2,190 matches
-
într-un mediu spiritual precum cel moldovenesc, rafinat de-a lungul multor generații, criticismul a putut opune un veto util și lucid inovațiilor care puteau sfârși în cosmopolitismul cel mai ridicol. Muntenia reprezintă „voința și sentimentul, pe când Moldova mai cu samă inteligența. Muntenia face o operă mai utilitară; ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută să transplanteze din Apus formele nouă. Moldova face o operă mai de lux: ea caută să adapteze cultura apuseană la sufletul românesc
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
cerând unei femei o cană cu lapte va primi un răspuns vehement: „N-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca vodă vacile din țară, mânca-l-ar viermii iadului cei neadormiți!“; Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. a II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea ne întrebăm ce i-ar mai fi îndemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
moldovenilor: „Să încep osteneala aceasta, după atâtea vacuri de la discălecatul țărâlor cel dintăi de Traian împăratul Râmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul. A lăsa iarăși nescris, cu mare ocară înfundat neamul acesta de o samă de scriitori, iaste inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scoț lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și sâminție sîntu lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești, și românii din țările ungurești, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare întemeiată pe rațiune. Urmărit de ideea unificării lingvistice, întocmește o gramatică, Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești (tipărită la 1840; un capitol de prozodie conține și o definiție a metaforei, după Quintilian), precum și un „dicsioner”, Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria românilor, VII, București, 1894, 360-365; Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
brusc, la Șipote, și transformat într-un dezastru (cu „operațiile” rezervate pretendenților lipsiți de șansă). Același Ureche este atent la peripețiile împletite în jurul unui tron și al unei femei: „[...] de sârgu au trimis Alixandru vodă pre Moțoc vornicul cu o samă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea vodă. Și prinzându-i calea la Șipote, neavându el nici o știre de nicăieri, l-au împresurat oastea cea leșască și l-au prinsu viu. Pre carele mai apoi, dacă au sosit Alixandru vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
culoare apuseană adăpostite de casele antacuzinești, ca și prețuirea pe care membrii acestei familii au arătat-o constant valorilor civilizației. Răpire de fecioară Dacă ne așezăm în tabăra celor ce manifestă mai puțină neîncredere în legendele adunate de Neculce în Sama sa de cuvinte (chiar scriitorul se „ascunsese” după o declarată facultativitate a credibilității: „Ci cine va vrea să le creadă, bine va hi, iar cine nu le va crede, iarăși bine va hi, cine cum îi va hi voia așa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la domnie cu tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale de boierii din preajma Aulei voievodale: „Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului încoronat. Petru Aron
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
10 dzile, vineri pre simbătă, toată noaptea au avut chin mare ca de moarte...”. Gheorghe Ștefan a murit în 1668, Văduvă „oficială”, Doamna Safta nu se mai afla demult la Stettin. Plecase (să fi fost vorba, cum auzise Neculce [O samă de cuvinte, Legenda XXXV], de o repudiere: „Iară pre Doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă, pe Safta [...] o vrâsă Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări streine, și au trimis-o în țară aice, până a nu muri el. Și el ș-au luat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1958 (mai sus am pomenit ediția Constantin Giurescu din 1916, la care am apelat din când în când); Miron Costin, Opere, vol. I, ediție critică îngrijită de P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, 1965; Ion Neculce, Letopisețul țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediție de Iorgu Iordan, București, E.S.P.L.A., 1959 (din când în când am folosit și ediția Gabriel Ștrempel); Letopisețile țării Moldovii, publicate de Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852; tom II, Iași, 1845; tom III, Iași, 1846. 123. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ai poruncit Alta nouă ți-o croit Cioplită pe la ușori Când o vezi te iau fiori...” La un bărbat „Mult iubitul meu bărbat! Da cum te-ai îndurat, Copilașii de-ai lăsat? Copilașii ți-ai lăsat, Da-ntr-a cui samă i-ai dat? Copii ți-ai sărăcit, Căsuța le-ai pustiit Pe mine m-ai văduvit! Dragii mamii copilași De tata sunteți rămași! Draga mea, miluca mea! Da să te scoli dumneata Copii a-ți rândui Pe lume cât or
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
său, cu ai lui (mai puțin Constantin Nacul, care își zicea Nacolovitz - „Constantinus Nacul Moldavus Celsissimi Principis Moldaviae Colonellus”). L-a lăsat pe Vodă apoi Doamna Safta. Neculce, amator de știri senzaționale ca totdeauna, auzise - și transcrie știrea în O samă de cuvinte, Legenda XXXV - că ar fi fost vorba de o repudiere: „Iară pe doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă [...] o urâse Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări străine, și au trimis-o în țară aicea, până a nu muri el...”. Cronicarul care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
566. Mănăstirile, ca loc protejat pentru oameni și valori, au stârnit și interesul cazacilor, mereu disponibili („Iar cazacii, cum sânt ei neodihniți, iar s-au ridicat o seamă...” - Cronica Bălenilor), mereu plini de personalitate, insubordonați, puși pe jaf („Rădicatu-sau o samă de cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Prince of the United Principalities on the following conditions, which have been specified în the Vizerial Letter addressed to you on the 19th October of the present year, which you accepted by your answer dated on the 20th of the same month, and by which you engage, în your own name and în the name of your successors, to respect în there Integrity my Rights of Sovereignty over the United Principalities, which form an Integral Part of my Empire within the
