608 matches
-
în fiecare zi lui Basta și Mihail Székely fl. 14 d. 70; pește sărat pentru voevodul Mihai și Basta, care se trimitea zilnic în tabără, 22 posari fl. 12 d. 60; 105 f[ontit morcov fl. 10 d. 30; 89 scrumbii fl. 3 d. 56; 5 1/2 eitel icre fl. 4 d. 5; 3 ferdele mazăre fl. 1 d. 95; 200 scrumbii fl. 9; 2 "czeorog" fl. 1 d. 50; 54 f[onti] ulei de in fl. 7 d. 60
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
zilnic în tabără, 22 posari fl. 12 d. 60; 105 f[ontit morcov fl. 10 d. 30; 89 scrumbii fl. 3 d. 56; 5 1/2 eitel icre fl. 4 d. 5; 3 ferdele mazăre fl. 1 d. 95; 200 scrumbii fl. 9; 2 "czeorog" fl. 1 d. 50; 54 f[onti] ulei de in fl. 7 d. 60; brânză fl.1; 32 f[onti] untdelemn fl.12 d. 80; 3 sticle cu apă de roze d. 45; 564 tipăi fl
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Pleuronectes platessa), - ton alb (Thunnus alalunga), - ton roșu (Thunnus thynnus), - ton obez (Thunnus sau Parathunnus obesus), - hering din specia Clupea harengus, - cod de Atlantic Gadus morhua, - sardină marocană Sardina pilchardus, - eglefin (Melanogrammus aeglefinus), - cod negru (Pollachius virens), - polac (Pollachius pollachius), - scrumbie din specia Scomber scombrus, - scrumbie din specia Scomber japonicus, - stavrid (Trachurus spp.), - rechin (Squalus acanthias și Scyliorhinus spp.), - sebastă (Sebastes spp.), - merlan (Merlangius merlangus), - putasu (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou), - mihalț de mare (Molva spp.), - hamsie (Engraulis spp.), - merluciu Merluccius
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
alalunga), - ton roșu (Thunnus thynnus), - ton obez (Thunnus sau Parathunnus obesus), - hering din specia Clupea harengus, - cod de Atlantic Gadus morhua, - sardină marocană Sardina pilchardus, - eglefin (Melanogrammus aeglefinus), - cod negru (Pollachius virens), - polac (Pollachius pollachius), - scrumbie din specia Scomber scombrus, - scrumbie din specia Scomber japonicus, - stavrid (Trachurus spp.), - rechin (Squalus acanthias și Scyliorhinus spp.), - sebastă (Sebastes spp.), - merlan (Merlangius merlangus), - putasu (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou), - mihalț de mare (Molva spp.), - hamsie (Engraulis spp.), - merluciu Merluccius merluccius, - cardină (Lepidorhombus spp.), - brema
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
picarel, țipar de mare, rândunică-de-mare, chefal, cambulă din speciile Platichthys flesus și Pleuronectes flesus, cardină, limbă de mare comună, limandă, limanda mică, pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo) B. Pește albastru Germon, ton obez, ton roșu, putasu, moruă, hering, sardină, scrumbie, stavrid, hamsie. C. Selachiforme Rechin, vatos. D. Cefalopode Sepii. E. Crustacee 1. Creveți 2. Langustină. A. PEȘTE ALB Criterii Categorie de prospețime Nepermis 1 Extra A B Tegument Culoare vie, pigment irizat (cu excepția scorpiei de mare groenlandeze) sau opalescent; Pigmentație
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
0,25 - 1 2 3 (a) (b) 27 cm 23 cm 23 cm 23 cm Mihalț de mare (Molva spp.) 1 2 3 5 și peste 3 - 5 1,2 - 3 - 1 2 3 (a) (b) - nest. încă - 63 cm Scrumbie din specia Scomber scombrus Mediteraneean 1 2 3 0,5 și peste 0,2 - 0,5 0,1 - 0,2 0,08 - 0,02 50 sau mai puțini 51 - 125 126 - 250 126 - 325 1 2 3 5 Cu exc
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
0,1 - 0,2 0,08 - 0,02 50 sau mai puțini 51 - 125 126 - 250 126 - 325 1 2 3 5 Cu exc. M. Nordului Marea Nordului Mediteraneeană 20 cm 20 cm 30 cm 20 cm 20 cm 18 cm Scrumbie din specia Scomber japonicus 1 2 3 4 0,5 și peste 0,25 - 0,5 0,14 - 0,25 0,05 - 0,14 - - Hamsie (Engraulis spp.) 1 2 3 4 0,033 și peste 0,020 - 0,033 0
