3,304 matches
-
a încercat totul pentru canadieni și Canada. Și în vara 2016 am fost în Romania, un bazar, un talcioc de vechituri și lucruri rele în care rumânii, manipulați de precupeți străini, forfotesc dezorientați, înjurând și scuipând printre dinți pe un sas, adunătura de falși tehnocrați și bandele parlamentare. Nimic nou de 26 de ani cu excepția alegerilor din Statele Unite, de la care unii rumâni așteaptă mântuirea neamului mai mult decât de la „catedrala” lui Daniel Ciubotea sau moaștele vreunei sfinte! Nu mă interesa. Fiind
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
nu numai ei, susțin că impunerea, tot mai drastică, a corectitudinii politice asupra sistemul politic a fost unul din motivele nealegeri candidatei Hillary Clinton. Cred pentru că și eu sunt indignat, la fel ca foarte mulți intelectuali români, de faptul că sasul de la Cotroceni a promulgat anticonstituționala legea 17/2015, prin care putem fi târâți în procese și închisori pentru gândire și exprimare liberă. NU cred că Klaus Johannis să-și dea seama că fiecare pasăre călătoare, temporară la Cotroceni, pe ce
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
cumpere. - Păi atunci ce vrea de la mine? - Să te ajute să-i îngrași. Sper că ai ce le da dacă li so face foame mai tare. - Are oglinzi de prisos? - De ce oglinzi Nea Tudore - Păi am auzit și eu că sașii îngrașe porcii cu o oglindă la troacă. - Nare nici oglinzi. Dar stai de vorbă cu el, doar are limbă. Lary i se adresă, căutând vorbele spre a nu pare prea străin - Uite Nene Tudor. Am aci ceva care seamănă cu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
și-n căsnicie au timp și de culturalizare. O discuție cu prietenii la o bere sau o cafea, o carte, un spectacol sau un meci pe stadion. Ziua are 30 ore pentru ei și nu obosesc niciodată. Se zice despre Sas, care etnic face parte din această categorie, că: ”dacă nu are de lucru își dărâmă casa” A doua categorie cuprinde majoritatea oamenilor. Cel puțin din România. Banul este țelul lor și fac orice pentru a ajunge la el. Munca salariată
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care numai locuitorii zonei extra-carpatice o pot pune. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute măcar vecinul în nevoie. Dar să-și unească micile tarlale obținute cu pumnu-m masă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
cot la cot, poți obține mai repede, mai mult și mai bine. Dar al cui este produsul muncii întovărășite? O întrebare pe care. Români sunt și transilvănenii care, de sute de ani, pun în comun umărul la treabă, români, unguri, sași si alte etnii. Și s-au chivernisit toți. Nu ca Mehedinț-anii lui Dragnea care, de teama fostelor CAP-uri nici nu se gândesc să-și ajute măcar vecinul în nevoie. Dar să-și unească micile tarlale obținutear fi o „tâmpenie
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
bani să facă așa ceva. Articolul 11 din Tratatul Minorităților - 1919 , pe care-l folosește de ciomag să le dea în cap celor două mari personalități istorice ardelene, este următorul: „România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor, în Transilvania, autonomie locală, în ce privește chestiunile religioase și școlare”! Drept! Și l-au respectat!Nu s-a atins de școala lor sau de biserică. În administrația și justiția română au avut translatori, proprietatea le-a fost respectată, ba mai mult
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
și din partea comunități săsești? Simplu, pentru că și-au văzut corect de treburile lor, iar statul român nu s-a amestecat în școala lor, religia lor, cultura lor. Autonomia lor locală a decurs de la sine. Și, în special pentru domnul Stan, sașii au învățat limba oficială a statului. DOI, autonomia locală nu însemna una teritorială cum o pretind secuii maghiarizați de astăzi cu bariere și poliție proprie, cu steaguri și purificare etnică intensivă. TREI, domnul Stan-păpușă dacă ar fi fost corect, trebuia
SZTÁN... PĂPUŞA SECUILOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347843_a_349172]
-
parte frumoasă și nouă tuturor scumpă, atâtea nații și confesii una lângă alta. Pentru ce să ne mai amărâm zilele unii la alții ? Pentru ce să nu viețuim cu toții ca fiii aceleiași mame? Pe cine să învinuim pentru că maghiarul, secuiul, sasul, românul, armeanul și alții se nasc sub aceeași climă,pe acceași vale, în același munte, lângă același râu? Pentru ce să ne mai căutăm fericirea numai în separatisme demarcatoare, fugind și de cea mai ușoară apropiere? Pentru ce să mai
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
înaintași în cele 12 triburi dacice, oameni liberi reuniți, când și când, de câte un Burebista sau un Decebal! Daci, care veniseră de niciunde! Erau aici de la zidirea lumii! După constituirea entităților statale prin mai toată Evropa, au fost aduși sașii și secuii, colonizați pentru a păzi granițe. Ei n-au fost migratori! Erau buni mercenari și loiali. De ei s-au folosit din plin domnitorii țărilor românești. Însuși Ștefan cel Mare avea un corp de secui profesioniști în ale războiului
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
