39,690 matches
-
ajunge și dl Gușă... l Evenimentul zilei a descoperit că a zecea parte dintre cei mai bogați trei sute de oameni din România și-au agonisit averile în cele mai sărace zone ale țării. l Greu de crezut, dar și arestații scapă printre degetele vigilentei noastre Poliții - ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAȚIONAL sfătuind Poliția să dea un anunț la Mica publicitate pentru declararea pierderii arestatului. Arestatul, care a fugit din mîna Poliției, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
anunț la Mica publicitate pentru declararea pierderii arestatului. Arestatul, care a fugit din mîna Poliției, un anume Marian Trașcă, cercetat pentru consum și trafic de droguri, s-a predat singur după ce a dovedit că și din arestul Poliției, dacă vrei scapi. Și mai e însă cazul unui militar în termen, prezentat de același ziar: „Dezertorul afacerist. Adrian Gegiu a dezertat în iunie, și-a făcut două firme și a dat „tunuri” de miliarde. El se află în libertate”. l Potrivit ziarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
a dat buzna în viața lor. Îl studiază, unii, îl întorc pe toate părțile, plini de păreri simandicoase, de panici, de scepticisme la prima mînă, de judecăți prefabricate. Dar și de bucurie. Nu trebuie căutate și întrunite unanimități. Doamne ferește! Am scăpat, totuși, de asta. Nu toți, desigur. Și asta nu ar fi cel mai grav dacă întîrziații s-ar arăta mai discreți, dacă și-ar asuma erorile, intervalul parcurs acolo, dacă s-ar strădui cumva să nu stea în calea nimănui
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
ce-mi bat capul cu toate amărăciunile astea? Îl aud pe șofer povestind, cine știe de cînd, despre zona lui minunată, cu gospodării serioase și oameni înstăriți, este din Voinești, la vreo 25 de kilometri de Tîrgoviște, despre cum au scăpat de colectivizare pînă în ’89, despre mere, despre pămînt... Înserarea mai are puțin pînă să pună stăpînire definitivă peste drum. Mi-aduc aminte de stepa lui Cehov din povestirea Fericirea. O întindere nesfîrșită, noapte, un fascicul de lumină albă dinspre
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
post de, coșbucian vorbind, Ex ossibus ultor, reprezentând flota României pe ucigătoarea Mare a Sargaselor, via Triunghiul Bermudelor... ...Cu senatorul George Pruteanu, unul din cei mai avizați degustători de partide politice contemporane, lucrurile au stat un pic altfel, moderatorul R.T. scăpând cu viață numai datorită obârșiei moldovenești a invitatului său, care inoculase acestuia o anumită doză de sentimentalism. Că, era vorba despre un ardeleano-bistrițean pur sânge, după ce i-ar fi aruncat în față eminescianul strigăt de luptă „Zdrobiți orânduiala cea crudă
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
cumva de anticipat: nu e, oare, Parcul Dracula, cea mai răsunătoare „ctitorie” a duoului Năstase-Iliescu? Nu e țara-cimitir cea mai palpabilă dintre realitățile ivite din paisprezece ani de călărire a românilor de către strigoii comunismului? Există blesteme de care nu poți scăpa, oricât ustorori ai pune la canatul ușilor, și oricâte slujbe de salvare a sufletului ar ține Teoctist. Faptul că Iliescu a continuat să-și exhibe zâmbetul chiar după ce americanii i-au plantat sub nas steagul Rusiei e răzbunarea ironică a
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
poeziei din a doua jumătate a secolului XX, poeți originari din alte zone decît Moldova (Ștefan Augustin Doinaș, Gellu Naum, Mircea Dinescu). În schimb lipsesc poeți cel puțin la fel de importanți, lăsați probabil pentru volumele viitoare, în virtutea unei logici care îmi scapă (Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Șerban Foarță, Mircea Ivănescu, Mircea Cărtărescu). La Proză, accentul selecției cade pe ceea ce îndeobște numim „generația ’80”. Din generațiile mai vechi apar Paul Georgescu, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, Radu Cosașu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Radu Albala
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Eseu. Memorialistică grupează studii asupra a vreo treizeci de autori din generații și de notorietate diferite. De pe această impresionantă listă lipsesc însă două nume: Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Însă tot răul e spre bine. În felul acesta Ioan Holban scapă măcar de acuza că ar face politică... literară. Monografic sunt tratate și operele scriitorilor analizați. El abordează fiecare operă oarecum independent de contextul epocii și chiar de cel al ansamblului creației scriitorului respectiv. Analiza este făcută de cele mai multe ori de la
