui Ranger cu salve de tun, Blackbeard și-a apropiat vasul de cel al lui Maynard, pentru abordaj. Înșelat de numărul mic de marinari de pe puntea lui Jane, piratul a crezut că va câștiga fără probleme confruntarea. Dar mica armată legală se ascunsese dedesubt
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]