1,110 matches
-
cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 34. 320 Cf. Daniel Bulzan, " Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în Erezie și Logos, Editura Anastasia, 1996, p. 73. 321 Ibidem, pp. 73-74. 322 André Scrima, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. 323 Cf. R. Otto, op. cit., pp. 48-56. 324 *** Istoria filosofiei moderne, Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996, pp. 33-34. 325 Ibidem, p. 34. 326 Apud Ibidem, p. 37. 327 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este ca un centru pentru lumina emanată din el" (Enn. I, 7, 1, în Plotin, Enneade I-II, Editura Iri, București, 2003, p. 205). 55 Inscripție pe o frunză de viț㸠vol. Veghe, în op. cit., p. 143. 56 Cf. André Scrima, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 153-157; Pavel Florenski, Stâlpul și Temelia Adevărului, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 172-173. 57 Inscripție pe o frunză de viță, vol. Veghe, în op. cit., p. 143. 58 Doamne (1951), vol. Clepsidra, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
comandant al Escadrilei Sanitare în 1941. Traian Demetrescu-Popa a fost cunoscut mai ales ca parașutist. În 1943 deținea recordul național ca număr de lansări cu parașuta. 3A Sandu Tudor brevet de pilot (turism) nr. 505 din 4 decembrie 1936. (André Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Humanitas, București, 1996, p. 210) 3B Părintele André Scrima, care l-a cunoscut bine pe Sandu Tudor în vremea " Rugului Aprins " de la Mânăstirea Antim, consemnează : Într-o zi, îndreptându-se spre aterizare
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
deținea recordul național ca număr de lansări cu parașuta. 3A Sandu Tudor brevet de pilot (turism) nr. 505 din 4 decembrie 1936. (André Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Humanitas, București, 1996, p. 210) 3B Părintele André Scrima, care l-a cunoscut bine pe Sandu Tudor în vremea " Rugului Aprins " de la Mânăstirea Antim, consemnează : Într-o zi, îndreptându-se spre aterizare, s-a angajat într-o vrilă din care nu a mai putut redresa; aparatul s-a zdrobit
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
aterizare, a refăcut condițiile accidentului din ajun ieșind de data asta cu bine. (De altfel, aceasta era un fel de tehnică adoptată printre aviatori, pentru a-și elimina frica ce rămânea undeva ascunsă în adâncul subconștientului, după asemenea întâmplări.) (André Scrima, op. cit., p. 140) 4 "România aeriană" an XII nr. 7-8, iulie august 1938, p. 18. Vezi și Vasile Tudor, Frumoasa și înaripata Nadia Russo. O rusoaică a onorat aviația română, în "Orizont aviatic", an IV, nr. 32, iunie 2005, sub
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
doctorii Jaf și Saldo; aproape întotdeauna se întâmplă ca unul dintre cei doi să-și piardă inima cu acest prilej. Început din lipsă de ocupație, din plăcerea pentru pasele iscusite, pentru fentele savuroase, pentru atacurile neașteptate și parările abile ale scrimei amoroase, flirtul sfârșește uneori prin a deveni un duel dramatic, în care unul dintre adversari, rănit de moarte, îl vede pe celălalt îndepărtându-se nepăsător, mulțumit de a fi învins, fără să-i pese de roadele victoriei". Cu siguranță, avem
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Stat, str. Modei, 4; Marinescu-Bragadir, D., negustor, str. Carol I, 11; Matak, inginer, Calea Victoriei, 135; Mavrocordat (prințesa Caterina), str. Pensionat, 8 bis; Meitani, G.G., avocat, senator, str. Rondel, 4; Michăileanu, șt., profesor, str. Taurului, 3; Michel, A., profesor de scrimă, str. Occidentului, 36 bis; Mihai, Radu, general, prefect de Poliție, Calea Victoriei, 113; Mihăilescu, Sim., directorul Eforiei Spitalelor Civile, str. Armenească, 3; Mihăilescu, șt., profesor, publicist, str. Colței, 54; Mille, C.C., avocat, str. știrbei Vodă, 62; Miller-Verghi (doamna Elena), str. Primăverii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gr. Cerkez, N. Cerkez, Em. David, S. Haret, D. Matak, A.O. Saligny ș.a.; școala profesională (de fete), str. Colței, 30, directoare, doamna P. Zaharescu; școala secundară de fete, str. Italiană, 16, directoare, doamna Henriette Sihleanu (pp. 332-333). Profesori de scrimă: Constantiniu, D., str. Vestei, 4; Laurian, Al. A., str. Labirint, 27; Michel, A., profesor la Jockey-Club și la școala de Aplicație. Sala de arme, str. Occidentului (pp. 334). Expoziții: Expoziția permanentă pentru artiști, str. Stavropoleos (curtea bisericii) (p. 335). Gimnazii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Popa-Tatu, 65; Lolliot, H., lb. engleză și franceză, str. Polonă, 41; Manliu, I., lb. română, Calea Moșilor, 122; Stoicescu C., lb. latină, str. Romană, 63; Teodorescu, G. Dem., lb. latină și română, str. Mircea-Vodă, 29 (p. 360). Profesori de scrimă: Constantin, D., str. Vestei, 4; Michel, A., profesor la Jockey Club, str. Occidentului, 36 bis (p. 360). Profesori de muzică: Brătianu, G., profesor de canto la Conservator, str. CuzaVodă, 28; Cohen, M., profesor de canto și de pian la Azilul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Heliade Rădulescu cade de acord ca să-i cedeze titlul ziarului tatălui său: Curierul român. Dar nimenea nu știa să facă un ziar. Peste câteva luni, ziarul căzu. Astfel am intrat în presă. în timpul acesta prințul Gheorghe Bibescu inaugurează sala de scrimă de la Jockey Club și aduce de la Paris pe profesorul Michel. Cine, pe vremuri, n-a cunoscut pe Michel, una din ființele cele mai vesele, original om de petrecere și autorul a nenumărate farse foarte pipărate. Voi povesti numai una din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Alături de