1,205 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > DE DOR Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1219 din 03 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ies din lumina zilei, istovită. E vânt, rumoare și se-arată nori În zarea de iluzii...Răvășită De răscoliri prin scrumul de-așteptări Adaug pași pe drumul ne-nsemnării, Strâng cioburi de cuvânt din colb de vis Și trag perdeaua aspră-a depărtării De la fereastra primului abis În care a căzut povestea noastră Când n-a mai rupt petale de senin
DE DOR de AURA POPA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344209_a_345538]
-
nu am unde să mă ascund! Și așteaptă cu brațele ridicate ca într-o tragedie antică. Și atunci a căzut trăsnetul. O săgeată de foc, urmată de un bubuit asurzitor se prăvale asupra pivniței care este transformată dintr-odată în scrum. Nimeni dintre ei nu a fost atins. Dumnezeu a schimbat destinul copilului în ultima clipă. Unui adult i se prezice să nu iasă în oraș anul viitor de ziua lui, ca să nu i se întâmple ceva rău. - Uite cum să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343716_a_345045]
-
cu oceanul de apă, când nu dai o picătură celui însetat? Crede-mă, tată drag, că nu renunț la gândul meu și la dragostea ce-i port lui Mărțișor. Mânia împăratului se transformă în ciudă și-ar fi făcut totul scrum în jurul său, dar se abținu, plimbându-se cu mâinile la spate: - Că ești naivă, ți-am iertat! Dar nu-ți pot ierta nesocotința! De altfel, trebuie să știi că am pedepsit pe Mărțișor și pe însoțitorul său, spulberându-le cenușa
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
SPUS Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului ți-am spus să nu te obosești căci mi-am pierdut iubirea în drum, în colb cu vinul de Cotești când mă făcuse-m scrum, ți-am spus să uiți că te-am iubit, că te iubesc și acum, prin lume eu am hoinărit ca un nebun, de aceea stai la tine acasă, căci eu nici casă nu mai am, căci am băut-o la
ŢI-AM SPUS de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377328_a_378657]
-
Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1682 din 09 august 2015 Toate Articolele Autorului Să nu mă condamnați atunci când plâng, Când uneori mai cad pe-al vieții drum... Voi nu-nțelegeți cât de tare doare Atunci când visul se transformă-n scrum... Să nu mă condamnați atunci când tac Căci vorbele pot fi de nu gândești O armă ce-i perfidă și ucide Încrederea când sincer mai iubești... Să nu priviți la mine-ntrebători Când voi căuta răspunsuri printre stele... Simt inima în
SĂ NU MĂ CONDAMNAŢI! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377361_a_378690]
-
-n noapte, rugăminte la altar, ochii văd cascade line, ce în lacrimi se prefac, mă pătrund gânduri haine, ghiare-n suflet mă stăbat. Soarta te-a chemat spre liniști care cugetu-mi străpung, ziua-n noapte se preface, mă târesc în veșnic scrum, amintirea despletită, vreau s-o strâng să-mi rămână, pașii grei de pe mormânt, mi se-nfundă în țărână... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Șoapte-n umbre de chemare... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05
ȘOAPTE-N UMBRE DE CHEMARE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377460_a_378789]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PE UNDE CERUL SE APLEACĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului PE UNDE CERUL SE...APLEACĂ Cerul a ars... cu pădurile virgine... scrum...cenușă... Iată pasărea Phoenix! S-a rupt septembrie-n două..., mucegai și... viață nouă... Aprilie iernat, se scutură de stele, tremurându-și văpaia strânsă-n jale de condor...plecat... Pustiu..., pustiu în valea seacă... Cine?... Când?... Cum?...Pe unde?... Pe
PE UNDE CERUL SE APLEACĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377487_a_378816]
-
iubire asemenea fluturelui, care-și pârlește aripile la flacăra în jurul căreia zboară. Întocmai ca el și poetul, atras de lumina cuvântului are curajul schimbării, purificării prin foc: focul mi-a restituit/ ce pierdusem pe străzi/ a oprit apa/ frivolității timpului/ scrumul rămas/ în cea care a trecut prin mine/ nu mă mai veghează/ vorbesc/ pe limba/ briliantului schimbării (”Curaj”, pag. 26) ca și în ” Timpul iubirii”: te chem din nou/ jocul se-nfiorează/ la nebunia focului/ tihnit/ în care m-am
