1,487 matches
-
Amintiri din copilărie” a lui Ion Creangă! Bine, nu atât de aventuroasa și savuroasa, dar categoric fericită, senina, solară. Pentru un copil singur la părinți, nescăpat din ochi o secundă de vreun adult, timpul petrecut la scoala era plin de savoarea libertății, a descoperirii științei, a jocurilor împreună cu cei de vârsta mea, a împărtășirii primelor secrete, a primelor visuri și pasiuni. De pe vremea când eram la grădiniță, înșiram în cerc jucăriile și le predăm lecții; ce bucurie acum să am în
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
civilizația lumii ca sângele în corpul uman, am lecturat cu mare plăcere acest volum. M-am lăsat de fiecare dată pradă extazului și în timp ce privirea îmi aluneca alene peste cuvintele cu măiestrie „brodate” în filele cărții în fraze de o savoare aparte, încântătoare, cu ochii minții vedeam acele imagini clare pe care le descrie autoarea în pelerinajul său alături de nepoțica sa Mara, fiica Andaluza și ginerele Tibi de pe un continent pe altul. Întâlnim peisaje de vis, civilizații, tradiții și obiceiuri ce
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
Și nu-mi vând sufletul pe gologani, Nu sunt doar o pragmatică paiață, Nici nu mă tem de-ai senectuții ani! Răsuflu tinerețea cu ardoare Și-mi văd neîncetat de al meu zbor, Mă-mbăt cu-a zilelor de vis savoare, Plutind, din când în când, pe câte-un nor. Iar fiecare clipă-i o surpriză, Un gând se naște brusc sau altul moare. Împătur sentimente în valiză, Mâine voi rătăci pe căi bizare. Dar orice-ar fi, o să-mi urmez
DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368102_a_369431]
-
de la fața locului, cărora li se adaugă și fotografii mai vechi, legate de anumite evocări. Având în vedere frumusețea operei domniei sale și densitatea informațiilor istorice bine documentate pe care ea le furnizează cititorilor interesați de istoria țării noastre, dr și savoarea pasajelor literare și anecdotice prezente în conținutul ei, nu putem decât să recomandăm cititorilor dornici de o lectură plăcută și educativă deopotrivă, prezentul volum și să-l felicităm pe neobositul autor pentru această realizare editorială. Referință Bibliografică: Ultimii soldați ai
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
asociază mâncărurilor tradiționale de sezon și nici nu poate fi servit în orice cupă. - De ce? - Cupa îmbunătățește plăcerea de a savura aroma sake-ului. - Este absolut inedit și interesant, Taro-san, ceea ce-mi spui, mă refer la rolul cupei privind savoarea și plăcerea de a bea sake. Te rog să-mi vorbești despre sake așa cum simți, e fascinant cum povestești. Promit că nu te voi întrerupe, și voi reda „povestea” întocmai. Sensei Taro a aprobat propunerea mea. A turnat sake, în
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
are felul său de a bea, precum și o băutură preferată, dar nicăieri nu vei găsi atâta profunzime ca într-o cupă cu sake. Aroma este apropiată de cea a florii de cireș, iar gustul de cel al ambroziei. Sake dă savoare mâncărurilor tradiționale dar aduce și liniștea sufletului, e o desfătare a simțurilor, o întreagă orchestră care cântă învăluindu-te în sunetele vrăjite ale muzicii sale. La fel ca și „Ikebana” sau „Calea Ceaiului”, „Calea sake” este „Calea” cunoașterii proprii, o
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
de prevestit că va să vină ca să sfarme voluptățile prostului gust. Ornamentica bizară a cântecului din jurul paharelor e cea dintâi care încarcă viața celor ce preferă așa ceva, dar și a celor care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor desfătării cu necântece zbierate, zguduitoare sau veștejite. Și-atunci, din șoapte profetice urcând lent la cer, căzând înapoi ca grindina de safire albastre, la ureche, face de o vreme
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
o admir așa, căci eram sigur în sinea mea că nimeni, până la mine... n-o pricepuse! Trăiam, credeam eu, bucuria descoperitorilor de valori atât de așteptate de omenire! Ce mai! Și azi mă înfior de sentimentele de atunci. Absorbit de savoarea clipei, nu observasem că ni se alăturase și colegul ei de scaun, întâmplare salutară ce mă pogorâse într-o clipă pe pământ, prilejuindu-ne declinarea identității trioului ad-hoc format. Își dădeau mâna un istoric - el, preparator la catedra de Arheologie
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
adevărului mântuitor. Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
apropie de poarta înserării, își păstrează frumusețea și vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulțumit proniei cerești că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, și-a exprimat dragostea și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și, în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează. Cartea “Frumoasele vacanțe” conține creații în proză ale autoarei despre
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
brumă e brodat, Într-o broboadă-și strânge zilele cernite, Pe firul ierbii cu pași grăbiți rugina a călcat. Un lampagiu mai fură o gutuie Să lumineze noaptea în iernile ce vin, Plictisul să-l alunge din viscolul ce geme, Savoare să îi dea și unei căni cu vin! Poveștile se spun la gura sobei Din jar se-aprind obrajii unui măr, Eu tot mai cred în prinți și Cosânzene, Și torc poem de suflet cu firele de dor. foto internet
FIRE DE DOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353803_a_355132]
-
-o lângă el și a încercat să o sărute. Fata s-a lăsat sărutată cu plăcere. S-a ridicat pe vârful picioarelor și, luându-l de gât, a început să-i exploreze cu limba sa mică gura dornică să guste savoarea dulce a buzelor sale senzuale și pline de chemări și promisiuni. Cu mâna dreaptă, Mircea îi masa ușor sânii săi disperați după jocurile erotice, pline de farmec și senzualitate. Cum amândoi erau cuprinși de dorințe strunite de atâta vreme, Săndica
