126,475 matches
-
auzim căci dinspre clădirea Primăriei Bălăbănești nu se propagă în mediul virtual al internetului nici o informației referitoare la finanțele comunei, la hotărârile Consiliului Local sau alte activități ale acestei instituții. Nu același lucru se întâmplă și la Rădești! Rădeștiul este satul (astăzi comună) care aparținea, înainte de 2004, de comuna Bălăbănești. În mai puțin de un deceniu Rădeștiul arată total schimbat. Se vede din avionul abandonat la Cruce că edilul Rădeștiului e gospodar: complex administrativ recent construit, drumuri aranjate, garduri noi, stâlpi
La Rădești transparență și seriozitate mai multă în administrație decât la Bălăbănești! by http://balabanesti.net/2012/04/12/la-radesti-transparenta-si-seriozitate-mai-multa-in-administratie-decat-la-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339938_a_341267]
-
mea petrecută în Țară Basmului . Lucrurile simple și firești, normale, chiar banale care s-au petrecut atunci au devenit importante pentru mine prin unicitatea și intensitatea privirilor celor doi. O zi de iarnă fără viscol, cu multă zăpadă , într-un sat de munte din Dâmbovița. Eram invitată de o prietenă , acasă la ea, pentru două zile. Veselă și foarte volubila, bucuroasă că pot petrece la munte sfârșitul de săptămână , o urmăm pe Izabela prin nămeți . Era timpul când lumină pierde din
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
ireala -să aibă parte și de multă dragoste în viața ei. Și l- a ales pe EL, cu nasul cam mare, slăbuț , si cu urechile parcă mai mari să o iubească în această lume. Iubirea acestor oameni simpli, dintr-un sat de munte , a fost ca o vraja . Port cu mine această vraja , ca un imens dar primit acum mulți, mulți ani , într-o zi de iarnă , fără viscol. Referință Bibliografica: DOUĂ PRIVIRI / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1408870403.html [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
din fondul comun de cuvinte și anume cuvântul: minciunica, diminitiv de la minciună, minciunea. Parcurgând întreg articolul privind cuvântul minciună, minciunica, minciunea din Dicționarul Explicativ al Limbii Române 3 , nu găsim sensul pe care acest cuvânt îl desemnează pentru locuitorii arealului satului Bâcleș, Smadovița, în expresia a face Minciunica. În urma anchetei noaste etnografice, cu ani în urmă, am putut afla că pentru membrii unui număr destul de redus de comunități din județul Mehedinți( respectiv Bâcleș, Smadovița și probabil și Corzu, Petra) expresia echivalează
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
județul Mehedinți( respectiv Bâcleș, Smadovița și probabil și Corzu, Petra) expresia echivalează cu aflarea ursitei (modalitate de predicție maritala). Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
trecut sensuri care azi sunt necunoscute de cea mai mare parte a oamenilor din zona Mehedinți, chiar și a locuitorilor unde acestea au fost atestate. Ele prezintă azi accepții considerate de majoritatea vorbitorilor învechite, care au corespuns vieții patriarhale a satului, susținut de economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
la sfântă sobornica și apostolica Biserică. Și a rămas împreună cu bătrânul în Calamon. După ce a stat mulți ani cu el, a adormit în pace. CAPITOLUL 27 VIAȚA PREOTULUI DIN ORAȘUL MARDAROS La zece mile de orașul Ega Ciliciei se află satul Mardaros. În acest sat este biserică sfanțului Ioan Botezătorul. Preot al acestei biserici este un călugăr bătrân. Acesta avea o viață foarte îmbunătățită. În una din zile locuitorii satului se duc și-l pârăsc pe bătrân la episcop zicandu-i
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379735402.html [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
apostolica Biserică. Și a rămas împreună cu bătrânul în Calamon. După ce a stat mulți ani cu el, a adormit în pace. CAPITOLUL 27 VIAȚA PREOTULUI DIN ORAȘUL MARDAROS La zece mile de orașul Ega Ciliciei se află satul Mardaros. În acest sat este biserică sfanțului Ioan Botezătorul. Preot al acestei biserici este un călugăr bătrân. Acesta avea o viață foarte îmbunătățită. În una din zile locuitorii satului se duc și-l pârăsc pe bătrân la episcop zicandu-i: - Ia de la noi pe
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379735402.html [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
ORAȘUL MARDAROS La zece mile de orașul Ega Ciliciei se află satul Mardaros. În acest sat este biserică sfanțului Ioan Botezătorul. Preot al acestei biserici este un călugăr bătrân. Acesta avea o viață foarte îmbunătățită. În una din zile locuitorii satului se duc și-l pârăsc pe bătrân la episcop zicandu-i: - Ia de la noi pe bătrânul acesta, că ne face numai supărări! Dumineca face slujba pe la ceasul trei după amiază și nu păstrează rânduiala legiuita a sfintei slujbe. Episcopul l-
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379735402.html [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