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
XV. ȚI-AM SPUS, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. ți-am spus să nu te obosești căci mi-am pierdut iubirea în drum, în colb cu vinul de Cotești când mă făcuse-m scrum, ți-am spus să uiți că te-am iubit, că te iubesc și acum, prin lume eu am hoinărit ca un nebun, de aceea stai la tine acasă, căci eu nici casă nu mai am, căci am băut-o la
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
honări pe drumuri multe, în buzunar n-am nici un ba, ci, o stea în frunte. Citește mai mult ți-am spus să nu te oboseșticăci mi-am pierdut iubirea în drum,în colb cu vinul de Coteșticând mă făcuse-m scrum,ți-am spus să uiți că te-am iubit,că te iubesc și acum,prin lume eu am hoinăritca un nebun,de aceea stai la tine acasă,căci eu nici casă nu mai am,căci am băut-o la o
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Când o fi să-nțeleg că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci, Fără drept de apel într-un jalnic sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele sunt Doar lumini ce se-aprind
IMPLACABIL SOROC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377610_a_378939]
-
am regretat. Aud iubirea cum îmi tot șoptește Cuvinte care-acum nu le-nțeleg. Dar văd că prea adesea se zorește Să-mpartă-n două ce a fost întreg. Cândva mi-ai fost o flacără arzândă Acuma văd cenușa ta și scrum. Din care se ridică fumegândă Ideea ce își caută alt drum. Mi-e milă și de mine și de tine (că ne-ncurcăm acum unul pe altul). - Tu nu ai vrea ca să ne fie bine ?! Și eu să nu mai
ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378324_a_379653]
-
Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cum își așteaptă rodu-n pântec ramul, cum cumpăna de apă-și face drum, hotar de clipe mi-am făcut sub hamul, atâtor ierni ce-au nins pe mine scrum. Din ploile ce-au clocotit prin sânge, am adormit iubirea în nesomn, și dorului ce încă-n mine suge, i-am tot croit din lemn de cruci ponton. Zadarnic mă strivea în gheare coasa, rupându-mi rădăcini din bobul sfânt
ANI... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378459_a_379788]
-
Un dor, ce între noi pătrunde. Căci ne amestecă prin fulgii cei ușori, Iar iarna ne încinge, ș-apoi ne doboară, Iar noi încet ne risipim, din urma lor, Ca fulgii ce iubesc, dar nu știu, de ce zboară. LĂSAȚI-I SCRUMULUI NOROCUL Să nu iubiți, dacă vă doare Pâmântul, de se pierde sub picioare, Lăsați, ca inimii, mormântul Să-i fie lespede chinuitoare. Să nu iubiți, dacă vă frige O gaură din piept, nebănuită, Lasați-i cerului, ce ninge Tărâmul unei Taine
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
nu suntem la fel în fața sorții, Ne clătinăm în vânt, pierduți pe drum, Durerea n-o oprim în fața porții Iar toamna ne îmbracă-n foi de fum. Și resemnați de suflul crud al morții, Ne prăbușim în noapte și în scrum. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: GHINDĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RENAȘTEREA Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Renașterea Ard ore-n candela uitării Și se prefac în scrum de zile. Fumul discret, în largul zării, Transformă viața-n amintire! Picturi, pe frunza înserării, Se șterg cu lipsa de-mplinire. Se trece-n contul renunțării Ultima filă de iubire... Dar, firul ierbii bate-n poartă, Cerându-și timpul așezării
RENAŞTEREA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378660_a_379989]
-
Dar, firul ierbii bate-n poartă, Cerându-și timpul așezării! Încrederea-i devine artă Și baza sfânt-a îndurării... Când clipa-n pragul disperării Primește codul de iubire, O stea pictată-n harta zării, Îndreaptă nava spre menire... Fumul și scrumul, apa mării, Renasc o forță-n joc de stele! Ea șterge unda întristării, Printr-un alt sens, altă putere... Referință Bibliografică: Renașterea / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor
RENAŞTEREA de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378660_a_379989]
-