regele Carol, Mihai asistă la o reuniune de atletism, la Predeal, cu prilejul inaugurării stadionului sportiv al Batalionului 4 Vânători de Munte. În aceeași zi, Mihai a fost prezent ca spectator la finala probei de sabie din cadrul Concursului de scrimă de la Sinaia. Sâmbătă, 3 septembrie. Presa anunță că Mihai se pregătește pentru examenul de admitere în liceu, pe care îl va da în fața unei comisii speciale prezidată de ministrul Instrucțiunii, D. Gusti, probabil la 20 septembrie 1932. Miercuri, 14 septembrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o scrisoare În care Îmi explică situația. În acest timp, luptă mare. D-na Aneta Lovinescu, mama lui Lala și Horia Lovinescu, devenită bună prietenă a mea, mă invita la ceaiuri, unde găseam și pe Dl. locot. Schunda (prof. de scrimă al Voievodului Mihai), tot bolnav de varice, internat. Toți căutau să mă convingă a nu-l lua În căsătorie pe Costescu. Altădată, apăreau toți sateliții mei, Între cari și Dl. judecător Comino (Întârziat cu căsătoria) În ușa sălii de pansamente
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de conferințele în zilele de duminică după amiaza, între organizatori și participanți era foarte multă lume, printre care: arhimandrit Haralambie Vasilachi, profesorii Alexandru Mironescu și Anton Dumitriu, dr. Vasile Voiculescu, poetul și pamfletarul Sandu Tudor, arhimandrit Benedict Ghiuș, fratele Andrei Scrima, profesorii teologi Ioan G. Savin, pr. Dumitru Stăniloaie, generalul prozator Constantin Manolache, mitropolitul Tit Simedrea. Treceau pragul mânăstirii și participau la întâlnirile culturale din incintă așa zisul „Cerc al ieșenilor” : profesorul universitar Neculcea, președintele Academiei Ion Simionescu, fostul primar al
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru Stăniloaie, starețul Benedict Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul Aprins” memorialiștii nu și-
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
într-o ordine ontologică, nicicum sufletească. Asta o fac oamenii”...încheie discuția C.D. Zeletin, referitor la personalitatea lui Vasile Voiculescu pe care l-ar vedea canonizat... Cel care va face, peste ani, istoria grupului coagulat în jurul Icoanei Rugului Aprins, Andrei Scrima, pe atunci la începutul fabulosului său drum în această lume, avea să fie legat de V. Voiculescu prin „drumul cel mai scurt între inimi”, drumul care „trece prin stele”. Andrei Scrima, născut la 1 decembrie 1930, absolvise la cincisprezece ani
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ani, istoria grupului coagulat în jurul Icoanei Rugului Aprins, Andrei Scrima, pe atunci la începutul fabulosului său drum în această lume, avea să fie legat de V. Voiculescu prin „drumul cel mai scurt între inimi”, drumul care „trece prin stele”. Andrei Scrima, născut la 1 decembrie 1930, absolvise la cincisprezece ani și jumătate liceul și la 18 ani Facultatea de filozofie, rămânând asistentul lui Anton Dumitriu la Catedra de logică și metafizică. Renunțase la studiul de medicină și nu își dăduse nici
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
care va include India și Franța. Deschis spre toate domeniile cunoașterii, vorbitor de o eleganță ireproșabilă al limbilor moderne, cunoscător de arabă și sanscrită, în momentul când se părea că i se deschid în față toate cărările lumii acesteia, Andrei Scrima fusese ales de chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lumii acesteia, Andrei Scrima fusese ales de chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
are cărți de memorii. În urmă cu zeci de ani, în liniștea și tihna turlei sau a Bibliotecii sinodale de la Mânăstirea Antim, el încă se întâlnea cu marii teologi și cărturari ai „Rugului Aprins”: Sofian, Ghiuș, Vasile Voiculescu, Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca 165 pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului de la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
vei auzi rău despre mine să crezi, că am fost un mare păcătos!” Cunoscătorii zic despre poetul Daniil: „A fost și a rămas un sfânt!”. Un sfânt ucis în 1962 la Aiud, fără să fi avut vreo vină. ( Apud: André Scrima, Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană. Editura Humanitas, București, 1996). Cu Vasile Voiculescu în „Literatura română ”, ghid bibliografic, Biblioteca Centrală Universitară București, 1978. Biblioteca Centrală de Stat a R.S.R. București. Adresa: str. Ion Ghica nr.4 București. Data
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și răspândirea acestei literaturi, până în cele din urmă „straturi” ale neamului nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Minerva, București, 1984 Rotaru, Ion, Vasile Voiculescu comentat de..., Editura Recif, București, 1993 Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române de la începuturi până în prezent,Editura Dacoromânia, București, 2006 Sbârcea, George, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Editura Dacia, Cluj—Napoca,1989 Scrima, André, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Editura Humanitas, București, 1996 Selejan, Ana, Literatura română în totalitarism (Anul 1954), Fundația Culturală Fronde, Sibiu, 1996 Serviciul Român de Informații, Cartea Albă a Securității. Istorii, literare și artistice, 1969— 1989
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în acel tulburător sonet care îl așează încă o dată în vecinătatea sublimă a lui EMINESCU”. Găsim inspirată ideea încheierii scrierii cu un fel de aducerea aminte despre ceea ce a fost Rugul aprins și Omul care ne-a aprins inimile: Andrei Scrima, prieten cu Vasile Voiculescu.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]