682 matches
-
întrebarea directă a lui Mike. Poate că, acum că-i refuzase cererea în căsătorie, bărbatul își dăduse seama că nu era așa de greu să fi crud. Iar omul se obișnuiește repede cu asta. Jina s-a uitat la o scamă aninată de cămașă, apoi la umerii lui largi. Fixându-l așa, piciorul stâng i-a amorțit, ca și când deja începuse să se detașeze. Voiam numai să zic că mi se pare interesant că oamenii au botezat și-un râu cu numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
latină ale lui Eckhart la biblioteca publică de pe microfilm. Citea predicile și „Instrucțiunile spirituale” - câteva propoziții pe rând - un paragraf de germană veche - prezentate ochiului său bun la mică distanță. În timp ce Margotte dădea cu aspiratorul prin camere. Evident dând majoritatea scamelor pe fustă. Și cântând. Îi plăceau liedurile lui Schubert. De ce trebuia să le amestece cu zumzetul aspiratorului scăpa puterilor lui de explicare. Dar nici nu putea să explice o preferință pentru anumite combinații: de exemplu, sendvișuri cu morun, șvaițer, limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
stoarcem complet de puteri, până când plăcerea cea mai mare e amintirea de-a dreptul preistorică a unui timp în care te întindeai până-ți pârâiau oasele, în care zvâcneai, dimineața, din pat, în care te aplecai neimplicat să culegi o scamă de pe covor, aproape inconștient de complexitatea mișcării, de mușchii, oasele, nervii, tendoanele care funcționează, pardon, care funcționau perfect sau, mă rog, atât cât să traducă intenția în gest, simplu, poate, pe-atunci, dar de-acum de domeniul imposibilului, asimilat plăcerii
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
POZITIV.) Save file. O să mai avem nevoie. Stop. Problem detected. Respiră. Întinde-te. Rămâi optimist. Nu uita că ești un luptător. Vei învinge. Garantat și de data asta. Te vom salva din nou și-ți vei aduna din nou fericit scamele de pe covor până la o maturitate târzie. (Te așteptai să spun adânci bătrâneți? Nu ai vrea asta, crede-mă, terapiile noastre se perfecționează în fiecare zi - nu vrei să trăiești până la stadiul de Hiroshima după bomba atomică.) Episodul următor. Lacrimi. Neașteptate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
măcar o îmbucătura s-a strecurat tiptil în dormitor, unde dârele de tencuială proaspătă încă mai persistau cu diferențe de culoare. Mai întâi a scuturat pe balcon covertura, păturile și cearceafurile și le-a cercetat cu mare atenție, umblând prin scamele adunate prin unghere chiar și cu un magnet-potcoavă pe care l-a luat din ghiozdanul băiatului dintr-a opta. Apoi a luat la puricat, centimetru cu centimetru, salteaua de lână pe care a descusut-o pe la toate colțurile, făcând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o să spună ceva. Ridică-te o secundă că mi-a amor țit mâna. Sophia începe să râdă și-și saltă fundul ca să elibereze mâna torturată. Și gata. Uite. Cei doi au redevenit pământeni, cu toate că în aerul din mașină încă plutesc scame din hainele lor și mii de particule invizibile din pielea lor, iar geamurile mașinii s-au aburit complet și ei doi sunt uzi leoarcă. Dar nici unul din ei nu se văicărește, pentru că nici unuia din ei nu-i stă mintea la
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe piatra de rîu. Din cauza tălpilor subțiri simțeam fiecare pietricică. Totul era în floare. Arbuștii și ierburile. Ciuboțica cucului, rapița, gura-leului, micile, rotundele păpădii. Totul era larg deschis, absorbind aerul greu al serii și, în schimb, împrăștiindu-și parfumul, seva, scamele pufoase care încerca să se ridice de pe pămînt, dar plutea doar pentru o clipă, în liniște și apoi se întorcea, răsucindu-se, în verdeața luxuriantă. Cînd și cînd, pierdeam din ochi rîul din cauza gardului viu, dar îl știam mereu lîngă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
adoarmă. O urmăream cu privirea cum netezește cu palma bucățile de sfoară, așezându-le la distanțe egale, cum îi șterge unchiului transpirația cu prosopul, împăturindu-l apoi în patru și cum în drum spre ușă se apleacă să ridice o scamă de pe covor. Ne întoarcem din nou spre unchiul Traian. Pielea lui părea mai netedă fără boabele de transpirație. La capul lui, Cristi se juca cu lumânarea. Tăceam. Arătam triști. Am fi vrut să ieșim din cameră, dar ne era rușine
