1,572 matches
-
Într-un joc de ea știut, Renunțarea că o smoala, Toate cele ce- au durut, Fără șansă că uitarea Trupului fără de vină Să se-ascundă-n resemnarea Umbrei fără de lumină, Să iubesc precum o apă Care curge, răcorește, Naște vis când maluri sapă, Care nu se mai oprește, Niciodată. Nicăieri. Ploi să-nece în puhoaie, Fiindcă mâinele, că ieri, Poate fi motiv de ploaie. Silvana Andrada Tcacenco 27.10.2016 Referință Bibliografica: MOTIV DE PLOAIE / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MOTIV DE PLOAIE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377410_a_378739]
-
tată? Pluguri nu mai avem, grapă și rariță, nici atât... N-avem car și nici căruță..., nu mai avem boii de care ne-ai povestit matale și nici caii lui tataie... Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă... Atât! Cu ce muncim pământul pe care-l vom primi? Ha! De aia te vaieți tu, muierce ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă-ta... și mai
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
să mai vrea vreodată să se reîntoarcă. Crescuse la oraș și a trebuit, rând pe rând, să le învețe pe toate, începând cu a face focul cu lemne și a scoate apă din fântână, până la a sparge lemne și mânui sapa. Se amuza de fiecare dată când încerca ceva nou și reușea. Era dinamică și își dorea pentru Ionuț o viață frumoasă, cu liniște, înțelegere și cu multă iubire. Autobuzul scârțâia din toate încheieturile, lăsând în urmă o pâclă densă de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri, - Ca să înțeleg ce dorul ascunde ! - Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am și uitat ce gust are ploaia, Aceia rapidă din noaptea de vară. - Când pana-ntrerupe lăsându-ne
AMNEZIE TEMPORARĂ... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378414_a_379743]
-
știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri, - Ca să înțeleg ce dorul ascunde ! - Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am și uitat ce gust are ploaia, Aceia rapidă din noaptea de vară. - Când pana-ntrerupe lăsându-ne
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri,- Ca să înțeleg ce dorul ascunde !- Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde.Mai uit câteodată fereastra deschisă,Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei.- Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă!Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei.Eu am și uitat ce gust are ploaia,Aceia rapidă din noaptea de vară.- Când pana-ntrerupe lăsându-ne
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, dăruiesc etnicilor germani câteva poezii pentru copii traduse în limba germană și le spun " Cristos a înviat! Gheorghe Vicol EU Mi-am făcut din sapă toc Să scriu vară pe câmpie, Cu puțin, putin noroc, Uneori, o poezie. Vâsla am facut-o toc, Valul frate să îmi fie, Pe lac, cu puțin noroc, Să compun o poezie. Mi-am făcut privirea toc, Ca, pe bolta
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
mai bună, faci tu ce faci, și tot ce apare din vârful baghetei fermecate, strălucește, te cuibărești și unde vrei, și unde nu! Niciun suflet de viețuitoare nu rămâne neatins de tine, nicio bucată de pământ nu se sfărâmă sub sapă dacă omul nu face acest lucru cu drag sau vreo rădăcină nu rămâne vie, dacă nu-i îngrijită cu drag! Tot ce e viață izvorăște numai din tine! Și totuși ești o mică răsfățată, te alinți pe lângă roadele pe care
LOGICA IUBIRII de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378964_a_380293]
-
a sculat de la masă...În focărie aveam o nuia după ușă, cu care băteam covoarele. A intrat în casă cu ea și s-a năpustit asupra mea...Dădea cu sete. Așa cum o știam de la prășit la vie, când dădea cu sapa ca să stârpească pirul și pălămida. Nu scotea o vorbă, doar icnea. Dar și eu m-am ținut tare. După fiecare lovitură scoteam doar un „ă!”, scurt. Tata s-a speriat și a strigat: Ce-ai, fă? Ai înnebunit? -Nu eu
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
meargă ei la câmp. Știu eu de la Fănică a lu' Pițigoi, că el a pățit așa cu sora lui mai mică. Ce ne mai povestea ăla, săracu' de el...! Noroc cu bunica. Poate stă acasă, nu se mai duce la sapă, că e și ea bătrână. Eu nu am vrut alt frate... Așa de mic, nu-l vreau! Nici nu m-au întrebat dacă vreau...", concluziona Gabriel, atât de supărat, că făcuse zob un dovleac pe care-l lovea cu toporișca
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
te-ai spetit săpând și tot sărac ai rămas! Ai, mă, zău, mi-o întoarce el, cine dracu să mai sape că, voi, tineretul, ați plecat toți la oraș și-aici la noi au rămas trei cu mapa, doi cu sapa, să moră Veta domnu’ șef, știi că are dreptate?” Și tot el mă întrebă așa ca din senin: “Domnu’ șef, ce e cu insulele Bermude?” “De unde să știu eu ce e cu insulele Bermude?” “Să moară Veta, dom’ șef, eu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
sărbători”. Iar eu spun că așa se cuvine, ca toate bisericile din România să se implice efectiv și neîntrerupt în oblojirea acestei supărătoare răni-paradox provocată de postdecembrism - țară încă bogată și cu tot mai mulți cetățeni aduși de cârmuitori la sapă de lemn...) Câteva cuvinte lămuritoare despre titlul ales, mai precis despre binomul credință-fericire. Doar în strânsă combinație, adică generos alimentată de credință, fericirea nu este o sisifică zbatere și autoamăgire umană, respectiv o amarnică și nestatornică iluzie, așa cum se prezintă
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
