778 matches
-
lui Platon pentru un gânditor al veacului al XIV- lea, într-un Bizanț în care viața intelectuală consemnase un mileniu de istorie? Se poate aduce argumentul că totuși și Renașterea apuseană consemnează prezența unor opțiuni între perspectiva descrisă de aristotelismul scolastic și neoplatonismul florentin. Însă aici este vorba de perspective, adică de motive din perspectiva cărora un gânditor pleacă și pe care și le oferă mai degrabă ca pretext pentru dezvoltarea propriei meditații. Pe măsură ce Renașterea își urmează cursul în Apus, recursul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
omonimie. Ființa este astfel determinabilă întotdeauna analogic în raport cu un princi¬piu care este determinant pentru orice diferență de calitate, cantitate, loc, timp relație, însă și analogic, în raport cu esența ei. Putința de cunoaștere întemeiată pe analogie a fost și pentru tradiția scolastică apuseană un reper fundamental, însă înțelegere acestei căi cognitive a luat în apus o altă direcție. Prin analogie, scolastica întemeia o întreită putință de cunoaștere ce enumeră via negationis (calea abstracției), via eminentiae (calea superiorității) și via causalitatis sau affirmationis
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
artă, înțelesul frumosului era, la el, cel clasicist. În contribuțiile lui analizează cvasididactic, citând abundent esteticieni al căror șir pornește din Antichitate, noțiuni precum cele de urât, ridicol și comic, glosează în legătură cu alte categorii - sublim, grație, farmec, naivitate -, scrie comentarii scolastice intitulate Ficțiune, imagine și comparațiune (1896), Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura) (1898). Și criticul preferă „aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe Alexici. Aici, in 1910, își dă doctoratul în teologie cu o teza pe care o va țipari, îmbogățita, și în limba română (Documente privitoare la Episcopia din Maramureș, 1916). Devine profesor la Fondul Scolastic din Gherla, va preda religia la Năsăud (1910-1924), istoria bisericească și dreptul la Gherla (1924-1931) și la Cluj (1931-1938), editând, cu scopuri didactice, mai multe manuale. Debutează în 1901 la „Revista ilustrata” cu balada populară, literaturizata, Năzdravanul. Mai scrie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
-l ascultau. În toată Antichitatea, ca de altfel și În tot Evul Mediu, „lectura” Însemna citirea cu glas tare sau chiar un fel de incantație, cum constată M. McLuhan (1975). Apoi, paralel cu practicarea unui Învățământ mecanic, bazat pe metode scolastice, dogmatice, autoritare, de Învățare pe de rost a unor cunoștințe formale proprii școlii medievale, a Început săsedezvolte un nou tip de Învățământ - explicativ, mai evoluat. Acesta, fără să se dezică de importanța memorării și a apelului la memorie, Își Îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
seria Monumenta Linguae Dacoromanorum se caracterizează prin finețe a distincțiilor și bogăție a asociațiilor, prin rigoare și suplețe, minuție și lărgime de vederi, mobilitatea susținând un demers interpretativ doldora de erudiție. Admirator declarat al Evului Mediu latin și al filosofiei scolastice, M. s-a înscris în pleiada de tineri exegeți care după 1990 au contribuit la trezirea interesului pentru această zonă culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin (De dialectica, De Magistro, Confessiones), Plotin, William Ockam, Thomas de Aquino sau din Emmanuel Swedenborg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
în Scolastică, care, așa cum a spus Sixt al V-lea, «este deosebit de necesară pentru a întări dogmele credinței catolice și pentru a respinge ereziile». Și trebuie să se țină seamă, amintește papa Leon al XIII-lea, că «deasupra tuturor doctorilor scolastici strălucește ca o lumină fără seamăn prințul și maestrul tuturor - Toma de Aquino». El «asemenea soarelui a încălzit lumea cu căldura virtuților sale și a umplut-o cu splendoarea învățăturii sale. Nu există niciun sector al filosofiei care să nu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
explica mai sigur și mai util Părinții, fie pentru a demasca și combate diferitele erori și erezii». Pe de altă parte, «mai trebuie oare adăugat că opera prin excelență, din care elevii vor putea să studieze cu multă rodnicie teologia scolastică, este Summa theologica a sfântului Toma de Aquino?». Ceea ce îl preocupă mai mult pe Leon al XIII-lea este «marea deschidere» cu care a fost primită în Franța filosofia lui Kant; această filosofie este «periculoasă și înșelătoare». Și cu toate
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