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în sus ca să nu se îndoaie sau să nu se rupă, amețindu-ne cu dulceața lor. Ușile autobuzului închise și nasul meu încălzindu se în paltonul din față, situat cu o treaptă mai sus. Două stații în lâna verde cu scame, apoi paltonul se mișcă să facă loc altor paltoane roșii, albastre și mov, se mai strecură și un fâș alb, alunecând pe lângă punga mea cu Carrefour. Pe platformă respiram aburii din nările celorlalți. Am prins curaj și mi-am lăsat
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pori. Păianjenii ieșeau din recipiente unul cîte unul și se strecurau pe gaura cheii, după ce În prealabil țeseau În jurul yalei și a clanței ruginite o pânză sinilie, În care se zbăteau alături de musculițe de oțet tot felul de litere și scame. Și, odată cu aceasta, o stare de insatisfacție și de disconfort lăuntric punea stăpînire pe simțurile lui Noimann. Halucinația Începea după un program prestabilit ce se derula, de fiecare dată, cu o exactitate de ceasornic. Era suficient ca medicul să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
piele ca pe o a doua fustă... De aceea au tendința de a o scoate-n grabă și a o arunca sub pat... Aruncă o privire acolo și vei găsi orice, Începând cu firele trase de la ciorapi, ace de păr, scame și terminând cu rujuri, pudriere și pantaloni...” „Inclusiv amanți”, aruncă momeala penitentul. „Inclusiv”, zise precipitat cinicul, adăugând: „Oricine știe că amanții dorm mai mult sub pat decât pe pat...”. „Alteori Își fac mendrele și prin dulapuri...” „Și prin dulapuri”, repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
luneca numai el, ci lunecau și costumele, doar patul și amanții rămâneau sus. Dar și el Începea să se rotească, la Început mai lent, apoi din ce În ce mai repede, ridicându-se spre tavan și lăsând În locul său un dreptunghi de praf și scame și un vraf Întreg de pantofi, alături de cârpele și păpușile de care Lilith nu voia să se despartă nici În ruptul capului și care mult timp zăcuseră sub pat. Ridicându-se de pe traverse, cu buchetul de trandafiri strâns la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
papuci turcești, vedeam până și rufele puse la uscat la balcoane, ca o cameră de luat vederi pe suport mobil de japonez. N-aveam cui să-i spun, dar mă scotea din minți povestea asta cu amănuntele, îngrozitor de multe, vedeam scamele înainte de a vedea costumele, vedeam pistruii înainte de-a vedea dacă e bărbat sau femeie, dacă-mi întindea cineva mâna, eu vedeam ce formă au unghiile, știam ce culoare de ruj avea trecătoarea pe care-o zărisem, știam și câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Spartacus, fost consilier cinematografic peste mări, le scoate sufletul. Herculean, se bate cu trei deodată. Magistratul are prin contracte scrise, întărite cu jurământ, drept de viață și de moarte asupra învinșilor în luptă. Împărat roman într-o urbe cât o scamă pe harta fostului imperiu, Magistratul e mai puternic ca niciodată. În dreptul tribunei oficiale din Hipodrom, a fost amenajată o arenă; prima reprezentație - și ultima, probabil - a fost ieri. Mulțimea s-a arătat nemulțumită încă de la primele dispute. Furioasă. Magistratul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a excitat vederea? Nicio diferență! Chipul celui plecat din inimă se întregește în fiecare căutare. Chipul așteptatului se confundă cu cerul. Trece străinul cel de toate zilele și de toate nopțile pe alee, pașii se deșiră ca un pulover putred scame, al doilea pas a uitat de primul pas, al treilea îl neagă pe al doilea, al patrulea se rușinează de al treilea, al cincilea se crede unic. Mersul este o încremenire în uitare. Trece neștiutul dintotdeauna; pașii, o simfonie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu o șatră de copii. Tu, închide-ți ușa, că năvălesc scamele! Frate-tu îi scamă, curvă, acesta-i copil! Stai deoparte că sar lățăii pe mine, uscato! Nu vezi că roade șancăru-n tine? Ai dat sculament la toată armata Sibiului. I-am dat și lu bărbat-tu, proasto! Crezi că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu o șatră de copii. Tu, închide-ți ușa, că năvălesc scamele! Frate-tu îi scamă, curvă, acesta-i copil! Stai deoparte că sar lățăii pe mine, uscato! Nu vezi că roade șancăru-n tine? Ai dat sculament la toată armata Sibiului. I-am dat și lu bărbat-tu, proasto! Crezi că el este sfântul Bartolomeu cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
