776 matches
-
studenți la secția de psihologie. Vestea în sine a sunat ca o victorie, deoarece din acel moment șansa de subordonare a învățământului universitar psihologic părea să scadă, părea mai puțin probabil să mai cadă în subordinea unor interese de sorginte scolastică, ale ideologiei partidului și statului totalitar. A fost însă doar o victorie trecătoare, deoarece în continuare învățământul universitar bucureștean va deveni ținta unor acțiuni de destrămare dirijate. S-au prins în acest joc de uzură mai mulți colegi universitari, neavizați
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe la 486-496, revizuită de mai multe ori pînă la Carol cel Mare. Această lege conține o clauză care a fost invocată în secolul al XIV-lea de către legiștii regelui Franței pentru a justifica a posteriori excluderea femeilor de la succesiunea regală. Scolastică. Cuvîntul vine din latinul schola, școală. El desemnează metoda de învățare și de raționament care a fost pusă la punct și practicată în universitățile medievale. Senat. În Antichitate: 1. La Gali, nume dat consiliului capilor de familii nobile ale unei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
medievale) reluări sau obiecții la acest argument. Fără să cunoască propriu-zis textul anselmian, Descartes a reformulat argumentul în "Meditații metafizice", iar Leibniz a afirmat în câteva cazuri că argumentele carteziene provin de la Sfântul Anselm sau cel puțin dintr-un mediu scolastic. Immanuel Kant a criticat argumentul aparent definitiv și i-a conferit un nume, considerând că el reprezintă încercarea rațiunii de a trece de la conceptul a ceva la realitatea aceluiași. La rândul său, Hegel a oferit o interpretare integrând argumentul ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concepere al ideii reprezintă o concepere a unui lucru și a conținutului pe care acel lucru îl implică. Cu cât ideea e "mai plină de conținut", cu atât ea are o realitate mai obiectivă. Descartes împrumutase acești termeni din filosofia scolastică și îi folosea cu sensul lor consacrat. Pentru Descartes, fiecare idee prezintă un grad propriu de realitate obiectivă. Cu cât conținutul ideii e mai bogat în determinații, prin numărul sau importanța lor, cu atât ideea are mai multă realitate obiectivă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Scolastică și culminează în veacul XIII, e rezultanta unor influențe atât de eterogene încât nouă ne par de necrezut. Filosofia arabo mahomedană, pătrunsă în Europa apuseană prin Spania maurizată, cugetarea evreiască, reprezentată îndeosebi prin Maimonide și aristotelismul prezidează formarea curentului scolastic. Primii scolastici nu cunosc pe Aristotel direct din opera sa, ci din filosofia arabă. E un Aristotel mahomedanizat de filosoful arab Averroes, de care iau întâi cunoștință teologii occidentali. În veacul XII scrierile filosofilor arabi sunt traduse în latinește și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puternică în gândirea catolică. Conceptele de natura naturrans și natura naturala, bunăoară, care au o deosebită însemnătate în Scolastică, unde le-a introdus franciscanul Bonaventura, sunt împrumutate de la mahomedanul Averroes. Apariția lui Toma de Aquino ( 1226 1274 ) cârmește considerabil direcția scolastică, în sensul că o purifică de mahomedanism. El e cel dintâi care cunoaște pe Aristotel, nu din răstălmăcirea arabă, ci din opera proprie, pe care o comentează mai înainte de a se sluji de ea. Spre deosebire de Răsărit, unde Aristotel, precum am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Aquino. Aristotel e suprema expresie a cugetării omenești și nici un alt gânditor nu poate fi pus alături de el. Această admirație comună și absolută face din Stagirit, în egală măsură, temelia rațională a mahomedanismului și temelia rațională a catolicismului. În filosofia scolastică, avem astfel de-a face cu doi Aristoteli: unul mahomedanizat și unul încreștinat, care se luptă între ei, în numele catolicismului, până când, în sfârșit, biruie tomismul. Tomismul înseamnă „aristotelizarea principială și metodică a filosofiei și a teologiei”(Geyr: Die patristische und
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii, spiritul omenesc, care e chipul celui divin, e principiul artei”(Toma de Aquino: In polit.I.Prolog). După distincțiile aristotelic scolastice, care își trimit ecoul până în estetica lui Kant, arta nu aparține inteligenței speculative ca știința și filosofia, ci inteligenței practice ca morală. Dar inteligența practică se bifurcă: în acțiune morală și în creație artistică: în agibile sau practon(Jaques Maritain
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e poetul teolog și nu o dată cânturile lui sunt pură teologie versificată magistral. Aceasta se vede mai ales în Paradisul, unde „materia” inspirației fiind necorporală și pur spirituală, artistul a simțit nevoia s-o contureze cu ajutorul cerurilor aristotelice, al silogismelor scolastice și al simbolurilor mistice. Sunt aproape singurele elemente plastice care îi înlesnesc să ierarhizeze substanțele imponderabile și incandescente ale sufletelor, ale îngerilor, contopite în nesfârșitul ocean de lumină dumnezeiască al armoniei paradisiace. Față de liberul elan al lui Milton. Poemul său
