908 matches
-
șopârle mici, șoareci etc, înregistrându-se uneori chiar și cazuri de canibalism. Trihobotriile (fire de păr cu funcție tactilă) ce acoperă pedipalpii, în special cleștele, sunt extrem de sensibili la mișcări ș oscilații, având un rol important în detectarea prăzii. Corpul scorpionilor est destul de flexibil. În stare de atac, își poartă metasoma deasupra prosomei, iar cleștii pedipalpilor fiind larg deschiși. Cu cât metasoma este mai dezvoltată și cleștii mai reduși, cu atât scorpionii sunt mai veninoși. De aceea, în funcție de toxicitatea veninului și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
oscilații, având un rol important în detectarea prăzii. Corpul scorpionilor est destul de flexibil. În stare de atac, își poartă metasoma deasupra prosomei, iar cleștii pedipalpilor fiind larg deschiși. Cu cât metasoma este mai dezvoltată și cleștii mai reduși, cu atât scorpionii sunt mai veninoși. De aceea, în funcție de toxicitatea veninului și mărimea pedipalpilor scorpionii pot fi împărțiți convențional în două grupe. Una ar include speciile cu metasoma puternică și cu un venin foarte toxic. Aceștia preferă injectarea veninului pentru a imobiliza sau
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
flexibil. În stare de atac, își poartă metasoma deasupra prosomei, iar cleștii pedipalpilor fiind larg deschiși. Cu cât metasoma este mai dezvoltată și cleștii mai reduși, cu atât scorpionii sunt mai veninoși. De aceea, în funcție de toxicitatea veninului și mărimea pedipalpilor scorpionii pot fi împărțiți convențional în două grupe. Una ar include speciile cu metasoma puternică și cu un venin foarte toxic. Aceștia preferă injectarea veninului pentru a imobiliza sau omorâ prada. Celalaltă grupa ar cuprinde scorpionii cu cleștele pedipalpilor foarte dezvoltați
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
toxicitatea veninului și mărimea pedipalpilor scorpionii pot fi împărțiți convențional în două grupe. Una ar include speciile cu metasoma puternică și cu un venin foarte toxic. Aceștia preferă injectarea veninului pentru a imobiliza sau omorâ prada. Celalaltă grupa ar cuprinde scorpionii cu cleștele pedipalpilor foarte dezvoltați și puternici. Ei preferând să captureze prada cu ajutorul pedipalpilor masivi, rareori injectând venin. Scorpionii au un stil unic de utilizare a chelicerelor în timpul hrănirii, neîntâlnit la alte artropode chelicerate. Chelicerele, care sunt foarte ascuțite, sunt
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
puternică și cu un venin foarte toxic. Aceștia preferă injectarea veninului pentru a imobiliza sau omorâ prada. Celalaltă grupa ar cuprinde scorpionii cu cleștele pedipalpilor foarte dezvoltați și puternici. Ei preferând să captureze prada cu ajutorul pedipalpilor masivi, rareori injectând venin. Scorpionii au un stil unic de utilizare a chelicerelor în timpul hrănirii, neîntâlnit la alte artropode chelicerate. Chelicerele, care sunt foarte ascuțite, sunt folosite pentru a fărâmița și a aduce particule de hrană în cavitatea preorală unde are loc lichifierea hranei. Părțile
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
utilizare a chelicerelor în timpul hrănirii, neîntâlnit la alte artropode chelicerate. Chelicerele, care sunt foarte ascuțite, sunt folosite pentru a fărâmița și a aduce particule de hrană în cavitatea preorală unde are loc lichifierea hranei. Părțile neconsumabile, părul, cuticula, sunt extrase. Scorpionii pot consuma cantități uriașe de alimente la o singură dată. Datorită deverticulelor foarte ramificați, cât și modul pasiv de viață, permit scorpionilor să supraviețuiască mult timp fără hrană. Unii sunt capabil să trăiască timp de 6 - 12 luni fără hrană
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
aduce particule de hrană în cavitatea preorală unde are loc lichifierea hranei. Părțile neconsumabile, părul, cuticula, sunt extrase. Scorpionii pot consuma cantități uriașe de alimente la o singură dată. Datorită deverticulelor foarte ramificați, cât și modul pasiv de viață, permit scorpionilor să supraviețuiască mult timp fără hrană. Unii sunt capabil să trăiască timp de 6 - 12 luni fără hrană. Excretarea metaboliților sub formă de cristale împiedică deshidratarea acestor arahnide. Toate speciile cunoscute de scorpion posedă venin neurotoxic (cu excepția "Hemiscorpius lepturus" care
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
cât și modul pasiv de viață, permit scorpionilor să supraviețuiască mult timp fără hrană. Unii sunt capabil să trăiască timp de 6 - 12 luni fără hrană. Excretarea metaboliților sub formă de cristale împiedică deshidratarea acestor arahnide. Toate speciile cunoscute de scorpion posedă venin neurotoxic (cu excepția "Hemiscorpius lepturus" care dispune de venin citotoxic) utilizat, în primul rând, pentru a paraliza sau omorî. Aceasta este o acțiune rapidă și foarte eficientă, fără să depună mult efort. De asemenea, veninul este folosit ca apărare
