2,378 matches
-
împletesc inextricabil, fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența angelică, fie că trăiește ireal, ca o suprafață aproape abstractă, în așteptarea privirii fecundatoare, fie că provoacă nemijlocit, combinînd savant impertinența cu sfiala, fie că sugerează austeritatea formei și transparența materiei, într-o stilistică palladiano-postbizantină, fie că este desenat aproximativ și mecanic, doar cu o singură mînă, de preferință stînga, pentru că dreapta este ocupată, Nudul reprezintă, imperturbabil, o temă copleșitoare
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
îi reinventa și autorul Istoriei din 1941) și cu vârfurile publicisticii de după el. Perspectiva abordată e una, însă, mai puțin istoristă și mai marcat retorică. O primă observație de substanță ține de natura orală a jurnalismului eminescian. Salturile de la citatul savant la anecdota cu valoare morală îi sunt acestuia specifice. În interiorul acestei paradigme, Monica Spiridon mai operează o distincție interesantă: ar exista la Eminescu, după ea, o oratorie laică, rece, de for și una aproape religioasă, didactică, de amvon. Pentru aceasta
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
la care apelează (peonul); limbajul, de simplitate lexicală aparentă, atestă o vîrstă figurativă simbolistă și un metaforism avansat; desenul s-a esențializat, este unul în sepia, detaliile picturale dispar și rămîn doar contururile. Plecînd de la „doină", Iosif ajunge la muzica savantă de cameră, interpretată cu precizia instrumentistului virtuoz. Dincolo de valoarea ei estetică lipsită de echivoc, poezia lui Iosif este un simbol al sfîrșitului românesc de secol: pornită dintr-o întîlnire a Ardealului cu literatura de dincoace de munți, ca la Slavici
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
Sorin Lavric Bogdan Mihai Mandache, Filosofia, aventura unui discurs (vol. IV), Iași, Editura Cronica, 2012, 270 pag. E o manie savantă ca, pus în fața unor întrebări banale, să intri în pielea inițiatului scorțos, care indispune prin secimea inertă a răspunsurilor date. La mijloc e neputința de a vorbi în nume propriu: în loc să-ți lași spiritul să fie prezent în pagină, îl
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
public, a fost cauza pentru care romanele n-au mai fost reeditate și nici băgate în seamă de critică de la sfârșitul anilor 1970 înainte, când apărea cel din urmă dintre ele. Condotierul se tipărește abia acum, cu o prefață foarte savantă, care încearcă să deslușească o intrigă la fel de voit dificilă ca și scriitura. „Narațiunea se învârtește în cerc”, scrie Martin Winckler, un specialist în Perec, care și-a împrumutat numele de scriitor de la personajul Condotierului, citându-l totodată pe prefațator, care
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
târziu. Borges n-a scris romane, dar povestirile lui i-au învățat pe romancieri cum să măsluiască cărțile fără să pară că o fac. Povestirile lui nu pretind a fi pure ficțiuni, în pofida titlului unuia din volume, ele sunt combinații savante de invenție și de comentariu, de epică și de eseu. Borges predă romancierului modern o lecție de umilitate: autorul Ficțiunilor nu-și arogă orgoliul lui Dumnezeu, se mulțumește a fi un umil filolog, care descifrează cartea de nisip a vieții
Cum se scrie un roman by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4684_a_6009]
-
să rămâie mai prejos de ‘cellalt’”, în vreme ce locotenentul invită doar vreo trei fete, între care și Marta, pe fața căreia Apostol vede „o mândrie și o bucurie rău ascunsă”. Dorința, atâta câtă este, pare dictată numai de sentimentul rivalității - un savant dozaj de gelozie și mimetism, menit să umple de otravă sufletul lui Bologa, pe zi ce trece: „Se simțea nenorocit și-l băteau gânduri de moarte. Se compara cu locotenentul în inima Martei și era sigur că Marta alege uniforma
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
nouăzeci. Motorul real, oricât de bine disimulat, îl reprezintă două tragedii familiale (moartea bunicului matern și a tatălui), de unde și titlul, citit în sensul lui propriu, care, în chip firesc, îl precedă pe acela injurios. Fără a forța explicații prea savante pentru necesitățile unei cronici, trebuie să spun, totuși, că de la această cezură de sens începe aventura de limbaj a romanului. Ce se întâmplă mai apoi nu e decât narațiune: facultate, cămin, fracturism, înregistrări audio, relații pasagere, cursuri, călătorii în interes
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