mereu spunându-le mai în glumă, mai în serios: Ați făcut bani, de aia ați iubit România!. Ager la minte și foarte sigur pe spusele sale, evreul însă nu s-a lăsat intimidat: Măi, bani au făcut și ungurii și sașii, dar n-au învățat limba română ca și noi! N-au devenit niciodată atât de români! - lăsându-l astfel pe Nichita Tomescu fără replică. Nu o dată, în discuțiile purtate cu el, domnul Altaras îi spunea lui nea Mitică ce mult
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
părinți țărani gospodari. De mic copil, Aurel și-a manifestat pasiunea pentru cunoaștere și religie, participând, în mod regulat, la slujbele religioase ale comunității. Copilul Aurel urmează cursurile Școlii Gimnaziale în localitatea natală, frecventată atât de români, cât și de sași. După absolvirea acestora cu succes se înscrie la un Liceu teoretic din Sibiu pe care îl absolvă cu rezultate excepționale. Familia Munteanu văzând că băiatul lor este un pătimaș al credinței creștine ortodoxe, al cunoașterii sub toate aspectele, fac tot
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
Altă șmecherie! Personal, m-am convins cu cei trei președinți. Români! Trăncănitori, lași și profitori! După trei președinți patrihoți, unul și unul, încerc cu un neamț! Știu că e foarte greu! Naționalismul vadimist nu ne lasă! „Fraților, să nu lăsăm sasul să ne ...” Îmi miroase, foarte puternic, a cel puțin cinci ani de mafie roșie?! Băsescu și-a îndeplinit, cu brio, misiunea pe Dreapta. Sistemul fesenist, cripto-mafiot, instalat, printr-o lovitură de stat, acum 25 de ani, rămâne de nezdruncinat. Coabitantul
TABLETA DE WEEKEND (88): ÎNCĂ CINCI ANI CU SISTEMUL MAFIOT LA BUTOANE? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377907_a_379236]
-
fie-un bun șef de oșteni. Umor, turismul și cultură, Să fie-a voastră partitură. Și bucuroși, mereu cântați, C-o stradă-aveți cu muzicanți... Izvorul cald din sfânt pământ, E pentru voi un lucru sfânt. Romani și daci, unguri și sași s-au îmbăiat. Și-a lor urmași. Dar cel mai mult, căci e al lor, I-a încălzit pe-ai noști români. Poftiți la Geoagiu Băi tovarăși! Și veți fi puternici, iarăși! Referință Bibliografică: GERMISARA, IZVOR DE POPOR / Aurel Lucian
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
brishindesa Kana nasvalo somas sastilem nasvalimasa Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când înfometat am fost am mâncat foame
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când înfometat am fost am mâncat foame, Când însetat am fost, am băut sete, Când mi-era
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
bun!”. O ćhave o bojerisqe, kana śunde ke dela trat kikă, ćiandine leș ke pumenθe. Girdi o lahos and-i bar, mangela lenθar deś gone aro, deś gone malaja hen biśe papinen, ke o' kerla o bojeris zoralo. Dine kibor vakerdas, sași te zorol. “Ama ku ekh kondicia - niekh andre, pa te na girsinler opral-o bojeri, ta numaj dupo ekh źumată de oră de kana ćekerim me. Kana śunna ke dela trat oda, te źanen ke me ćhawa lesqe o seros o
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
Rromani > O SOMNAKAJ / AURUL Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sas peș șo n-aș peș, te na aćhelas ći na phendǒlas. ¶ Sas ekh phuro rrom thaj ekh phuri rromi. Sas len but ćhaworre, sode xïvă sin p-ekh pärizïn. N-aș len șo te xan. L'ă o rrom i roba, pherdă la khul la hordovaça, te źal gav gavesθar te bićinel khul p-o gava. O gaźe, kana avenas, naśenas-tar
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
de cum iese din locașul de cult, Crăciunul îmbracă straie surprinzătoare, altele decât cele cu care ne-am obișnuit noi acasă. În satul ardelean în care am copilărit, luam primul contact cu Moșu’ pe 6 decembrie, când ieșeau pe înserate „Nicolaușii” sași pe stradă. Pocneau amenințător din bice și somau copiii să fie cuminți. Aveam o frică teribilă de ei, chiar dacă bănuiam că, la cât de cuminte eram, nu m-ar fi băgat tocmai pe mine în sac. Dar, parcă, poți să
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
survolare. Iar acasă, ei bine aici, se mai întâmplă câteodată să și batem la ochi, că deh, oameni suntem. Vara e anotimpul repatrierilor noastre sezoniere, scurte și concentrate. Pe strada pe care am copilărit - în sfârșit asfaltată! - se claxonează reciproc sașii ardeleni din mașinile cu matriculă müncheneză cu ungurii de la Pecs. Mărinimoși, acordă prioritate de dreapta unui fost coleg de școală generală, venit într-o minifurgonetă cu număr de Valencia. Seara, băieții și fetele se adună pe terasa pizzeriei și schimbă
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
te atârni de frângiile acelea semiputrezite și să treci dincolo, peste apele negre și mâloase ale Cibinului, pline de vârtejuri din care unii n-au mai ieșit vii. Așa că ne duceam și ne întorceam cuminți pe drumul ocolit dinspre livezile sașilor, căznindu-ne să urcăm și să coborâm dealul de pe ”Piatră”. Chiar dacă din pădure se zăreau casele noastre peste râu, la o aruncătură de băț, ne trebuiau ore în șir pentru a ne duce și întoarce la destinație. Calea asta complicată
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]