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
omorî. Aceasta este o acțiune rapidă și foarte eficientă, fără să depună mult efort. De asemenea, veninul este folosit ca apărare contra inamicilor. Veninul reprezintă un un amestec de compuși proteici (neurotoxine, inhibitori, enzimei etc). Toxinele, care sunt eliminate de scorpion reprezintă o masă vâscoasă, puțin tulbure, care se poate dizolva în apă, dar nu în alcool, eter și acetonă. Nu-și schimbă compoziția la o încălzire de 100 °C într-un timp scurt, dar la o încălzire de durată, 60
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
care se poate dizolva în apă, dar nu în alcool, eter și acetonă. Nu-și schimbă compoziția la o încălzire de 100 °C într-un timp scurt, dar la o încălzire de durată, 60 de minute, toxina se inactivează. Un scorpion poate elimina aproximativ 0,2-0,4 ml de toxină. Acțiunea toxinei de scorpion asupra animalelor, inclusiv a mamiferelor este imediată și acționează mortal. Astfel, șobolanii mor după 30 de minute de la mușcătura scorpionului, copii în câteva ore, iar adulții se
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Nu-și schimbă compoziția la o încălzire de 100 °C într-un timp scurt, dar la o încălzire de durată, 60 de minute, toxina se inactivează. Un scorpion poate elimina aproximativ 0,2-0,4 ml de toxină. Acțiunea toxinei de scorpion asupra animalelor, inclusiv a mamiferelor este imediată și acționează mortal. Astfel, șobolanii mor după 30 de minute de la mușcătura scorpionului, copii în câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 - 3 zile. Toxinele acționează diferit asupra diferitor grupe de animale
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
60 de minute, toxina se inactivează. Un scorpion poate elimina aproximativ 0,2-0,4 ml de toxină. Acțiunea toxinei de scorpion asupra animalelor, inclusiv a mamiferelor este imediată și acționează mortal. Astfel, șobolanii mor după 30 de minute de la mușcătura scorpionului, copii în câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 - 3 zile. Toxinele acționează diferit asupra diferitor grupe de animale, de aceea ele pote fi clasificate în 3 categorii: Veninul se sintetizează și se depozitează în glandele veninoase perechi localizate
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
de aceea ele pote fi clasificate în 3 categorii: Veninul se sintetizează și se depozitează în glandele veninoase perechi localizate în telson. Telsonul se termină cu un ac prin care este eliberat veninul. Cantitatea de venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor celulare și al continuității curentului biologic în organism. Sub influența toxinelor extrase din scorpioni se dereglează canalele de transport
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
ele pote fi clasificate în 3 categorii: Veninul se sintetizează și se depozitează în glandele veninoase perechi localizate în telson. Telsonul se termină cu un ac prin care este eliberat veninul. Cantitatea de venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor celulare și al continuității curentului biologic în organism. Sub influența toxinelor extrase din scorpioni se dereglează canalele de transport al sodiului
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor celulare și al continuității curentului biologic în organism. Sub influența toxinelor extrase din scorpioni se dereglează canalele de transport al sodiului, ceea ce duce la disfuncția multor procese vitale. Din cele circa 1400 de specii cunoscute, numai 25 au venin extrem de periculos pentru om, toate aparțin familiei Buthidae. Speciile cele mai periculoase pentru om aparțin
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
la disfuncția multor procese vitale. Din cele circa 1400 de specii cunoscute, numai 25 au venin extrem de periculos pentru om, toate aparțin familiei Buthidae. Speciile cele mai periculoase pentru om aparțin genurilor "Leiurus", "Parabuthus", "Buthus", "Tityus", "Centruroides" și "Androctonus". Veninul scorpionilor provoacă inflamție în regiune, disfuncții cardiovasculare și respiratorii, somnolență și contracții musculare, reacții alergice și inflamări ale ganglionilor limfatici. Cele mai multe decese cauzate de scorpioni sunt înregistrate la copii, bătrâni și infirmi, din Africa, America de Sud și Mexic, unde speciile cele mai
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Speciile cele mai periculoase pentru om aparțin genurilor "Leiurus", "Parabuthus", "Buthus", "Tityus", "Centruroides" și "Androctonus". Veninul scorpionilor provoacă inflamție în regiune, disfuncții cardiovasculare și respiratorii, somnolență și contracții musculare, reacții alergice și inflamări ale ganglionilor limfatici. Cele mai multe decese cauzate de scorpioni sunt înregistrate la copii, bătrâni și infirmi, din Africa, America de Sud și Mexic, unde speciile cele mai veninoase sunt omniprezente. Consecințele înțepăturii de scorpion depind de specie; greuatea, vârsta și starea sănătății a victimei . Veninul scorpionilor poate fi folosit și în