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Caraibe și Casa Albă; văzui aseară la televizorul meu, că la tine nu se vede, că din ’90 încoace, am adunat vreo treizeci de mii de legi, ordonanțe, ordine, decrete... Îți spun: în afară de marii corupți, nici pasărea cerului nu mai scapă nepedepsită. - Stai, că nu pricep chestia cu „marii corupți”... - E simplu-simpluț, dragule; sună telefonul și cineva îi spune Marelui Corupt: bade, vezi că mâine seară vin la tine cu mandat de arestare - vezi ce faci, poate-mi lași vreun plicuț
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
partidului însuși să aibă o imagine de disident? și, mai mult, de ce mai rezistă această literatură, atât de puternic marcată contextual, în canonul de astăzi? Răspunsul dlui Geacăr e, bineînțeles, acela că nu toate cărțile rezistă, ci doar cele care scapă ereziilor ideologice: Moromeții I, Viața ca o pradă. Soluție facilă, care nu convine criticii contemporane dintr-un motiv de la sine înțeles: există, desigur, și în restul operei părți realizate estetic. Sau care fac, măcar, mărturia obiectivă a unei epoci. Deși
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
beleaua cu cineva (de pildă în replica Sf. Petre, din Ivan Turbincă: "Doamne..., ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să aibă harțag, și să ne găsim beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala din Dănilă Prepeleac, "tot un bou ș-o belea" (explicată în Zanne, Proverbele românilor, ca referitoare la nepotrivirea dintre soți). În limbajul familiar-argotic actual, sensul de bază al termenului
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
în cazul lui Caesar, de bătăliile navale "de încercare", pe care le dă cu ce are la îndemînă, spre "intimidarea" mătușii Aurelia, sora cea mare din familia Iuliilor, mai pleacă la scăldat în Tibru, conversînd cu verva obișnuită a elevilor scăpați de învățătură: " Gaius, vrei să mergem la Tibru? La Tibru? Tragem o baie. Pe urmă luăm o plăcintă. Fac eu cinste. Cunosc un cofetar sirian... Te lingi pe degete. ș...ț Nu e cam tîrziu de-o baie? Tîrziu nu
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
lor li se adresează - cât pentru postumitate. Teama ca nu cumva vreun reproș să rămână nerespins, iar generațiile ce vin să-i uite contribuția. Memoriile devin, astfel, un memoriu de activitate de un didacticism ticăit. Un "pretext biografic", cum îi scapă la un moment dat: "Eu exist nu atât prin istoria vieții și a carierei mele, cât mai ales prin cărțile mele." Fanii săi nu vor afla despre Breban nimic, scriitorul cu viață personală rămâne un străin perfect, un personaj inuman
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
The Human Stain, după romanul omonim de Philip Roth. Evident, nu pot suprima o înțepătură la adresa traducătorilor, care deformează în așa hal titlurile: ce or fi avut cu Pata umană? Nici al treilea lungmetraj despre care voi vorbi n-a scăpat de această năpastă: Dirty Pretty Things s-a tradus prin insipidul Viața în Londra. Dar ce să le faci... Oricum m-a entuziasmat ideea de a vedea un roman de Philip Roth ecranizat, numele lui fiind o garanție a originalității
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
Mihai Constantin și Dana Războiu la gafe sau bâlbe; fără Andreea soțului ei Zaharescu; fără vocea scăldată în sentimentalism a Valentinei Fătu și mărinimia lui Silviu Brucan de a ne mai acroda o jumătate de secol pentru a încerca să scăpăm de tranziție; fără insistențele exasperante ale Alessandrei Stoicescu și sobrietatea lui Robert Turceascu... -Da, m-a parodiat Haralampy, vom sta Duminică de duminică în familie... -Nu!, am zis hotărât - o să vedeți... Și-am plecat în dimineața de ajun spre mediul
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
evanescenți și imponderabili. In timp ce afară va intra în contact natural cu reacțiile la impresionism, cu asidua aspirație către natura primitivă, frustă, necoruptă de sclifoselile de buduar și de suspinele efeminate și false. In mod sigur, nu îi vor scăpa, în această perioadă, nici încercările de înlocuire a hedonismului de tip art nouveau, confortabil și decorativ, cu o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. În mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
