982 matches
-
căderea Bizanțului în 1452, transformarea bisericii Sfânta Sophia în moschee împreună cu toate nenorocirile care au urmat în acest spațiu) și toate acestea percepute ca fiind din cauza schismaticilor. Pe lângă această pedeapsă, percepută chiar și în cercurile ecleziastice ca una dumnezeiască, rezultatul schismei a afectat însăși fundamentul credinței creștine. O analiză a acestui aspect îl face pe Paulescu să desprindă două aspecte principale: 1. pierderea calităților sacerdotale ale patriarhiilor prin: a. lipsa percepției carității și promovarea ideii că fiecare nație independentă trebuie să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ortodoxă închistându-se astfel într-un conservatorism păgubos. b. A doua constatare este că biserica orientală este lipsită de ultima instanță judecătorească, sinoadele ecumenice fiind cu neputință de întrunit, întrucât bisericile autocefale au fiecare propriul lor sinod. Ca o concluzie, schisma grecească a reușit nu numai să rupă în două biserica lui Hristos, ci ruptura a continuat și în sânul ei, fărâmițânduse astfel în biserici naționale autocefale. Nemaifiind în măsură să aplice principiul carității ca filon de bază al creștinismului pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază al creștinismului pentru realizarea unității și universalității sale, biserica pierde în același timp și calitatea de a învăța și a judeca. Pierde în plus și infailibilitatea atât de necesară după cum am văzut pentru guvernarea societății omenești. Biserica occidentală de la schisma grecească la erezia protestantă Dezbinarea creștinismului în cele două biserici a afectat în egală măsură ambele spații creștine. După cum am văzut biserica orientală sfârșește prin a-și pierde autoritatea, fărâmițându-se în mai multe biserici naționale autocefale. La rândul ei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar ceilalți pentru a-și impune suzeranitatea. Națiunile care se conturau ca entități și-și delimitau teritoriul nu au rămas indiferente. Nepricepând caritatea și rolul ei în pacificarea omenirii, s-au răsculat împotriva supremației papale, ceea ce avea să conducă la schisma națiilor odată cu apariția protestantismului. Timp de 150 de ani a fost o luptă continuă între prinți, nobili ambițioși și chiar femei pentru ocuparea scaunului papal, fenomen ce a măcinat Biserica din Roma. În parte scenariul este asemănător bisericii bizantine unde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acești monarhi visau la o monarhie universală în care papa să joace rolul unui patriarh de curte. Aceste pretenții au condus chiar la un război din care papalitatea a ieșit zdrobită. Din aceste conflicte aveau să se ivească zorii primei schisme naționale în biserica franceză, prin apariția primelor curente cunoscute în istorie sub numele de Galicanism și Calvinism. Este momentul când și națiunile încep să se manifeste, situație amplificată de faptul că reședința papilor se mută în Franța. Alipirea de Franța
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fost suficient de bizar, pentru că doi papi (locțiitori ai lui Dumnezeu pe pământ) se războiesc pentru un tron, călcând în picioare pilda lui Hristos care a fugit de regalitate și a cerut urmașilor săi să combată „plaga infernală a războiului”. Schisma papală a subminat considerabil autoritatea pontificală și în consecință unitatea bisericii. S-a ajuns în situația că papa nu mai avea autoritate a necesară, simțindu-se nevoia intervenției conciliilor ecumenice. Infailibilitatea, atât de necesară conducătorului bisericii lui Hristos, a fost
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aici până a se lipsi de papă nu mai era decât un singur pas, ceea ce avea să deschidă larg drumul către erezia lui Luther. Cele 3 concilii succesive Pisa (140), Constantza 1414 și Bâle (Basel, 1437-143) au încercat să rezolve schisma papală, fără prea mult succes însă, pentru că patimile lumești ale multor pontifi, care aveau să degenereze într-un nepotism lamentabil, ca și amestecul laicilor în viața Bisericii, erau prea adânc înrădăcinate la vârful ierarhiei ecleziastice. Astfel conciliabulul de la Pisa format
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Cosso, sub numele de Ioan al XXIII-lea (1410). Noul papă avea înclinații cu totul lumești, fiind mai mult războinic decât cleric. Conciliabulul de la Constantza a fost întrunit din inițiativa regelui Sigismund al Germaniei care dorea să vadă odată încheiată schisma papală, mai ales că erezia lui Wiclef în Anglia și a lui Jan Hus în Bohemia izbucniseră și erau în plină desfășurare. În acest scop convoacă toată creștinătatea, întrunire la care toată lumea putea vota, iar votul urmând a se desfășura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apostolică fastului curților europene. Italianul Sf. Toma din Aquino (1227-1274), unul din genialii teologi și filosofi ai omenirii, Sf. Vincențio din Paulo (francez) care atinge sublimul carității prin nenumăratele acte de binefacere. „Ce păcat - spune Paulescu - că asemenea sfinți după schisma grecească nu s-au ivit și în Biserica din Orient care de atunci a rămas definitiv stearpă”. Mergând pe linia istoriei bisericii creștine Paulescu ajunge la concluzia că tot ce nu au reușit schismele în subminarea creștinismului avea să reușească