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
și respiratorii, somnolență și contracții musculare, reacții alergice și inflamări ale ganglionilor limfatici. Cele mai multe decese cauzate de scorpioni sunt înregistrate la copii, bătrâni și infirmi, din Africa, America de Sud și Mexic, unde speciile cele mai veninoase sunt omniprezente. Consecințele înțepăturii de scorpion depind de specie; greuatea, vârsta și starea sănătății a victimei . Veninul scorpionilor poate fi folosit și în medicină. Astfel unele substanțe ce se găsesc în veninul lor sunt utilizate la tratamentul poliartritei, bolilor inflamatorii intestinale și a sclerozei multiple. Chlorotoxina
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
limfatici. Cele mai multe decese cauzate de scorpioni sunt înregistrate la copii, bătrâni și infirmi, din Africa, America de Sud și Mexic, unde speciile cele mai veninoase sunt omniprezente. Consecințele înțepăturii de scorpion depind de specie; greuatea, vârsta și starea sănătății a victimei . Veninul scorpionilor poate fi folosit și în medicină. Astfel unele substanțe ce se găsesc în veninul lor sunt utilizate la tratamentul poliartritei, bolilor inflamatorii intestinale și a sclerozei multiple. Chlorotoxina, de exemplu, este folosită la tratamentul și diagnosticarea mai multor tipuri de
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
și în medicină. Astfel unele substanțe ce se găsesc în veninul lor sunt utilizate la tratamentul poliartritei, bolilor inflamatorii intestinale și a sclerozei multiple. Chlorotoxina, de exemplu, este folosită la tratamentul și diagnosticarea mai multor tipuri de cancer. Deoarece neurotoxinele scorpionilor acționează asupra canalelor de potasiu, ele pot fi folosite la menținerea gradientului electric pentru transportul de ioni de calciu care controlează limfocitele T. Astfel, neurotoxinele ar putea inhiba parțial sistemul imunitar pentru tratamentul tulburărilor autoimune (cum ar fi poliartrita reumatoidă
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
ar fi poliartrita reumatoidă, bolile inflamatorii ale intestinelor și scleroza multiplă). Veninul speciei "Uroplectes lineatus" este utilizat în dermatologie. Printre toxinele cele mai aplicate se enumără: În prezent acest ordin grupează 13 familii și aproximativ 1.400 de specii descrise. Scorpionii se întâlnesc pe toate continentele, cu excepția Antarctidei. În unele insule, cum ar fi Britania, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania, scorpionii au fost introduși accidental. Ei au fost transportați pe neobservate din locurile natale sau au evadat de la comercianți și
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
cele mai aplicate se enumără: În prezent acest ordin grupează 13 familii și aproximativ 1.400 de specii descrise. Scorpionii se întâlnesc pe toate continentele, cu excepția Antarctidei. În unele insule, cum ar fi Britania, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania, scorpionii au fost introduși accidental. Ei au fost transportați pe neobservate din locurile natale sau au evadat de la comercianți și amatori. În Europa scorpionii pot fi găsiți în regiunea mediteraniană. În România se întâlnește o singură specie - "Euscorpius carpathicus", observată în
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
toate continentele, cu excepția Antarctidei. În unele insule, cum ar fi Britania, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania, scorpionii au fost introduși accidental. Ei au fost transportați pe neobservate din locurile natale sau au evadat de la comercianți și amatori. În Europa scorpionii pot fi găsiți în regiunea mediteraniană. În România se întâlnește o singură specie - "Euscorpius carpathicus", observată în sud-vestul țării. Scorpionii populează în aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
introduși accidental. Ei au fost transportați pe neobservate din locurile natale sau au evadat de la comercianți și amatori. În Europa scorpionii pot fi găsiți în regiunea mediteraniană. În România se întâlnește o singură specie - "Euscorpius carpathicus", observată în sud-vestul țării. Scorpionii populează în aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga munții înzăpeziți. De regulă, trăies în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral ("Euscorpius carpathicus
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga munții înzăpeziți. De regulă, trăies în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral ("Euscorpius carpathicus"). Una dintre primele apariții ale scorpionilor în cultura umană este denumirea constelații și includerea sa în cele douăsprezece zodii de astronomii babilonieni, în sec. VI î. e. n. În Egiptul antic zeița Serket a fost adesea descris ca un scorpion, una dintre zeițele care protejau faraonul. În Africa de Nord
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]