860 matches
-
primară, îl însoțise pe tata la prășit harbujii, fasolea și pătlăgelele roșii. Odihnindu-se, (recunoștea că tata îl menaja uneori), stând întins la umbră pe iarbă sub un stejar bătrân, văzu o pasăre colorată, pe o creangă, chiar în dreptul unei scorburi găunoase. Îl strigă pe tata care, probabil cunoștea acea specie rară pentru el. Pupăză, sigură că n- o păștea nici o primejdie în ce-i privea pe oameni, se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
o pasăre colorată, pe o creangă, chiar în dreptul unei scorburi găunoase. Îl strigă pe tata care, probabil cunoștea acea specie rară pentru el. Pupăză, sigură că n- o păștea nici o primejdie în ce-i privea pe oameni, se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de păr din coada unuia, făcu un laț pe care-l puse la gura scorburii, după care-și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de păr din coada unuia, făcu un laț pe care-l puse la gura scorburii, după care-și văzu de treabă, nu înainte de a-i spune lui Ioan să-l cheme, dacă s-o prinde pasărea. Tare bucuros de ce avea să urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi. Într-un târziu tata-l trezi să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
făcu un laț pe care-l puse la gura scorburii, după care-și văzu de treabă, nu înainte de a-i spune lui Ioan să-l cheme, dacă s-o prinde pasărea. Tare bucuros de ce avea să urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi. Într-un târziu tata-l trezi să-i dea pupăza speriată. Mai târziu, acasă le arătase și surorilor jucăria lui nouă, numai că pe-nserat, cea mai mare dintre ele, Teodora, i-a luat pupăza, a pus-o în
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nouă, numai că pe-nserat, cea mai mare dintre ele, Teodora, i-a luat pupăza, a pus-o în poalele fustei, ș-a dezlegat-o întrebând: - Da’ poate zbura? Spre necazul băiatului, îi dăduse drumul. A doua zi o revăzu la scorbura nucului, undeva, mai sus de capul lui. Se cățără pe tulpină, sprijinindu-se cu picioarele încolăcite în jurul ei. Îl ajuta la urcat și scoarța crăpată a copacului. Cuprinsese, cât putuse ajunge cu mâna stângă tulpina, iar dreapta și-o introdusese
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
undeva, mai sus de capul lui. Se cățără pe tulpină, sprijinindu-se cu picioarele încolăcite în jurul ei. Îl ajuta la urcat și scoarța crăpată a copacului. Cuprinsese, cât putuse ajunge cu mâna stângă tulpina, iar dreapta și-o introdusese în scorbură. Pupăza nu s-a zbătut, s-a putut juca cu ea, dar fiindu-i milă de spaima pe care i-o ghicea, îi dădu drumul. Repetă joaca asta de câteva ori, până-ntr-o zi. Erau coapte cireșele și plouase
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
plouase puțin. Ca de obicei, era singurul paznic al grădinii. Voind să ia din nou pupăza, se cățără pe tulpina groasă. Când reuși să prindă pasărea, picioarele îi alunecară pe trunchiul umed, corpul rămânându-i atârnat de mâna prinsă în scorbură. Se înfioră, amintindu-și pocnetul pe care-l auzise atunci dinspre cot. Cu greu își trăsese mâna rămasă strâmbă, într-o poziție nefirească. Nu-și amintea cum suportase atunci durerea, știa doar că, paradoxal, teama de a nu fi pedepsit
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
încă șaptesprezece, din același domeniu semantic, menționați de același autor într-o listă de patruzeci și trei de cuvinte considerate ca provenind mai probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau configurația terenului, mulți aparțin mediului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin n, a ideii de legătură internă, intimă, ca în alb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
are loc o reducere nefirească a debitului meu verbal; parcă nu mă mai pot servi de cuvinte, le simt serbede și observ cum orice vocabulă mă Îndepărtează de realitatea vitală. Atunci tac, să nu falsific existența, scrutez frunzișurile secrete, spionez scorburile Întunecoase pline de umezeală, ating mușchiul crescut pe trunchiuri și mă simt tras În sus de ramuri cu putere; nu știu de ce apetitul sexual se diminuează treptat și orice atingere de corpul femeii mă cutremură visceral ca un atentat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nimic despre absența aceea, a făcut ca și cum nu m-aș fi mișcat niciodată. Te-am pus în portbebe și am plecat acasă. Iar când ți-a căzut cordonul, ne-am întors în păduricea de pini și l-am lăsat în scorbura unui trunchi să-ți aducă noroc. Eu o iubesc, Angela. O iubesc pentru cum a fost și pentru cum suntem. Doi alergători bătrâni în drum spre o linie de sosire din țărână. Plouă ușor. Apă vaporizată care pare polen ud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Inteligența, charisma și o vastă experiență a actului de guvernare l-au impus rapid” continuă chinuit de admirație arbitrul de scaun. Pasărea răpitoare de noapte cu ochi galbeni, Înconjurați de rozete cu pene, care trăiește pe lîngă case părăsite, prin scorburi (Athene noctua), care cînd apare soarele răsare, pentru că muncitorii toți o vor, fiind inteligentă, este „un interlocutor agreabil, și a adus o foarte importantă contribuție la deschiderea internațională a României”. Deschiderea internațională a României la care-a contribuit președintele a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în mânerul pistolului, se trage de manșonul închizător înapoi până la refuz și apoi se eliberează brusc înainte. La încărcarea încărcătorului, cartușele se așează pe suprafața împingătorului, unul deasupra altuia. Când se introduce închizătorul în mâner, dintele zăvorului încărcătorului intră în scorbură și împiedică încărcătorul să cadă în jos. Când manșonul-închizător este tras înapoi, alunecă pe nervurile corpului pistolului și armează cocoșul, manșonul închizător trage țeava înapoi. Țeava se lasă cu părțile îngroșate în jos, iese din șanțurile inelare și se desparte