nu au carnet de PSD, PNL sau PC sau crearea unor suspiciuni în privința celor care nu sunt pe placul USL, România devine un ”stat al bunului plac”, a susținut europarlamentarul PDL Cristian Preda. “Avem un verdict formal al unei comisii savante (privind plagiatului lui Victor Ponta, n.red.) și în acest fel nu cred că mai avem o urmă de îndoială. Să sperăm că nu vom asista din nou la o agresiune la adresa instituțiilor pornită de la refuzul de a accepta verdicte
Cristian Preda: România devine un stat al bunului plac al USL () [Corola-journal/Journalistic/44030_a_45355]
-
pune în lumină noutatea operei lui Hogaș care îmbină o specie literară modestă cu una majoră, aureolată de prestigiul antichității. Înclinația spre enorm și patetic a autorului se traduce și prin turnura clasicizantă a expunerii dată, de pildă, de sintaxa savantă cu perioade largi sau de procedeele stilistice consacrate ale eposului antic, cum ar fi comparația arborescentă de tip homeric. De altfel, paginile descriptive sunt presărate cu numeroase aluzii mitologice sau istorice, cu citate și referințe livrești. Amestecul genurilor înalte și
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
cum zice don Avito.” (p. 51) Și atunci unde e cauza care duce la surparea romanului? În inadecvarea dintre forma literară și ideile menite a le exprima. Dialogurile sînt odioase în frivolitatea lor, personajele sunt scheme abstracte vorbind în dodii savante, iar atmosfera e de comicărie groasă, cu iz de talcioc. Din carte răzbate o halenă de sarcasm frivol, un aer de comedioară pusă la cale de un autor care e iremediabil histrion. De aceea narațiunea propriu-zisă nici nu atinge treapta
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
la Paris, în revista „Limite”, cu o întârziere de peste un an. Să fi fost oare din cauza reținerii lui Virgil Ierunca față de tonul său encomiastic? Într-adevăr, articole atât de entuziaste nu ieșiseră nici de sub pana celor mai lirici admiratori ai savantului septuagenar. De această dată, el nu mai este identificat doar cu o simplă știință, ci cu însuși obiectul ei. Culianu începe prin a-l vedea ca pe un înțelept cu majusculă, asemenea celui descris în Tao te king: un om
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
lui Silvio Pellico, de la viziunea apocaliptică a lui Robert Hugh Benson pînă la legile transmiterii ereditare ale lui Gregor Mendel. Senzația stăruitoare e că intenția Constantinei Raveca Buleu a fost să nu lase nimic pe dinafară, din ambiția unui panoptic savant care să epuizeze la propriu subiectul. Acesta e și motivul pentru care, crescînd în proporții, volumul aduce cu un Leviathan înghițind treptat totul, fără un criteriu de selecție care să elimine temele secundare. Pentru autoare, nimic nu e secundar, orice
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
lui Maurras, sau concepția lui Stewart Chamberlain, ginerele lui Wagner, alături de Gottlieb Biedermeier, personajul caricatural care a dat numele stilului omonim din epocă. Volumul stă pe un efort enciclopedic în fața căruia simți că lectura cere la rîndul ei un ochi savant, obișnuit cu instrumente de lucru și cu dicționare. Altminteri, citit ca un eseu cu pretenții de coerență, cartea dezamăgește, căci intuiești că ai de-a face cu o babilonie erudită, căreia îi lipsește punctul de sprijin într-un gînd inițial
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
interpretul viu. E ca și cum spiritul Constantinei Raveca Buleu se evaporă sub canicula erudiției, capitolele curgînd mat, ca o pastă uscată și doctă, fără nici o influență estetică asupra cititorului. E uimitor cum pedanteria informației se însoțește cu un duh de înlemnire savantă, care ucide pofta lecturii. Paradoxul cărții e că pe cît de ireproșabilă îi este documentarea, pe atît de săracă e în atmosferă de suflet. Un mausoleu de date, nume și distincții cărora le lipsește însuflețirea unei ipoteze. În fine, un
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
speculativă, analizînd-o din unghi psihologic, gnoseologic, etic, estetic și pragmatic. Intenția e augustă, dar rezultatul e din categoria clișeelor care exasperează prin sonorități de pahar spart. Cartea e un model de creștere fractalică prin repetarea pînă la repudiu a poncifelor savante, căci oriunde deschizi cartea, frazeologia care te întîmpină e placidă și inexpresivă: „Prin, contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamenul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Coman, Parohia, Editura Cartea Românească, București, 2012, 160 pag. Traversăm un timp în care literatura rata- ților, a ciudaților și a loser-ilor este valorizată cu o fascinație crescândă. Preferăm un asemenea tip de (anti)erou pentru că oferă perspective grotesc-ideatice, cumulează savant tragicomicul, sau, pe de altă parte, organizează carnavalesc lumea. De la celebra „Prefață” la drama Cromwell, personajul marginal căpăta toate atuurile pentru a favoriza sensuri nebănuite în literatură. Astăzi, efectele comicului vin dintr-o epatare identică. Auzim, repetate te miri unde