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spune Paulescu - că asemenea sfinți după schisma grecească nu s-au ivit și în Biserica din Orient care de atunci a rămas definitiv stearpă”. Mergând pe linia istoriei bisericii creștine Paulescu ajunge la concluzia că tot ce nu au reușit schismele în subminarea creștinismului avea să reușească erezia protestantă, care avea să bulverseze biserica occidentală în numeroase biserici mici, cele mai multe cu caracter național. Încercând o analiză a cauzelor și contextului în care apare această erezie, Paulescu conchide că ea se dezvoltă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cultului lor chiar pe suveranii timpului. Promotorii și inițiatorii protestantismului s-au folosit de unele aspecte conjuncturale, ocazionale, pe care Paulescu le numește aparente, ca pretexte pentru a realiza formidabila dezbinare a bisericii creștine occidentale. Ca și în cazul primei schisme care a condus la prima mare dezbinare a bisericii, reformatorii nu s-au ridicat din punct de vedere moral deasupra lui Foție, probând fiecare în parte a fi vicios, încălcând ostentativ jurământul depus (toți erau călugări) în care se stipula
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
era și conducătorul religios al poporului. Această situație avea să se instituie și în biserica ortodoxă rusă unde țarul devenea liderul religios al poporului, situându-se astfel deasupra patriarhului. Alături de reforma protestantă, Europa a mai cunoscut și alte tentative de schismă care însă nu s-au finalizat. Este cazul Franței unde exista o tendință de a înlocui autoritatea ecleziastică cu autoritatea civilă. Sub Ludovic al XIV-lea s-a dorit crearea bisericii galicane (națională) după „declarația clerului galican” impusă de rege
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Biserica Notre Dame din Paris? Or, știința demonstrează că la originea societății umane și mai ales a organizării ei (ca de altfel la originea oricărei societăți naturale) stă iubirea și nu lupta pentru supraviețuire cum susține Darwin. Că la originea schismelor, ereziilor, răscoalelor și războaielor stau și au stat din totdeauna devierea instinctelor de proprietate și dominație, instincte ce i-au aspectul cupidității și trufiei, a căror remediu doar Hristos l-a relevat și l-a găsit prin caritate. Deci religia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
obiect ce lipsește în celelalte științe întemeiate pe rațiune și natură. Or, rațiunea umană și natura se înalță, dar numai dacă sunt revelate adică sunt mutate în teologie’’. Rezumând incursiunea istorică a Bisericii Apusene concluziile apar deosebit de pertinente: 1. După schisma bizantină Biserica Apuseană a fost năpădită, la rândul ei, de vicii. Începând cu daniile lui Constantin cel Mare, Carol Magnul și Pepin biserica a fost pusă în conflict cu prinții italieni, cu împărații timpului și în final cu Națiunile. De
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
timpului pentru viciile clerului lor, iar pedeapsa are o semnificație divină prin modul cum s-a înfăptuit și mijloacele care au realizat-o în timp. Biserica românească în viziunea pauiesciană Deși în evoluția ei nu a participat efectiv la nici o schismă sau deviere dogmatică, biserica românească a fost surprinsă adeseori de diverse influențe și făcută părtașă la anumite tendințe. Cu toate acestea a reușit totuși să mențină familia creștină aproape de învățătura lui Hristos. Printr-o incursiune istorică Paulescu încearcă să desprindă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Paulescu încearcă să desprindă evoluția creștinismului la români, de la începuturi până în perioada contemporană lui, relevând unele particularități deosebit de interesante, din nefericire trecute cu vederea de istoriografia oficială. Dacă grecii, în dorința lor pătimașă de a domina lumea creștină, au dezlănțuit schisma, românii s-au trezit prinși în vâltoarea ei, suportându-i consecințele și asimilându-i-se. Prima epocă a bisericii noastre începe odată cu invazia militară romană și este continuată apoi de coloniștii romani. Creștinarea populațiilor din zona carpato-danubiano-pontică se datorește activității
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de către împăratul bulgarilor Asan la îndemnul patriarhului Teofilact al Târnavei. Deși scopul urmărit era slavizarea românilor, această tentativă nu a reușit. Ceea ce totuși s-a reușit a fost desprinderea de Roma și trecerea la ortodoxie care căpătase contur odată cu definitivarea schismei la 1054. O serie de cuvinte de origine slavă folosite în practica liturgică stau mărturie acestei etape, ca de exemplu: utrenie, moliftă, slavă, blagoslovenie, duhovnic, vlădică, clopot, rai, iad, coșciug etc. Influența bulgară se menține și după căderea sub bizantini