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
frica celui cu straie tărcate. Râdea și Iov, făcându-i semn din cap, a tăgadă: Mănâncă fără grijă, pe săturatelea, că asta nu e Koșon! Pe urmă, târziu, foarte târziu, când adormise și bufnița bătrână, care ședea cu chirie în scorbura veche a nucului din partea de la Miazănoapte, Vartolomei își petrecu oaspeții, mânându-i din urmă, cu o cană de vin, umplută pentru a nu știu câta oară, pe care o ducea cu grijă în mâna stângă. Intrară în casa cea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Adelaida; amândoi „trecură pe la el mai ales ca să-l întrebe de sănătate“, trecură întorcându-se de la plimbare. Acum Adelaida remarcase în parc un copac, un splendid copac bătrân, rămuros, cu crengile lungi și strâmbe acoperite de frunze tinere, cu o scorbură și o crăpătură; își pusese în gând să-l picteze neapărat, neapărat! Așa că aproape numai de asta vorbi în jumătatea de oră cât ținu vizita ei. Prințul Ș. era amabil și simpatic ca de obicei, îl întrebă pe prinț despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să postească tot anul. Ei, d. Ioan Brătianu seamănă acelui copac lăudat de zicătoarea sanscrită, pe care frunză cu frunză 'l culeg păsările, pe-a cărui ramuri petrec maimuțele, în a cărui umbră {EminescuOpXII 132} căprioarele odihnesc, în a cărui scorburi petrec furnicile și din florile căruia albinele culeg miere. Om vrednic de toată lauda, toate membrele sale sunt în lume pentru fericirea tagmei; gura pentru a rosti fraze pe cari frunză cu frunză le ciupesc ciorile organelor patriotice, mâna subscriitoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reprezentate de cranii c-un dram de creier, supus la ramolisment. Studii craniscopice comparative ar fi de folos, și tineretul Facultății de Medicină și-ar câștiga un merit comparând încăperea cubică a unui craniu în adevăr dacoromanic cu strâmtoarea acelor scorburi găunoase în cari rezidă sterilitatea intelectuală și perfidia partidului roșu. Declamațiile și asigurările solemne de patriotism nu ajută nimic în cestiune, întru cât e etnologică. În privirea politică, punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ori de la Breaza. Dacă învățații străini nu vor crede că-i mistificăm, că le-am trimis o căpățână de capră s-o compare cu un cap de om, să nu ne spuneți pe nume. Când le-am spune însă că scorbura mică și găunoasă e a unui om de stat din România, iar craniul al doilea, larg și încăpător, a unui cioban de oi și-ar face cruce oamenii, ar înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
târziu în urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atât de lent într-o mahala depărtată. ș...ț La fiece pas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un diapazon pentru acordarea orchestrei care va izbucni în curând” - citim în Poemoterapie. Iar în Copacul-centaur: „În odaia mea, la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Un lujer își clatină talanga în șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi până la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un diapazon pentru acordarea orchestrei care va izbucni în curând”. Pot fi identificate aici mai toate evenimentele definitorii pentru această
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vrășuleală liniștită după o zi de frământare între oameni, laolaltă cu animale și lucruri”; un călugăr îl poartă pe Așunel prin satele din jur ca să scoată diavolul din el; Ilie, copilul dat la carte, înnebunește, își „găsește lăcaș într-o scorbură și își face credincioși păsările câmpului”. Din cortegiul de nebuni sau de neînțeleși ai satului fac parte și Hălărip, Dandanel, Gaber, Rican, Bembea, fiecare cu povestea lui. Aceștia par mai degrabă înfrățiți cu natura decât cu oamenii și parcă aparțin
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
punctuație dublă. Este cea mai răspândită specie a genului. l=1,8-3 mm. (Pl. VI, fig.9) Gnathoncus nidorum Stockmann Negru cu picioarele maronii. Intervalele dintre punctele de pe elitre prezintă rizuri și cute accentuate. În cotețe de păsări și în scorburile copacilor. Nu a fost semnalată până în prezent în fauna noastră. l=1,6-2,8 mm. 10 Genul Saprinus Erichson Corpul oval-alungit sau oval-scurtat, puternic bombat ventral. Antenele cu scapul evident îngroșat și ușor curbat, în rest articolele antenale sunt rotunjite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
concepea să ajungă cineva mai mare ca el și plănuiește să-l piardă. Poruncește să fie dus departe, apoi să i se scoată inima si ochii si să-i taie mâinile. Oamenii nu Îndeplinesc prima poruncă; ei Îl așează la scorbura unui copac, unde Constantin rămâne timp de 7 ani, când Îl găsește ministrul Spiridon. Dumnezeu l-a Însuflețit din nou și i-a făcut mâini și ochi. Spiridon, dându-și seama că nu se poate sustrage destinului, face o Încercare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]