1,649 matches
-
imaginea calamității managementului dus de actualele partide, care s-au perindat la putere dupa 1989. În fond, dumneavoastră, cititorii, când vă uitați la România, sunteți mulțumiți de cum v-au administrat politicienii care țipă astăzi că s-au băgat tehnocrații să scotocească în dulapurile lor? Aveți autostrăzi, măcar un singur spital european, școli, trenuri, parcări, metrouri, păduri, turism, pensii, salarii, parcuri? Când vin să vă ceară votul la toamnă, fie că se numesc PNL sau PSD sau ALDE, întrebați-i de ce nu
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
irelevant sau că nu are dreptul să fie acolo. Nu mă mai simțeam ca o intrusă, cel puțin nu până în momentul în care am aprins luminile. Atunci mi-am dat seama că nu mai aveam baterie la telefon și am scotocit prin buzunare după o brichetă. În acel moment, când toată Piața Victoriei era luminată de sute de mii de telefoane, eu mă străduiam să aprind bricheta. Și acela a fost momentul cand am înțeles, pe deplin, cum se simt oamenii
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
intrase în tură propunea să-i dea rest doar 30 de lei. Discuția a fost atât de violentă, încât amicul cu princina a sfârșit prin a suna la 112, singurul argument în fața căruia individul a dat înapoi și s-a scotocit prin buzunare dându-i restul la centimă. În București, zilele trecute, un client a fost bătut cu bâta de un taximetrist pentru că ar fi refuzat să plătească mai mult decât arăta aparatul de marcat. Am folosit serviciile UBER de cel
Am trecut pe Uber, sătul de taximetristul „fă, îți rup picioarele”. Desființați acest grup de infracționalitate organizată () [Corola-blog/BlogPost/339222_a_340551]
-
Și punga mereu îi crește. N-ai să-l vezi nicicând sărac; Tot ce-adună, bagă-n sac!” - Nu-nțeleg, cum să-l adun Banul nu-l văzui nicicum... Zice Stan plin de mirare, Și aprinde-o lumânare; Toată casa scotocește - Nicio para nu găsește. - Coane Pann, te rog, fii bun: De unde banu' s-adun? - Stane,-ascultă la ce-ți spun: Banii nu-i găsești pe drum, Sunt în crâșmă și la birt Pe unde i-ai cheltuit! Când de necaz
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
măsură de rău! Poate chiar fusesem rănit!... Explicația lui stârnise numaidecât o explozie de voci, gesturi și priviri compătimitoare. Cea dintâi care se hotărâse să treacă la acțiune fusese o băbuță cu fața adânc ridată, ea se apropiase de mine scotocind în poșeta ei veche împodobită cu mărgele negre, în care dibuise curând, între batiste și mătănii, o pastilă îngălbenită, învăluită în celofan. Mi-o întinsese, îmbiindu-mă cu gesturi sugestive s-o înghit. Bătrânica avea calități reale de mim. Cum
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
au fost sau nu ai mei, trecuseră atâtea anotimpuri, au fost atâtea începuturi și sfârșituri, zboruri în înaltul cerului său căderi în prăpastii adânci, dar știam că pusesem în ea frânturi ale trecerii mele prin acest spațiu și timp. Am scotocit prin geamantanul în care îmi îngrămădisem la grabă, câteva haine ponosite și decolorate de vreme. De-a lungul anilor schimbasem mai multe adrese și constatam acum, căutând prin el, că de fiecare dată bagajul meu se micșorase. Lăsasem în urmă
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
ușor apoi ușa îndărătul sau, după ce-mi mai făcuse un semn de încurajare spre sertarul lăsat deschis. Rămas singur, mă încercase un sentiment ciudat. Acela că profanam prin prezența mea un mic sanctuar. Iar gândul că va trebui să scotocesc printre însemnările, poate intime, ale unei ființe care între acești patru pereți își petrecuse ultimele clipe de viață, mă înfiora de-a dreptul. Ceva mă îndemna cu vigoare să împing la loc sertarul, în care apucasem să văd câteva caiete
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
Și punga mereu îi crește.” N-ai să-l vezi nicicând sărac; Tot ce-adună, bagă-n sac. ........................................... - Nu-nțeleg, cum să-l adun?!... Banul nu-l văzui nicicum: Zice Stan, plin de mirare, Și aprinde-o lumânare; Toată casa scotocește - Nicio para nu găsește. - Domnu’ Pann, te rog, fii bun: De unde banu’ s-adun? - Stane,-ascultă ce îți spun: „Banii nu-i găsești pe drum, Ci în crâșmă și la birt... Pe unde i-ai cheltuit”. Când de necaz petreceai
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