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impas Biserica ar trebui - în viziunea lui Paulescu - să se reformeze după modelul pe care însuși Hristos l-a lăsat. În primul rând clerul trebuie să-și reia funcția de învățător moral al Neamului, funcție neglijată în parte după înfăptuirea schismei. În al doilea rând va trebui să recapete pe deplin cele două calități cerute de Hristos: să practice caritatea și să-și însușească învățăturile lui Hristos împotriva viciilor, patimilor și păcatelor. Evoluția Bisericii Ortodoxe Române după 118 Marea unire de la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
idioți și voyeuriști, fără rușine... M-am gândit, uneori, cum ar fi fost Pink Floyd nu doar cu David Gilmour, ci și cu Syd Barrett ajuns dincolo de anii optzeci ai secolului trecut, adică până la Final Cut, ultimul album scos înainte de schisma formației? Well, e o întrebare imposibilă, de fapt. Așa încât: Shine On You Crazy Diamond! Am refulat multă vreme figura lui Syd Barrett. Am început să o accept întrucâtva doar după ce eu însămi am scris și publicat, acum zece ani, volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
a descalificat în ochii electoratului, aliindu-se cu PSD-ul pe care l-a criticat dur la locale, iar în cazul unei victorii a Alianței (PNL-PD) poate să mai defecteze o dată, descoperindu-și valențe liberale. Cât privește aliatul UDMR, după schisma radicalilor, riscă să nu treacă pragul electoral. Iată suficiente motive pentru ca PSD să-l curteze din nou pe Vadim. Însă un Vadim — varianta 2004 — fad și moale, care să piardă voturi în favoarea PSD sau măcar să nu i le fure, să
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
trecut și a doua, din Lvov, din martie anul acesta. Etapa ieșeană este, după cum ne asigură organizatorii, cea mai întinsă ca durată. Festivalul vrea să aducă laolaltă țările Europei, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene, vindecând astfel posibilele schisme și resentimente ale celor neincluși, momentan, în cadrul organismelor politice, dar de mult integrați, de fapt, în unitatea culturală a continentului. 16 scriitori din Germania, Elveția și Bulgaria, din Ungaria dar și din Serbia, din Slovacia dar și din Ucraina, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
se produce o separare treptată între Europa Occidentală și Răsăriteană care are temeiuri atât religioase, cât și politice, legate de împărțirea, la 395, în vremea împăratului Theodosius cel Mare, a imperiului în Imperiul Roman de Apus și de Răsărit. Formal, schisma dintre cele două Biserici se produce la 1054 și se adâncește după cucerirea Constantinopolului de către cruciați, la 1204. Cu toate acestea, nu se poate susține că Europa catolică și, mai târziu, protestantă s-ar opune Europei ortodoxe, așa cum vor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Europa clasică era o Europă mică, blocată la sud-est de Imperiul Otoman, izolată de Marea Neagră prin Hanatul Crimeii. Între mijlocul secolului al XVII-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea, spațiul european se dublează, prin reîncorporarea creștinătății orientale, pe care schisma religioasă, distanța, năvălirile barbare din stepă și destinul vitreg al așezării turcilor în Balcani o despărțiseră de creștinătatea occidentală. Conștiința dilatării spațiului european va marca puternic gândirea iluministă, care va genera o imagine mai bogată și mai profundă despre Europa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prezente, chiar dacă unele din ele s-au întâmplat cu mii de ani în urmă. În aceste informații prețioase se pot găsi surse inepuizabile de comparație și meditație necesare înțelegerii prezentului și clădirii unui viitor profesional ferit de toate suferințele și schismele existente anterior. În cele din urmă, se poate spune că un punct de vedere istoric este mereu preferat ignoranței larg răspândit și în zilele noastre, generatoare de atitudini lipsite de rațiune, cu o aplicabilitate restrânsă, uneori limitată doar la indivizi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
toate valorile întemeiate. Nobili și cavaleri și-au încălcat obligațiile și privilegiile lor sînt puse sub semnul întrebării. Biserica, atinsă în veniturile ei și în recrutarea membrilor săi, se împotmolește în conflictele interne: stabilirea papalității la Avignon (1309-1377) și Marea Schismă (1378-1417) care vede înfruntîndu-se doi papi rivali, unul la Roma și celălalt la Avignon. Conciliul de la Konstanz (1414-1418) restabilește unitatea, dar autoritatea pontificală iese foarte slăbită din această situație. Biserica din Franța, copleșită de rele, gata să accepte tutela regelui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]