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit Abū Ībn Sină (Avicena), medic și filosof de origine persană (980-1037) numit în de către arabi "al treilea Aristotel". Opera sa pornește de la filosofia aristotelică și influențează gândirea filosofică scolastică. "Petrus Hispanus însuși îl utilizează în elaborarea unei teorii a cunoașterii, iar Thomas de Aquino preia de la Avicena distincția dintre esență dintre esență și existență în lucrarea sa De ente et essentia. Albertus Magnus îl citează de sute de ori
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
În aceste spații se desfășura un continuu proces de construcție intelectuală prin meditație profundă și analiza documentelor. Înaintea deschiderii specifice Renașterii în astfel de spații închise s-a construit cunoașterea și cultural ea se va revărsa în exterior ca filosofie scolastică, iar câteva secole mai târziu ca gândire universitară. Demersul ce se realizează în aceste spații este unul rațional. Spre deosebire de perioada patristică, în care se realiza un demers hermeneutic al trăirii și al Bibliei, în cazul scolasticii raționalizarea se realiza în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
altă parte, adică în veacul ce va să fie; iar termenul final al tainei este îndumnezeirea sa prin înclinația către Dumnezeu"112. În continuarea ideii perfecțiunii teleologice a omului prin îndumnezeire sunt descrise două concepții fundamentale care vor domina perioada scolastică și Renașterea. Prima dintre acestea este reprezentată de relația ce există între om și lume ca relație între microcosmos și macrocosmos. Cosmosul se reflectă la nivelul uman sub forma unei imagini ca într-o oglindă. În această perspectivă, Bonaventura când
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căci este caldă și uscată."118 Toate aceste componente determină anumite comportamente ale omului și implicit în cazul în care sunt dezechilibrate boli sau stări maladive. Sub impulsul acestor teoretizări s-au realizat intervenții medicale până în perioada modernă. În perioada scolastică, înainte de 1135, Anon, în De mundi constitutione preciza: Există, într-adevăr, în om patru umori care imită diversele elemente; ele sporesc în perioade diferite, domnesc asupra unor vârste diferite. Sângele imită aerul, sporește în timpul primăverii, domnește în copilărie. Bila [galbenă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
premisa unei viziuni unitare asupra lumii, prin care fiecare dintre participanți la existență poate influența manifestările acesteia. Ajuns în cultura occidentală odată cu operele aristotelice, Averroes era considerat ca fiind cel mai mare interpret al acestora, astfel încât numele său în perioada scolastică a rămas de Comentatorul, așa cum cea a lui Aristotel a fost de Filosoful. Principala sursă de conflict a fost problema unității intelectului care a fost susținută în spațiul european de către adepții averroismului, opinii sintetizate de Siger din Brabant 125. Câteva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că există un adevăr superior, reprezentat de rațiune, și unul inferior, adevărul religios 127. Spre deosebire de acestea, Thomas încearcă să promoveze ideea adevărului unic, și astfel să susțină forța revelației în raport cu adevărul rațional, științific. Această luptă între averroism și reprezentantul gândirii scolastice clasice reprezentat de Thoma d'Aquino reprezintă una dintre ultimele încercări de a păstra o viziune simplă și rațională asupra sufletului subliniind componenta teleologică. În sprijinul perspectivei unității intelectului sunt și cele cincisprezece probleme sintetizate de către Albert cel Mare128, care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înspre cea care cercetează și partea componentă a naturii se face treptat și cu opoziție din partea bisericii. Această transformare se realizează datorită intrării în contact cu scrierile aristotelice și ale filosofilor arabi. Trecerea dinspre platonismul scrierilor perioadei patristice spre aristotelismul scolastic se realizează prin includerea analizei naturii între celelalte forme de adevăr. Dar viziunea asupra cunoașterii care să cuprindă și natura nu s-au pierdut nici un moment. Boethius în lucrarea sa De consolatione philosophie preia tradiția școlii filosofice a lui Cicero