scrobite și răcoroase. Am așezat-o cu grijă și am rămas întins ușor peste ea, cu gâtul prins de brațele-i ce tremurau de neastâmpăr și dorință. Amândoi cu ochii închiși, ne-am sărutat în scurte zvârcoliri în care mâinile scotoceau toate regiunile trupurilor în deplină libertate și reciprocitate. Am dus o mână pe marginea chilotului și i l-am tras pe sub trupul cambrat cu nerăbdare. Ea împingea cu sârg slipul meu și, eliberați aproape în același timp, și-a desfăcut
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
apropierea cărții abandonate. Nu mă mai grăbeam. Timpul părea că s-a oprit în jurul acelei cărți pierdute. Eu o priveam de la distanță înțelegându-i zbuciumul. Trecătorii nu-i aruncau nicio privire. Alergau pe lângă ea nepăsători. Un om al străzii ce scotocea prin coșurile pline de gunoi menajer și aduna în căuciorul ce-l târa zilnic după el pe străzile orașului și cel din urmă cui ruginit ivit în cale-i i-a aruncat o privire, a dorit o clipă să se
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
se potrivește. ... și mămica sa Peste câteva zile, am adus-o pe Emma acasă. Linda și cu mine îi pregătisem camera în grabă. Într-un colț al odăii așezasem vechiul pătuț al lui Holly. În timp ce eu o instalam, Linda a scotocit printre lucrușoarele adunate în cămară, pentru a-i încropi fetiței o minimă garderobă. Sub un morman de hăinuțe rămase de la Holly, soția mea a descoperit posterul pe care îl cumpărase cu doi ani în urmă la reduceri, de la librărie. - Uitasem
MĂMICĂ PENTRU A DOUA OARĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341701_a_343030]
-
nici nu-ți dai seama când ai făcut o pasiune, cărți uluitoare, pe care pur și simplu nu le găsești în altă parte. Și chiar dacă le-ai găsi, n-ai ști să le cauți. „Anthony Frost” făcea asta pentru tine, scotocea prin tot ce are lumea mai bun de oferit și aducea în librărie cărțile dintr-o bibliotecă ideală. Lucrurile astea nu se pot explica în cuvinte. Să plângi când se închide o librărie, să râzi înghițindu-ți o lacrimă, să
Scrisori de dragoste pentru o librărie care astăzi nu mai este () [Corola-blog/BlogPost/337966_a_339295]
-
La fiecare pas, ca în orice reformă, întâmpină piedici și critici, dar faptele din acești trei ani nu pot fi contestate. Ele atestă că se formează premisele ieșirii din criză. Și iată câteva: S-a înființat Departamentul de scouting, care scotocește toată țara pentru a găsi copii talentați și a-i aduce în circuitul performanței. Peste 2000 de copii au fost testați și monitorizați și sunt în vederile antrenorilor federali. Scoutingul s-a extins și în țările cu comunități mari de
De ce nu mai avem fotbal. Am pierdut cam toate trenurile în ultimii 25 de ani () [Corola-blog/BlogPost/338062_a_339391]
-
desăgii. Tata îl ajută pe Moș să ne împartă jucăriile. Eu nu îmi pot lua ochii de la mâini, de la pielea crăpată ca o coajă de copac, de la unghiile groase, altfel decât cele de om. Acele mâini, după ce termină cu jucăriile, scotocesc în desagă și ne întind o păstură din care iese la iveală un blid. E plin cu pancove, niște gogoși aproape sferice, goale pe dinăuntru. - Îs de la baba me, gâfâie Moșul și chicotește șod. A focu' ie, mie nu-mi
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
amenința cu cuțitul, iar celălat încerca să mă stranguleze. Erau destul de proști, unul dintre ei mă strangula din spate, strivind ce aveam în rucsac, lucrurile pe care el de fapt le voia, iar celălalt mă amenința cu cuțitul și mă scotocea”. A reușit să scape doar cu o tăietură pe braț. Se întâmpla în august 2014, iar în septembrie și în octombrie a plecat în Sudanul de Sud unde a documentat povești îngrozitor de auzit și imposibil de trăit. Acolo a văzut
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului () [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
altă parte, era o concurență feroce pentru orice pradă ucisă, indiferent de care din ei. În deplasarea turmei, câinele nu se află la vânătoare; prada e deja prinsă iar câinele are grijă să nu o fure nimeni. În acest scop, scotocește terenul pe o rază care îi conferă lui siguranță, rază de pe care, instinctiv, va îndepărta orice intrus. Indiferent că e lup, urs, căprioară sau iepure, va proceda la fel: va ataca animalul nu neapărat pentru a-l ucide, ci pentru
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MAREA NU POARTĂ DOLIU Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 630 din 21 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului visele se ucid lent ca dantelăria eșarfelor mării la țărm absențele sunt doar pescăruși scotocind prin copilăria iubirii și caut locul unde se duc eșarfele atunci când vântul se-ndrăgostește de gâtul subțire al țipătului din visare nu demisionezi cel mult se moare Referință Bibliografică: marea nu poartă doliu / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MAREA NU POARTĂ DOLIU de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344458_a_345787]