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
scurtul timp cât au stat pe plajă. Cu lucrurile puse la locul lor și relaxate după duș, fetele erau hotărâte să cerceteze calitatea bucatelor din restaurantul unității hoteliere, să vadă cât de pricepuți sunt bucătarii de pe litoral în a da savoare bucatelor și apetit celor ce le consumă, știind că produsele de bază sunt furnizate de firma familiei Trifan. Le era foame după atâtea ore de la părăsirea casei, timp în care se limitaseră doar la niște sandviciuri servite pe traseu, la
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
propus să o conducă la masă. Își amintise cu plăcere de sărutul lor involuntar când i-a acordat primul ajutor în prăpastie. Și gustul deosebit al rujului și-l amintea la fel de fidel. Cum ar fi să-i guste din nou savoarea gurii sale rotunde și micuțe? Era tentat s-o facă. Fu trezit din visare de glasul ca o dojană al fetei: - Ai obosit așa repede? Parcă erai mai sprinten când dansai cu mama Gloria. - A, nu, cum să obosesc? Credeam
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
atenție mai deosebită? Pe care să o încurajeze și să o provoace mai întâi, pe fiica la care a descoperit cu surprindere în această seară că-i deschide larg ușa spre inima sa, sau spre mamă care-i putea oferi savoarea unor momente excepționale în compania unei femei experimentate, plină de senzualitate și de pasiune. [1]Echipament(aici cu sens de încălțăminte) Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - roman premiat de Liga Scriitorilor / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.Kogălniceanu care aveau un farmec și savoare lexicală, este în primul rând oglinda înflăcărată a vocației de revoluționar vizionar și iubitor de istorie. În rândurile ei scrise la repezeală, de parcă ar fi conținutul unor telegrame, descoperim gândurile unor speranțe pline de patriotism. Acestea fiind încărcate de o
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
dificile. Poezia adevărată poartă un mesaj de universală semnificație în care se ascunde filosofia ei.O filosofie latentă, dar eficace, difuză în substanța poemului. Astăzi după mâzga poetică postmodernistă care a fost la noi, noul curent globmodernul ne descoperă o savoare a poeziei gnomice în chiar supunerea neabătută a versurilor la o idee, în înlănțuirea lor necesară, în cadența lor previzibilă, în ecoul lor meritat. Poezia înseamnă forma cea mai înaltă de cunoaștere umană, singura în măsură să garanteze accesul la
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
Recunoaștem cu toții adevărul și realitatea că Părintele Profesor Dumitru Stăniloae avea un chip frumos și pașnic, asemeni crinului Bunei Vestiri. În fața lui senină și diafană întrezăreai cu ușurință „chipul nemuritor al lui Dumnezeu - Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
și cele oferite de filmul pe care l-am vizitat în cinematograful existent în orașul subteran și care începe într-un mod original, romantic și inteligent prin definiții ale vinului asupra cărora ni se atrage atenția prin interogații retorice: „ispită, savoare, sângele Domnului, leac, speranță, prima creație a umanității, cea mai nobilă și enigmatică băutură, poezie îmbuteliată (Cicero), licoarea împăraților, băutura civilizațiilor, simbol al prieteniei și ospitalității.” Filmul ne introduce într-o lume în care realitatea se împletește cu legenda, vegetalul
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
fiindcă umorul și jocul de cuvinte bazat pe ritmul jucăuș al prozei rămâne pe dinafară, iar pe dinăuntru cade întunericul, gluma devine satiră usturătoare și dureroasă, aducându-ne cu picioarele pe pământ, într-o realitate prea adesea sufocantă. Umorul, această savoare a vieții, ca și naturalețea dialogului, sunt mânuite cu har de scriitorul Constantin T. Ciubotaru, înscriindu-l printre umoriștii-pamfletari remarcabili ai zilelor noastre. Așteptăm cu mult interes următoarele volume. Elena Buică Pickering, Toronto mai 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - DELICATEȚURILE
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
după ecou ... ” ș.a. Aceste versuri repetate, devin o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
conștiință, diversitatea acestei punți ne îndeamnă să-i dăm dreptul de o creatoare puternică în gândire, perseverentă, cu o voință de ințelegere călăuzită spre căldura umană. Privindu-i de astă data lucrările pe viu, am gustat și mai mult din savoarea artei pe care o face. Abordând diferite teme compoziționale, portrete și mai tot ce este legat de existența noastră, Maia Martin, trece cu o remarcabilă ușurință prin toate expresiile de realizare, oprindu-se la limbajul modern pe care-l stăpânește
EXPOZITIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357131_a_358460]
-
ne ia din ce avem pentru noi. Romanul „Mister” - fiindcă, da, e un roman modern, concentrat, așa cum se poartă la ritmul vieții de azi, o carte psiho-polițistă, gândită și construită excelent. Nu lipsesc iubirile, despărțirile, interesele personale etc., care dau savoare lecturii și te fac să zici că nu e deloc ușor să trăiești azi, într-un timp lipsit de orizonturi psihosociale limpezi, îndemnătoare spre adevăr și frumos. Misterul (din această veritabilă livre de poche), miezul de taină al romanului l-
CITIND IN TRENUL DE SUCEAVA de RADU CÂRNECI în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357126_a_358455]
-
un martor viu al vremilor trecute. E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă. Prin frunza risipită îi stă acum culoarea. Dar dărnicia ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin Bunget
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]