acela de a «crea o filosofie acceptabilă pentru orice gânditor cu adevărat modern». Și, pentru a crea o astfel de filosofie, noii apologeți au încercat să «elibereze credința de anumite alianțe persistente dintr-un trecut oarecum mort». Reacția susținătorilor tradiției scolastice împotriva mișcării catolice kantiene din Franța s-a transformat într-o luptă deschisă, dură și, uneori, tristă din punct de vedere uman. A culminat cu Pascendi, enciclica ce a lovit modernismul și a condamnat orice încercare de conciliere între kantianism
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
sunt convinși că ating și susțin adevărul». Din acest motiv, consideră papa Pius al X-lea, a făcut bine predecesorul său Pius al IX-lea, când a condamnat în Sillabo acea propoziție care spune: «metoda și principiile cu care doctorii scolastici din vechime au tratat teologia nu se mai potrivesc nevoilor timpurilor noastre și programelor științei». A făcut bine, întrucât Biserica are filosofia sa, filosofia scolastică. Astfel încât, continuă papa Pius al X-lea, «primul lucru [...] cu privire la studii, vrem și decidem cu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
când a condamnat în Sillabo acea propoziție care spune: «metoda și principiile cu care doctorii scolastici din vechime au tratat teologia nu se mai potrivesc nevoilor timpurilor noastre și programelor științei». A făcut bine, întrucât Biserica are filosofia sa, filosofia scolastică. Astfel încât, continuă papa Pius al X-lea, «primul lucru [...] cu privire la studii, vrem și decidem cu fermitate ca la baza disciplinelor sacre să stea filosofia scolastică [...]. Cel mai urgent este ca filosofia scolastică pe care noi poruncim să fie urmată, trebuie
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
nevoilor timpurilor noastre și programelor științei». A făcut bine, întrucât Biserica are filosofia sa, filosofia scolastică. Astfel încât, continuă papa Pius al X-lea, «primul lucru [...] cu privire la studii, vrem și decidem cu fermitate ca la baza disciplinelor sacre să stea filosofia scolastică [...]. Cel mai urgent este ca filosofia scolastică pe care noi poruncim să fie urmată, trebuie să fie înțeleasă ca fiind cea a sfântului Toma de Aquino [...]. Îndemnăm apoi pe cei care predau să fie convinși că separarea de Aquinat, mai
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
făcut bine, întrucât Biserica are filosofia sa, filosofia scolastică. Astfel încât, continuă papa Pius al X-lea, «primul lucru [...] cu privire la studii, vrem și decidem cu fermitate ca la baza disciplinelor sacre să stea filosofia scolastică [...]. Cel mai urgent este ca filosofia scolastică pe care noi poruncim să fie urmată, trebuie să fie înțeleasă ca fiind cea a sfântului Toma de Aquino [...]. Îndemnăm apoi pe cei care predau să fie convinși că separarea de Aquinat, mai ales în aspectele metafizice, nu va fi
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
fie dominat de barbaria tehnologică a scientismului Așadar cu Robert Grosseteste și cu Roger Bacone - nu sunt singurii, căci am mai putea aminti pe Albert cel Mare - treptat se naște și se dezvoltă un filon matematic și experimental în interiorul filosofiei scolastice. Asta nu înseamnă că dacă patrimoniul științifico-tehnologic a rămas în afara filosofiei, ceea ce era urgent și necesar în viața practică nu ar fi stârnit ingeniozitatea oamenilor care au încercat să soluționeze diferitele probleme cu care se confruntau. E suficient să ne
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Aceste lucrări arată influență Vechiului Testament și a dreptului român, dar autorii lor nu au trăit exclusiv în sfera teoriei teologice și juridice. Ei recunoșteau că nu toți blasfematorii puteau fi executați, schițând așadar multe distincții în definițiile blasfemiei. Teologii scolastici divizau blasfemia în atributiva, derogativă și uzurpativă. Alessandro Tartagni (m. 1477) distingea între blasfemia simplă și cea repetată, care trebuia să fie comisă de mai mult de trei ori și demonstrată de câțiva martori 95. Toschi, din nou citându-l
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
moarte a lui Dumnezeu” se aflase ceva în Europa cam cu un secol înainte de Nietzsche, din paginile unui roman al lui Jean Paul, intitulat “Siebenkäs”, de asemenea filosofia lui Hegel vestea moartea lui Dumnezeu, a Dumnezeului certitudinilor obiective ale raționalismului scolastic. Heinrich Heine ieșirea în etern 58 (1856) vorbise și el despre “moartea lui Dumnezeu”, iar Fr. H. Jacobi, la răndu-i despre nihilism. Dar în strigătul lui Nietzsche pare să existe un element inconfundabil de originalitate care îl singularizează în desfășurarea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