se prinde de mâini în sarabanda execuțiilor se dezlănțuie ploaia de flăcări și plumb escortată de spiritele negre-n alaiuri cu ochi de nebuni și ciocuri de hidre, hrănind iluziile unui zeu păgân, cu jertfe de sânge, de carne și scrum. Păsări negre de pradă, împânzesc nopțile senine cu vaier prelung, ochii șerpilor dorind să-nlănțuie hipnotic, sufletul lumii în temnițele tenebrelor. Cad laolaltă copiii pământului și păsările morții în plasa păianjenului în inimi curge prin venele timpului venin de văduve
SUB ASEDIUL TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378842_a_380171]
-
Am lăsat timpul să curgă Precum nisipul fin în clepsidră, Am înțeles, doar prin rugă, Că-i lupta-n zadar, cu-a vieții hidră! Am găsit noi sensuri în drum, Ce uși către infinit au deschis, Prefăcând dureri vii în scrum, Lăsând în urmă răni ce s-au închis! Acum, s-a făcut prea târziu, La porți vechi stau lacăte-ncuiate, Rugina lucind străveziu, Peste amintiri sau gânduri, toate, Vise și tăceri, în răstimp, În liniște le-a cuprins în zări Vălul
VĂLUL AŞEZAT PESTE TIMP... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378914_a_380243]
-
alegerile pentru acest volum, Bill Wolak călătorește și în vers, nu doar în viață, pașii săi, de om care își dorește „să devină fluviu”, ca toți aceia care „iubesc îmbrățișarea/ cu neastîmpărul vîntului, focului”, arzînd clipele „pînă totul se face scrum”, cercînd să străbată dinspre înlăuntru, de la gîndurile și sentimentele sale despre lume, pînă la depărtări, fie ele în timp, de pe vremea lui Arhilocus din Păros, „singurul soldat-poet al grecilor antici”, cum scrie într-un poem, care „a murit în lupta
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
Văd lumea toată în derută, Perdeaua clipelor de fum... Un naufragiu parcă-n ceață Se rupe firul scurt de ață... În mijlocul acestui drum... Deșertăciuni cu gust de miere Mi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma scrum... Pământul tot de sub picioare Simt cum se crapă și mă doare! Doar rugăciunea vreau s-o spun. O lacrimă ușor pierdută Trezește clipa cea durută! Din mii de cioburi mă adun... Și lumea pare mai frumoasă, Când mă întorc din
LA MARGINE DE TIMP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379973_a_381302]
-
Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Motto: Scrisul este cea mai înțeleaptă...nebunie! Maria-Ileana Tănase Privesc de multe ori, în urmă, găsesc doar cuvinte pe drum, iar poemele chiar, o confirmă și multe vise-s demult, scrum. Dar uneori, timpul se răzbună și când te-aștepți cel mai putin, îți oferă ca sprijin, mâna-divină căci toate fac parte din destin. Caut cuvintelor un sens și rost, chiar de târziu au găsit supapa, nu voi lăsa scrisul să
IZVORUL SUFLETULUI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380031_a_381360]
-
sunt cel uitat de tristețe, Port costume scumpe obosite prin teatre, și am alte păreri, Despre ascunsa carte în care parcă ai zăbovit doar ieri. Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate, Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate. Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău. Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău, De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit, O, femeie, dulce ispită, cât te-am
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
sunt cel uitat de tristețe,Port costume scumpe obosite prin teatre, și am alte păreri,Despre ascunsa carte în care parcă ai zăbovit doar ieri.Poate ai să rămâi uimită de ce timpul face din visele plecate,Și cum au devenit scrum istoriile tăinuite în păcate.Poveștile iubitelor devin basme și ne duc spre hău.Îmi este dor de odaia cu miros de cărți, de trupul tău,De floare crudă și zilele continuu fără de sfârșit,O, femeie, dulce ispită, cât te-am
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
crește o căldură,/ de amestecă moartea/ cu îngăduință./ ocrotit e acela/ ce fuge/ necontenit de atingeri./ vicioase/ sunt toate așteptările noastre./ cei mai vulnerabili/ divulgă/ mecanismul de ocrotire/ ca să nu se mai bucure cineva/ de ceva asemănător/ cu delirul./ scapi scrum pe degete,/ se topesc/ urmele neurmate/ de nimic./ doar ceață,/ gudron,/ inconsistență,/ resemnare./ toate într-un foc/ de mărimea inimii tale.” (viciu). Iar ca registrul să fie în continuitatea sa convingător, Luminița Potîrniche recurge la un moment covârșitor, să știm
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]