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
câmpuri cu data curentă și ora curentă, care vor fi actualizate la tipărire. 1.3. Anteturi/picioarede pagină diferite în secțiuni diferite Pentru formarea unor anteturi diferite de cele precedente se va rupe legătura cu secțiunea anterioară prin acționarea butonului Same as previous, care trebuie să fie dezactivat (să aibă fondul mai cenușiu). Formatarea efectuată (inclusiv textul inserat) este în acest caz specifică secțiunii curente și va fi extinsă în mod implicit la secțiunile următoare. Dacă documentul este deja formatat pe
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
I.L. Caragiale). Țară fără bătrâni, bunăoară, o prelucrare ingenioasă cu modelul în romanul popular Archirie și Anadam, a avut o mare circulație, intrând și în manuale. Atractive, alte povestiri dezvoltă legende populare, cumva în spiritul lui Ion Neculce din O samă de cuvinte, ori își au izvorul în documente istorice puțin cunoscute. Mai cu seamă pe canavaua epocii fanariote naratorul imaginează în câteva stampe, cu umor sau în manieră romanțioasă, întâmplări și personaje dintr-un București al începutului de veac XIX
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Ivireanul, Predici, pref. edit., București, 1962, Opere, introd. edit., București, 1972, Opere, introd. edit., București, 1997; Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1986; Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, introd. edit., București, 1993-1994; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, pref. edit., introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999; Ienăchiță Văcărescu, Istoria othomanicească
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
10; Aurora Ilieș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Revista de istorie”, 1979, 1; Florian Dudaș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Crisia”, 1979, 831-832; Șerban Cioculescu, La reeditarea lui Ion Neculce, RL, 1982, 52; Mircea Anghelescu, Ion Neculce, „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”, T, 1983, 3; Iorgu Iordan, Ion Neculce, „Opere”, LR, 1983, 2; Dumitru Velciu, Ion Neculce, „Opere”, RITL, 1983, 3; Andrei Nestorescu, „Catalogul manuscriselor românești”, II, RITL, 1984, 3; Cioculescu, Itinerar, IV, 14-19; N. A. Ursu, „Catalogul manuscriselor românești”, II
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
closes with a social-cultural analysis of the morbid psychic reactions in different human social groups. The sutdy is addressed to students from faculties with human profile psychology, pedagogy, special psychopedagogy, sociology, law etc.), students in medical science, but at the same time to specialists in psychology, medicine, law, sociology and last, but not least, to people interested in general culture. Dr. Med. Dr. Psih. Constantin Enăchescu Tratat de psihopatologie Ediția a III-a revăzută și adăugită Cuprins Prefață la ediția a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz povestirea despre Vlad Țepeș ar reprezenta o lucrare aparținând literaturii slavo-române. Altă opinie consideră, de asemenea, povestirea slavonă o operă originală, redactată în nordul Transilvaniei și Maramureș. Rămas anonim, autorul acestei scrieri, ce se poate încadra, ca și O samă de cuvinte a lui Ion Neculce, într-o tipologie literară medievală românească de sorginte populară, pare a fi un român, probabil cleric ortodox din Transilvania, preot sau călugăr, care și-ar fi încheiat redactarea textului, scris în slavona de redacție
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
219-223; Ion Anestin, „Maria din Mangop”, VRA, 1933, 306; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 128-129, 357-359; Predescu, Encicl., 711; Călinescu, Ist. lit. (1941), 835, Ist. lit. (1982), 920-921; Ciopraga, Lit. rom., 287-289; Massoff, Teatr. rom., VII, 114; Șerban Cioculescu, O samă de cuvinte... contemporane, FLC, 1979, 34; Brădățeanu, Istoria, II, 315-316; Piru, Ist. lit., 424; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 98-99; Mircea Dem. Rădulescu, DRI, IV, 271-288; Dicț. scriit. rom., IV, 34-35. S.D.
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu era, el însuși, un poet. A compus versuri în spirit folcloric, iar poemul Aprodul Purice (1837) - care pornește de la o anecdotă consemnată de Ion Neculce în O samă de cuvinte - suferă de monotonie. Potopul, după Gessner, are o anume atmosferă și un fior de dramatism. Gelozie, după Millevoye - semnată Carlu Nervil -, ar fi mai mult o analiză, destul de convențională, a acestui sentiment. O elegie, Melancolia, după Legouvé, încearcă
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
fascinat de demonismul personajului, trăsătură ce denotă o fire maladivă. Nuvela are o tensiune crescândă, putând fi asemănată cu o piesă în patru acte, fiecare purtând un motto rezonant („Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...”, „Ai să dai sama, doamnă!...”, „Capul lui Moțoc vrem...”, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”). Uciderea celor patruzeci și șapte de boieri într-un groaznic măcel constituie punctul culminant al scrierii, după care urmează călugărirea și, în final, moartea
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopiseț nu sînt scrise... cuprinde, în ediția completă, patruzeci și patru de relatări ale unor întâmplări petrecute înaintea perioadei la care se referă cronica
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Euforia muzicală a lecturii e dublată de euforia ușor melancolică a participării „directe” la întâmplări demult încheiate, a „introducerii” în imagine. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Leatopisețul Țării Moldovii de la Dabija v.v. până la domnia lui Ioan Mavrocordat v.v. (1662-1743). Cuprinzând și o samă de cuvinte, în Letopisițile Țării Moldovii, II, publ. M. Kogălniceanu, Iași, 1845, 193-464; Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, îngr. și introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]