un egoism generos... (pe scenă). Diverse metode de a minți, de a ocoli adevărul, două cazuri în care este mascată minciuna: amphibologia și reservatio mentalis, ambiguitatea, echivocul, fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică practică, ,,accesibilă" omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
franceze ce a culminat cu "identificarea" lui Georges Poulet, i se par "depășiți", bieți "impresioniști" loviți de caducitate, întrucît n-au înțeles a adera la expiatoarea interpretare a lirismului ca "act semiozic", ca "practică semnificantă". Un rictus de profund dispreț scolastic se așterne pe figura lui Marin Mincu. Cum mai e cu putință, pare a se mira fără încetare d-sa, ca, ocupîndu-te de poezie, să nu repudiezi sentimentul, să nu dai la o parte metafizica, să nu înlături tot cortegiul
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
mi le veți trimite, ca cât în grab, la locul necesar să le pot expedia. Cu distinsă stimă al reverendei voastre, Ciacova în 23 septembrie 1877, voitor de bine, Ioan P. Seimanu, protopresbiter“. (Parohia Petroman. Protocolul de circulare bisericești și scolastice, nr. 216/1877)
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
unei lumi neîmpărțite în interese adverse... Ideea bărbosului, a patriarhului Marx, preluată și adăugită de ceilalți ideologi, șapte-opt secole după ceilalți patru doctori din veacurile XII-XIII pe nume Bulgarus, Martinus, Hugo, Jacobus. Glosatorii venerabili, urmați în secolele XIV-XV, de comentatorii scolastici sub numele Bartoliștilor după cei doi: Bartole și Balde, cărturarii moderni după bezna veacurilor ideologice XII-XIII și atât de vorbăreți, făcând comentarii lungi, verbioase, după cum aveau să și zică urmașii: Verbosi in re facili, in difficili muti, in angusta diffusi
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
molipsit în interiorul specialității. În genere biologii sunt mai agresivi decît fizicienii, în virtutea înclinației de a pune ca tipar de interpretare chimia organică, cu procesele adesea violente din cadrul ei. Fizicienii, pentru care anorganicul e materia de bază a lumii, au predispoziții scolastice mai apăsate, de aici impresia că au un nerv metafizic cărora biologilor le lipsește. Cine vorbește de timp, spațiu și începutul universului e mult mai înrudit cu gîndirea speculativă decît un entomolog care a cercetat 2000 de specii de furnici
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
adiabatică”. Cînd însă au capitulat semantic și au recunoscut că aceste expresii sînt biete aproximări ale unor intuiții care le trădează ignoranța, au renunțat la lexicul scorțos și au trecut la metafore. Rezultatul e o procesiune de epitete cu tentă scolastică, materia întunecată devenind pe rînd „cameleonul cosmic”, „dilatonul”, „energia fantomatică”, „numerologie variabilă”, „gazul chaplygin generalizat“, „superchintesența“ (p. 262). Nu-ți trebuie cine știe ce fler să simți că te afli în plin carnaval verbal, pletora de încercări onomastice aducînd a tatonare sterilă
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
s-au accentuat, într-un soi de restaurație discretă, deși coerentă.) între atele, conservatorismul restauraționist se bizuie pe lenea mentală căreia îi vine greu a admite o "curiozitate exploratoare", un demers creator într-o diversitate de direcții, opunîndu-le un veto scolastic. Și încă, în derivație, o remarcă interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Concluzie: răul e o potență care stă la pîndă în intimitatea universului și care se realizează (devine act) numai atunci cînd se întîlnește cu liberul arbitru omenesc. Se vede limpede că toată discuția e purtată în termeni tehnici, de sorginte scolastică, noutatea față de optica medievală stînd în procedeul dialecticii, adică în optica unei gîndiri care încalcă regulile lui Aristotel (de aici spiritul calcitrant, încălcător de norme, al idealismului german). Totul în lume e paradoxal, inclusiv ființa divină, prin urmare Domnul e
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
prieten cu un cerșetor. Acum șapte ani, acesta a dispărut pur și simplu. "I-am spus: tu ești cel mai mare filozof din Paris; căci înțelesese." Nu există nici o evoluție. Ai înțeles sau nu, numai expresia lingvistică poate evolua. Filozofia scolastică, filozofia sistemică conduc mereu, într-un fel, la folosirea forței. Diogene și marii filozofi antici aveau de-a face cu viața, în zilele noastre ar fi luați în râs. Istoria se face cu ajutorul fanatismului, numai acesta deține puterea. Occidentul este
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]