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
întrebările maximale? În logica antifrastică a criticului, el alege să abandoneze dileme precum: „ce este pentru Caragiale talentul”, „ce înseamnă a crea”, „ce înseamnă artistic și artificial”, „cât de important e meșteșugul, trucul și ce înseamnă, finalmente, «compoziție magistrală și savantă»” ori „operă de execuție”. N-ar fi fost totuși deloc lipsit de interes ca Mircea A. Diaconu să clarifice aceste aspecte, mai ales că, pornind de la prejudecata că marele nostru dramaturg a fost mai degrabă un „autodidact” cu mină de
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
Mircea Handoca Numele lui Georges Dumézil (1898-1986) - expeditorul scrisorilor alăturate - figurează în toate dicționarele și enciclopediile lumii. Erudiția savantului poliglot, specialist în mitologia romană, greacă, germană, scandinavă, indiană, iraniană și caucaziană îi era cunoscută lui Mircea Eliade încă din perioada interbelică. În câteva articole a discutat strălucitele cărți ale învățatului francez 1. Îl va cunoaște însă personal în noiembrie
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
Și totuși, Creția nu renunță, insistența de a defini teme care au fost de o mie de ori definite dîndu-i aerul unui savant cu vădite aplecări dăscălești, pe care rutina repetiției nu-l descurajează. Are răbdare pedagogică și o atenție savantă care îl apără de primejdia plictisului. De aici impresia de spirit sfătos care, pentru a-și povesti variantele de interpretare, își estompează erudiția pînă la ștergerea trimiterilor docte. Sunt eseuri în volum care nu conțin nici un exemplu concret și nici un
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
munca de arhivă pe care a presupus-o - și care a dus la descoperirea de documente și surse de informații de valoare -, cât și, după cum arată profesorul Iacob Mârza în studiul introductiv, datorită noutății viziunii istoriografice și culturale a tânărului savant. Deși Pâclișanu, prins în vârtejul activităților curente - și, evident, nebănuind catastrofa care avea să-i lovească pe greco-catolici - nu s-a grăbit să o tipărească, teza a contribuit decisiv la configurarea viziunii sale istoriografice. După cum arată editorii, cercetările pe care
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
în tot cazul avem de-a face cu o coabitare suficient de strînsă ca să vorbim de o autoare cu înzestrare dublă: cu știința livrescă a istoriei literare și cu erudiția masivă a fenomenului plastic. Aflată în posesia unei asemenea chiasme savante, autoarei i-a fost greu să renunțe la una din virtuți în favoarea celeilalte, mai ales atunci cînd a avut sarcina scrierii unei teze de doctorat, drept care le-a adunat pe amîndouă sub bolta unei teme cu valență filozofică: mania autoreferențialității
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
vreme rostuită, tînărul nostru plastician s-a îndemnat să atragă atenția, de data aceasta printrun semnal disociativ, nu prin vreo vlăguită aglutinare, asupra primejdiilor care ne apasă. Abordînd însuși punctul de plecare al unei întregi arborescențe, pentru tot ce nomenclatura savantă designa prin neura, el își rezervă o lectură pe românește, întorcînd spatele etimonului hellenic. Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
un roman despre identitate și revelație, dar și un manual despre știința revelației. Povestea destinului înfățișată de Ștefan Baștovoi trece prin tarele nebuniei și excesului pentru a ajunge la adevăruri, pentru mulți, insuportabile în vremea din urmă. Directețea limbajului, simplitatea savantă și dispoziția pentru metaforă alcătuiesc un discurs despre o posibilă metafizică a liniștii. Cu alte cuvinte, o carte despre leacuri și boli, altfel.
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
religiilor, Mircea Eliade fiind de altfel ținta monografiei pe care Culianu a publicat-o curînd după plecarea din țară: maestrul trebuia celebrat și deopotrivă imitat în privința elanului enciclopedic, iar Culianu e acum, în anii ’70, în etapa lăcomiei de factură savantă, scriind texte de analiză aspră în marginea celor mai insolite teme. Numai că sofisticăria volumului stă în amănunțimea surselor, nu în finețea interpretării. Culianu are informație, dar nu are intonație, îi lipsește timbrul cu care să lege un cîntec din
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]