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elementele de privind predicția Boethius realizează o perspectivă modernă asupra cunoașterii științifice, perspectivă care nu va fi însă dominantă în perioada medievală sau în renaștere. Viziunea acestuia a rămas marginală chiar dacă lucrările sale au avut un rol fundamental în perioada scolastică. Dimpotrivă, direcția pe care a mers spre gândirea medievală a fost predominant teologică și de aceea s-a dezvoltat în exces latura mistică privind cunoașterea naturii. Deoarece cunoaștere divinității se realizează prin intervenția acesteia, relația dintre subiect și obiectul reprezentat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numărăm"133, chiar dacă este considerată o știință naturală, prin ea se realizează legătura dintre Divinitate și natură, dezvoltându-se astfel o imagine pitagoreică asupra cosmosului. Unitatea adevărului a fost una dintre modalitățile prin care s-a dezvoltat teologia în perioada scolastică clasică. Thomas D' Aquino susține că, chiar dacă subiectul cunoașterii diferă, modalitatea de a ajunge la el și adevărul relevat de acesta sunt unice. Această concepție este dezvoltată împotriva averroismului promovând o unitate între filosofie și teologie. Rațiunea și dogma nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a avea un drum spre perfecțiune, proces care este grăbit în cuptor - simbol al pământului, astfel încât să atingă forma perfectă. Chiar dacă maximul de dezvoltare al alchimiei este atins în perioada renascentistă, aceasta este adusă în spațiul occidental în plină perioadă scolastică. Albert cel Mare în lucrarea sa Carte de alchimie susține tradiția alchimică dând amănunte privind modalitatea în care aceasta trebuie înțeleasă. În această lucrare este susținut experimentul considerându-se că în esența lor metalele se pot transforma 139. În acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antichității putem să identificăm și transformările de imagine din interiorul culturii occidentale. Făcând această analiză cred că putem urmări trei etape distincte. În primul rând se realizează asimilarea filosofiei aristotelice pe perioada secolelor XI-XIV, construindu-se ceea ce se numește filosofia scolastică cu toate componentele sale. Aceasta este baza pentru ceea ce am considerat a fi partea rațională a unui ciclu imaginar ce începe odată cu sfârșitul antichității. Raționalitatea acestui tip de imaginar constă în raționalizarea componentei teologice și ulterior aprofundarea elementelor științifice. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unde după o scurtă perioadă intră în conflict cu pastorul Gilbert Voet și este excomunicat. După ce își completează periclul german cu călătoria la Frankfurt, de unde a fost expulzat în 1591. De aici s-a mutat la Zürich unde predă filosofia scolastică. Tot în același an se mută în Italia unde încearcă să obțină catedra de matematică de la Padova, obținută în cele din urmă de către Galileo Galilei. Din 1592 locuiește la Moncenigo, căruia încearcă să-i predea mnemotehnica. Acesta, în același an
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștere. 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii Renașterea este o perioadă dominată de imaginarul pulsional în majoritatea momentelor sale culturale. Dar acesta se află în conflict cu două forme ale imaginarului rațional. Cel mai important este cel specific perioadei scolastice, care își manifestă capacitățile de cenzură prin intermediul autorității inchiziționale și a tradiției ortodoxe a bisericii. Dar dincolo de acesta se dezvoltă o modalitate de reprezentare a lumii specifică unei raționalități științifice care va constitui esența unei noi epoci. Aceasta va încerca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau izvorul emanării (căci nu avem la îndemână decât acești termeni care să indice mai exact ce avem în vedere)"29. Echivalența ce apare între termenul naturae formam și termenii differentiam veram, naturam naturantem, fontem emanationes ar permite o interpretare scolastică, dar și renascentistă a termenului formă. Prin natura naturans se desemnează puterea creatoare, cauza primordială a lucrurilor. Un sens asemănător are și fontem emanationes, care desemnează principiul divin ca sursă a creației. Pornind de la denumirile date am putea identifica un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
divin ca sursă a creației. Pornind de la denumirile date am putea identifica un statut transcendent pentru formele baconiene, ele fiind acel element subtil ce însoțește materia. Totuși, tocmai această interpretare dată formei este criticată de către Bacon atunci când vorbește despre filosofia scolastică și despre Aristotel, numindu-le "moduri himerice" de gândire: Căci în adevăr unii filosofi au pretins că există în realitate forme separate de materie (...). Altminteri, nu este absurd să se pretindă că existențe imaginare ar constitui existențe reale?"30. El
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
împarte științele în științe teoretice, practice și poetice. Științele teoretice sunt matematica, filosofia primă și fizica, cele practice etica și politica, iar medicina, arhitectura, poetica și retorica fac parte din științele poetice. Pornind de la clasificarea aristotelică, în școlile din perioada scolastică se folosea și o altă clasificare. Științele erau clasificate în științele principale, ce alcătuiau trivium: gramatica retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau quadrivium: aritmetica, astronomia, geometria și muzica. În Renaștere se încearcă o nouă împărțire a științelor inspirată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]