să nu devină ținta aspirațiilor celei mai mari puteri asiatice a lumii moderne, Rusia sovietică, dornică să-și universalizeze modelul social, proiectul uman aberant denumit comunism. Primejdiile generate de consecințele celui de-al Doilea Război Mondial au împins Europa Occidentală, scăpată de valul "eliberator" sovietic, spre o unire pe care intelectualii europeni au vizat-o, nostalgic, de la Renaștere încoace, dar pe care naționalismul, justificat până la un moment dat al evoluției istorice, a frânat-o și a pervertit-o. Unitas in diversitate
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
existat adaptări care au făcut praf originalul. Nici măcar nu speram ca filmul să conserve mult din epopee; era imposibil, cu toată pletora de nume pe care le înșiră Homer. Așa că am privit cu stoicism cum mor Agamemnon și Menelau, cum scapă Andromaca și Paris. Dar puține adaptări au alunecat în aberație, așa cum aceasta face triumfal de la una dintre primele scene. Să mă explic: Agamemnon alcătuiește o coaliție de state grecești, la care Tessalia refuză să participe. Așa că Atridul își aduce armata
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
faptul că dl Iliescu a acceptat marginalizarea procurorului Dan Voinea în 2000, după revenirea sa la Cotroceni. Să ne amintim că generalii Stănculescu și Chițac, condamnați la mulți ani de pușcărie pentru implicarea lor în reprimarea mișcării de la Timișoara, au scăpat de pedeapsă după recursurile făcute în favoarea lor, în timpul ultimului mandat al dlui Iliescu. Una dintre obsesiile fostului președinte al României e că a ajuns primul om din stat în urma unei revoluții. Adversarii săi sînt însă de părere că dl Iliescu
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să fugă oriunde, pe timp de pace, numai să scape de acolo? Vorbe neplăcute; nu mai pot fi ocolite. Nu sîntem iubiți. Nu are nimeni nimic cu noi. Sîntem propriii noștri dușmani. Și lucrurile se pot îndrepta numai acasă. Literatura face parte dintr-un pachet de valori pe care îl
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
mama ei mi-a comunicat: "Uitați, vara asta fie-mea a reușit să strângă aproape o mie de euro!" Nu se sfiește să mă țină la curent cu viața ei sentimentală: "Cu bărbații n-o duc rău. După ce-am scăpat de bețivul de bărbatu-miu, am întâlnit numai oameni de calitate. De câteva luni, sunt cu un domn din Arad. E profesor de sport și o susține foarte mult pe fiica-mea. A recomandat-o unui club din București. N-
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
de sport? Parcă aveați, în vară, pe altcineva. Îmi închipui că domnul din Arad e plin de vigoare!" "O, da, e foarte potent!", percutează ea imediat. "Păcat doar că nu poate veni mai des. Ajunge la Timișoara doar când mai scapă și el din laț... Dar ne distrăm tare fain, râdem, glumim, mâncăm, bem. Sunt foarte fericită cu el!" "De ce nu încercați să locuiți împreună, dacă vă înțelegeți atât de bine?" Fără să-i piară o secundă zâmbetul de pe buze, mi-
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
Marius Chivu Furați, autori, furați! Furați de sunteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de înfricoșata critică a înaltului tribunal al literaților." Așa suna un îndemn Cătră autori scris de Ioan Penescu în deschiderea unei traduceri pe care a intitulat-o mucalit Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
de la piață, pensionarii făceau comerț ilicit cu surplusul de medicamente primite gratis, PIB-ul crescuse atât de mult în 2004, că nu mai lăsase loc să crească și nivelul de trai, dovedind astfel că, în capitalism, concurența e dură și scapă cu viață cine poate... Și-apoi, nivelul de trai nici măcar nu era cine știe cât de interesant și de important pentru telespectatori... Televiziunile erau în clocot aducându-ne torente de noutăți; unii crainici, conectați cu fiecare fibră la "moment", ne spuneau de
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
cam peste tot, ultimile căpătînd o slăbiciune patetică pentru chipurile cioplite, drept pentru care și-au tot scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și cîteva dintre cele mai reprezentative lucrări de for public din ultimii cincizeci de ani. Dacă la Timișoara lucrurile sînt oarecum de înțeles pentru că spiritul locului și o educație istorică bine sedimentată au
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]