suntem? Hai, fă un efort, în ce an suntem? Le vezi? Ai făcut parte din toate acestea, îți aparțin, deși unele dintre ele nu mai sunt. Tu nu ești doar aici, Petre, caută-te și te vei găsi în fiecare scamă a trecutului. În preșul de cordele, câteva rânduri sunt scrise cu o cămașă albastră de școlar, o recunoști? În icoană, rugăciunile încă se mai rostesc singure, ascultă-te! Obrajii topesc flori de gheață în fereastră vezi, și acum sticla este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
smulse la tocul ușii, arcadele sparte, palmele arse cu țigara, clavicula stângă dislocată, 3 coaste fisurate. Acum, încătușat de un scaun metalic, cu picioarele înțepenite în beton, cu umerii răvășit într-o gravitație a absurdului, cu tâmpla atârnată într-o scamă de soare, tot mai mult, tot mai adânc se simțea trup al zidului sau cel puțin inimă, sau cel puțin umăr, sau cel puțin deget de lut. Dincolo de gratii, libertatea își ascuțea colții, avea un zâmbet bălos, plastic, descompus. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fost șters de curând. Și chiar dacă făcusem doar de puțină vreme cunoștință cu reședința Lange, era ușor de observat că și covoarele erau foarte rar aspirate, asta dacă erau vreodată. După noroiul din tranșee, un pic de praf și câteva scame pe jos nu mă ofensează pe mine chiar așa. Și cu toate astea, văzusem destule cămine mai curate decât ăsta, chiar și în cele mai sărace părți ale cartierelor Neukölln și Wedding. Tuciuria mi-a deschis niște uși de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
înconjurată de cei de la Carter Spink. Nu i-am mai văzut de nu știu câte ore pe Trish și pe Eddie. Carter Spink a pus stăpânire totală pe casă. — Ai luat decizia cea mai bună, să știi, spun Guy. — Știu. Îndepărtez o scamă de pe fustă. — Arăți senzațional. O să-i dai pe spate. Se așază pe brațul unei canapele din fața mea și oftează. Iisuse, mi-a fost dor de tine, Samantha. N-a fost la fel fără tine. Îl privesc câteva momente. Oare chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în aparență lină. Altfel poetul n‐ar fi ajuns la acele poeme ca El Zorab, în care totul e o construcție de spume, de bășici ușoare, transparente, o dantelărie verbală aproape imponderabilă. Cu Coșbuc pleacă un suflet candid, ca o scamă de păpădie. T . ARGHEZI (Din Steagul, organ al Partidului Conservator, București, Duminică 12 mai 1918 ). Dimitrie Anghel (1872‐1914) Dimitrie Anghel este poetul și scriitorul zgârc it la vorbă, care sugerează mai mult decât spune, care declanșează sentimentele și gândurile
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
gândurile mele ? Să nu‐ 1 crezi tu, cântec, nu ! Să nu‐ 1 crezi, femeie, tu ! Să nu‐1 credeți, văi și cetini! Să nu‐ 1 credeți, voi, prieteni! Cine n‐ are dor de mamă, Vântu‐l poartă ca pe‐o scamă, Azi aici și mâni departe, Ușor de plai se desparte ! Cele citate sunt confesiunile lui Grigore Vieru către Victor Crăciun, din volumul cu poeme „Rădăcina de foc” (Editura Univers, București, 1988), ilustrată de Sabin B alașa, cu un „Cuvânt înainte
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o ruină, numai pe liste se dădea totul, venea subminarea: trecutul pe mai multe liste. Și-i forțai astfel pe comuniști să scoată la surplus ultimele lor rezerve. Până la golire și epuizare!“ Se opri îngândurat, de efect. Își scutură câteva scame de pe umărul stâng, nervos, repezit. Aproape îl lăsase junghiul. „Dar subliniez - și arătă cu mâna întinsă spre fundul sălii, poate, poate o fugi definitiv junghiul -, cu justificată mândrie subliniez, că adevărata, marea, tăcuta rezistență a poporului român a dat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
părăsit, ancorat în dreptul fostei mori de piatră, peste anafoarele încrețind Dunărea în mari bulboane, răsucind apa în largi cercuri, un fel de răsfăț al plictisului de a curge leneșe în neștire. Se întindeau apoi razele peste malul celălalt, tot printre scame de nori, înroșind lutul, târându-se printre bozii, oțetari, printre bălăriile înalte, printre care, abia se ghiceau, șerpuiau sârmele atârnate de niște șpalieri parcă. Se duceau apoi razele, obosite, până lângă zidurile bătrânei biserici, ziduri negre, arse, înconjurate de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]