culminând cu căderea Troiei, din tulpina celui mai mare ... XXI. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - VASILE BUCELEA - EROU AL REZISTENȚEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. "Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, noi trebuie să ne apărăm Țara.” (Moș Ion Codreanu-deputat în Sfatul Țării) „BRAZII SE FRÂNG, DAR NU SE ÎNDOIESC” (Dr. în Drept, Traian Trifan) Istoria Rezistenței Anticomuniste Române, deși este în mare parte ignorată și la fel de interzisă, este destul de bine
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
lanțuri, încătușată, încarcerată, torturată, însângerată, mutilată, profanată, interzisă, permanent supravegheată, continuu defăimată. Rezistența anticomunistă română în cadrul Istoriei postbelice europene, prin modul de desfășurare efectiv, prin durata confruntărilor și prin eroismul ... Citește mai mult "Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa,noi trebuie să ne apărăm Țara.”( Moș Ion Codreanu-deputat în Sfatul Țării)„BRAZII SE FRÂNG, DAR NU SE ÎNDOIESC”(Dr. în Drept, Traian Trifan)Istoria Rezistenței Anticomuniste Române, deși este în mare parte ignorată și la fel de interzisă, este destul de bine
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă, Si la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta, C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea așterne câte- o ploaie
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
ascusns Castelul de Fier. Florea se bucură și cu atâta lucru. Porni deci la drum, fără alte arme decât uneltele sale de grădinărit. Poate cuă nu putea mânui o sabie ca un cavaler, dar nimeni nu-l întrecea în mânuirea sapei și poate că nu știa cum se trage cu arcul, dar la tras cu grebla era cel mai priceput. Nu făcu prea mulți pași când pe umăr i se opri un fluture albastru. - M-au trimis florile din grădina ta
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
apăru Balaurul de Foc. Scuipă flăcări în toate direcțiile închizându-i într-un cerc de foc. Broscuța sări din buzunarul grădinarului și scuipă peste flăcările înalte o ploaie de noroi care stinse de îndată tot ce ardea. Florea își scoase sapa și îl țintui cu ea pe balaur de peretele coridorului la capătul căruia se zărea poarta de fier a castelului în care locuia vrăjitorul. Degeaba se zbătu dihania să se elibereze și să mai toarne foc peste grădinar, că sapa
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
sapa și îl țintui cu ea pe balaur de peretele coridorului la capătul căruia se zărea poarta de fier a castelului în care locuia vrăjitorul. Degeaba se zbătu dihania să se elibereze și să mai toarne foc peste grădinar, că sapa fusese bine înfiptă prin botul lui și nu se clinti din loc. Florea deschise poarta fără să îl mai oprească nimeni. Căută prin toate încăperile, dar nu reuși să dea de frumoasa prințesă care îl salvase de Mustață-Sură. Într-o
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă, Și la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta, C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea așterne câte- o ploaie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
crescând iarbă, botezând- o,În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o.Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu,Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu,Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor,Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor.Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă,Si la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta,C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori-Ea așterne câte- o ploaie, singura
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
codru, adevărul tot mai timid cu minciuna tot mai agresivă, credința sinceră cu necredința ipocrită, cumpătarea cu risipa, sărăcia generalizată cu sfidătoarea opulență a clanurilor mafiote, rara cultură rafinată cu frecventa subcultură, bunul simț cu neamul prost, majoritatea adusă la sapă de lemn cu minoritatea ciocoizată. 1) Prima problemă care iese în evidență la încheierea alegerilor parlamentare este sadica plăcere (sau poate că inconștiență?!) cu care poporul român înțelege să-și prelungească suferința prin votul dat. Și astfel, vorba lui George
PROBLEMELE S-AU ÎNMULŢIT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374349_a_375678]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
să verse Toate apele terestre Groapa-n care vrea s-adune Toate scoicile din lume- Vrea să strânga laolaltă Peștii din întrega baltă Vrea pe plaje să dispună De caii aduși din lună Și să țină de căpestre Hergheliile rupestre! Sapă, sapă în adâncuri Ars de soare, dus de gânduri. Cine știe dacă are Pe diseară de mâncare! Vântul urle, valul salte El negruț e pus pe fapte Vrea să pună-n libertate Caii viselor furate Daytona Beach, Florida, 8 aprilie
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
verse Toate apele terestre Groapa-n care vrea s-adune Toate scoicile din lume- Vrea să strânga laolaltă Peștii din întrega baltă Vrea pe plaje să dispună De caii aduși din lună Și să țină de căpestre Hergheliile rupestre! Sapă, sapă în adâncuri Ars de soare, dus de gânduri. Cine știe dacă are Pe diseară de mâncare! Vântul urle, valul salte El negruț e pus pe fapte Vrea să pună-n libertate Caii viselor furate Daytona Beach, Florida, 8 aprilie 2004
DE ZIUA COPIILOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373460_a_374789]
-
poate nici nu are rost, Tot mai roboți suntem pe lume, Uitând părinții cine-au fost! Pe tobogan mereu la vale, Plecăm în hohote de râs, Să ne oprească nu-i în cale Nicio tăcere, niciun fâs... Tristețile în suflet sapă, Cu setea lor de fântânar, Când cerul meu e plin de apă, Lucrarea nu e în zadar... Referință Bibliografică: Spiritul de turmă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor
SPIRITUL DE TURMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373546_a_374875]