-
-Unul din oamenii noștrii a văzut doi dintre ei intrând într-o anume casă, aici în Ierusalim. Sunt oamenii noștri și vor păstra tăcerea până când vom dori noi. -Și de ce n-ați vândut informația lui Pilat? Hm?! Trupele procuratorului au scotocit Ierusalimul în zadar o jumătate de zi! Ați fi căpătat ceva aur pentru această informație. -Pilat nu e dispus să dea nimic, deci pentru ce am face asta?! Pentru Baraba însă, avem siguranța că procuratorul ne va da o sumă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
prostie și sfinție - calvar ca har treci viețile prin iarnă - sărman zidar! *** MI-AM HOINĂRIT O VIAȚĂ neajutat decât de Dumnezeu mi-am hoinărit o viață - mână-spartă; mi-a fost și greu - mi-a fost și mult mai greu tot scotocind - degeaba - după-o hartă... n-am cui să fac cu degetu-a mustrare orb dac-am fost - ochi singur mi-oblonii! schimbai - de filfizon - buna cărare: erau stejar - și zeu: eu nu-i zării! nervos - se fâțâie-n grădină moartea... s-
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
că s-a terminat orice dialog. „Bine că s-au schimbat vremurile și nu mai decideți voi! Cine dracului să știe mai bine dacă o persoană trebuie să fie arestată, dacă nu cel care a înțeles toate scenariile și a scotocit după toate probele? Cine, dacă nu amărâtul de polițist care a călcat pe urmele infractorului, i-a suflat în ceafă și i-a simțit mirosul puturos? Va trebui să includem în dosarul de cercetare toate propunerile noastre. Cu argumentele beton
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
trecură apa, fără să se înece, dând din picioare ținându-se de cameră. Odată ajunși pe malul celălalt, au prins ei cauciucul de niște rădăcini de sălcii, dar nu atât de bine încât acesta să rămână pe loc. În timp ce tot scotoceau cu târbocul pe lângă răgălii să descopere niscaiva peștișori mai nătăfleți și neatenți la intențiile lor, cauciucul fu luat de apă și târât la vale, așa că cei doi aventurieri, au rămas prizonieri pe celălalt mal al râului o zi întreagă, în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
da un plus de lumină. • Viitorul este un nod gordian, al cărui dezlegare este este la începutul începutului. • Raiul lui Eva și Adam a devenit o legendă, iar facerea lumii, o mare minciună. • Trecutul are atâtea fețe câți curioși au scotocit prin el. • Ne iubim amicul, dar mai mult pe sora lui. • Nu dați somnifere rațiunii. Poate va adormi pentru vecie. • Relicvele istoriei sunt o groapă cu gunoi în care curioșii mereu găsesc câte o comoară. • Ar fi ideal ca pe
GÂNDURI REBELE (8) – AFORISME (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377383_a_378712]
-
șicană Papa. -Hai s-o luăm la vale, că-i târziu, propuse Doc. Miramoț, ziceai ceva de-o lanternă... -Da, cum nu, iepurașul ne va scoate din impas! replică Miramoț, preocupată să-și găsească bastonul, aflat în apropiere de ea, scotocind în același timp în rucsacul ei de piele. -As-tu besoin de mon aide? se oferi Solitarul să o ajute. -Mulțumesc, m-a dibuit el pe mine! zâmbi Miramoț, punând mâna pe baston. -Mergem în aceeași formație ca la urcuș, da
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
breaking news pe toate posturile. Când intră în încăpere, profesoara Zbihli își salută colegii de cancelarie și după ce se dezbrăcă de nelipsita sa haină din blană naturală, se așeză la rândul ei pe scaun, făcându-și de lucru cu poșeta, scotocind prin ea. Nimeni n-a mai scos o vorbă. În cancelarie se lăsase o liniște mormântală. Profesorilor parcă le era jenă să mai discute între ei. Salvarea le veni de la soneria care îi invita să intre la ore, scoțându-i
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
lucru pe care l-a purtat împăratul înainte de a se face nevăzut. - De unde să iau un astfel de lucru? - În tot palatul ar trebui să mai fie măcar o haină a împăratului. Se întoarseră deci în palat și începură să scotocească odaie de odaie. Tocmai pe când credeau că palatul fusese curățat de orice urmă a fostului împărat, Trandafira găsi o pereche de cizme vechi, aruncate sub patul uriaș care servise cândva pentru odihna tatălui său. Îndemnați de Vânător, câinii adulmecară încălțările
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]