dumineci, stau alături de sfanțul altar și până nu văd pe Duhul cel Sfânt umbrind sfanțul altar nu încep slujba. Când văd Pogorârea Duhului Sfânt, atunci săvârșesc sfântă Liturghie. Episcopul s-a minunat de virtutea bătrânului și a încredințat pe locuitorii satului că preotul lor face slujba potrivit voii lui Dumnezeu. Și au plecat locuitorii împacați, slăvind pe Dumnezeu. * * * Avva Iulian stâlpnicul a trimis binecuvântări acestui bătrân. Totodată i-a trimis și trei cărbuni aprinși, legați într-o bucată de pânză. Bătrânul
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379735402.html [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU «Dumnezeu a vrut ca, odată cu capul, să fie cinstit și trupul Sfântului Voievod, nedescoperit încă la acea dată»... Motto: „Iată că s-au descoperit acum, într-un sat din Teleorman, aceste oseminte, fără cap, galbene și frumos mirositoare. Nu știm dacă sunt ale lui Mihai Viteazul, dar sunt câteva argumente ce ar demonstra că ar fi cu adevărat ale domnitorului..” (Părintele Iustin Pârvu, 25 noiembrie 2011) Târgu-Mureș, secolul
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
eu te știu; fratele tău a fost leat cu mine la generală, o vreme am fost prieten cu sora ta... - Cum te cheamă? A hârcâit iar, bietul om. I-am spus cum mă cheamă, adică de-al cui sunt din sat, așa se cunosc oamenii la țară. - Ești a lu’ Mircea, ăla cu “copchii ‘mulți? - Da, la fel ca și voi, dar parcă ați fost numai șapte... - Îl știu, îl cunosc pe taică-tu... - Eu plec, că nu mai pot de
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
aparate: inele, sărituri și bare paralele. Între timp apare ghinionul... de fapt pentru noi... dezastrul! Dan face o ruptură de mușchi, la biceps. Desigur, medicul echipei îi acorda toată asistența... Eram în permanentă legătură telefonică cu el chiar și în Satul Olimpic. Totuși, continuă competiția pentru a intra în finale. Dacă o întrerupea era descalificat. Proba de inele a fost prima. Dan performează excelent la inele! Câștigă prima medalie... care nu e de aur, cum se aștepta toată lumea, ci doar de
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_roca_1452072833.html [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
chiar la începutul lui, în 1902. Cam pe atunci, în țară era un suflu nou, erau marile schimbări aduse de o pătură socială mai nouă, burghezia. Aflată la începuturile ei, mica burghezie, care își făcea simțită prezența în mai toate satele, era un factor de înnoire a vieții, cu vădit progres, care ne apropia de civilizația europeană. A început să se dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la târg numai ce nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
cu nasul de morcov și căciula dintr-o oală, pusă ștrengărește, pe-o ureche... Apoi venea vacanța la bunicii de la țară...De abia așteptam să ajungem, îmi plăcea mirosul de foc de lemne ce ne întâmpina încă de la intrarea în sat...Totul era tăcut și alb, doar fuioare albe de fum se ridicau alene din coșurile caselor, parcă adormite, sub zăpada... Însă înăuntru, toată lumea se pregătea cum se cuvine pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului... De Ignat, tataia ascuțea cuțitul cel mare
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
Yosa Bușon sau Yosa nu Bușon (与 謝 蕪 村, 1716 -1784), poet japonez și pictor al perioadei Edo. Împreună cu Matsuo Bashō și Issa Kobayashi, Bușon este considerat printre cele mai mari poeți ai acestei perioade. S-a născut în satul Kema din provincia Settsu (Osaka) . Numele lui de familie era inițial Taniguchi. În jurul vârstei de 20 ani s-a mutat la Edo (Tokyo) și a invatat poezie sub tutela maestrului haikai Hayano Hajin. După ce Hajin a murit, Bușon s-a
TANIGUCHO YOSA BUSON – “HAIKU” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1437873256.html [Corola-blog/BlogPost/344039_a_345368]
-
din Kyoto. (traducere George Rocă) sau(与 謝 蕪 村, 1716 -1784), poet japonez și pictor al perioadei Edo. Împreună cu Matsuo Bashō și Issa Kobayashi, Bușon este considerat printre cele mai mari poeți ai acestei perioade. S-a născut în satul Kema din provincia Settsu (Osaka) . Numele lui de familie era inițial Taniguchi. În jurul vârstei de 20 ani s-a mutat la Edo (Tokyo) și a invatat poezie sub tutela maestrului haikai Hayano Hajin. După ce Hajin a murit, Bușon s-a
TANIGUCHO YOSA BUSON – “HAIKU” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1437873256.html [Corola-blog/BlogPost/344039_a_345368]
-
la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie de suburbii. Cum ieși dintre versanții stâncoși ce parcă sugrumă drumul european de la Cârlige
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
DN7, spre Sibiu, continuă peste un pod de beton peste râul Lotru și traversează cătunul Golotreni. Puțin mai sus se află un pod CFR peste Olt construit cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai Viteazul cu doamna Stanca... Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Viteazul cu doamna Stanca... Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]