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii adulți în afara perioadei de depunere a icrelor duc o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la vânarea peștilor aflati în roiuri (bancuri), la scufundare în caz de pericol în mâl, sau le ajută la o deplasare
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind improprie vieții peștilor precum chefalul ("Mugil cephalus") sau scrumbia de mare ("Alosa maeotica"), care, anterior, se reproduceau în acest liman, iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context, și în legătură cu încetarea construirii sistemului de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale de dispariție (CR). În apele românești, după Salnikov și Malyatskii, morunul este reprezentat printr-
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
s-a găsit în stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
sunt considerate animale foarte inteligente. Orca poate atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. În ciuda taliei sale masive, ea se poate deplasa cu o viteză mare. Hrana principală a orcilor o constituie bancurile de pești - heringi, scrumbii, somoni, toni - și chiar rechini. Se mai hrănesc și cu cefalopode - sepii, calmari - sau, mult mai rar, mamifere marine - delfini și mai ales foci și vidre de mare. Orcile călătoresc deseori în grupuri, ies la suprafață pentru a cerceta zonele
Orcinus orca () [Corola-website/Science/315008_a_316337]
-
Atlantic, Pacific, Oceanul Indian și marile învecinate sau în Marea Mediterana și Marea Neagră. Exemplarele adulte trăiesc în mediul marin pe când cele tinere apar și regiunea de vărsare a unor fluvii. Baracudă se hrănește cu pești mai mici, exemplarele mari se hrănesc cu scrumbii, toni tineri. Din cauza cărnii de baracudă care conține toxinele neurotoxice cigua (CTX) () este un pește care prin consumare a cauzat cazuri de intoxicație la om. Baracudele tinere nu stau ascunse între algele marine ci trăiesc frecvent în bancuri mari în
Baracudă mare () [Corola-website/Science/315219_a_316548]
-
din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de krill ("Thysanoessa", "Meganyctiphanes") și cu bancuri de peștișori. Dieta populațiilor nord-atlantice este alcătuită din pește. Speciile preferate sunt hering ("Clupea"), scrumbie ("Scomber scombrus"), sardine ("Sardinops", "Sardinella"), capelin ("Mallotus villosus"), eglefin ("Melanogrammus aeglefinus"), cod ("Gadus morhua"), "Eleginus gracilis", "Theragra chalcogramma", "Boreogadus saida", pești din genurile "Ammodytes", "Pollachius" și "Engraulis". Specia "Pleurogrammus monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de incidente se întâmplă foarte des în regiunea Newfoundlandului și Labradorului, cât și în golful Man, unde populațiile de batog sunt foarte numeroase și ademenesc balenele. Între noiembrie 1987 și ianuarie 1988 14 balene cu cocoașă au murit intoxicate cu scrumbie infectată cu saxitoxină. Locurile de reproducere ale balenelor sunt amenințate de activitatea omului (cuterele și vasele turistice de la suprafață), dar ele sunt cunoscute ca fiind ușor adaptative la astfel de condiții de viață. Fiind niște ființe energice și „zglobii”, locurile
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13 cm, rar 20 cm; greutatea de
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafca ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii de pești aflate în sit: morun ("Huso huso"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedtii"), cambulă ("Pleuronectes flesus"), calcan ("Scophthalmus maximus"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna"), vatosul ("Raja clavata"), câine de mare ("Squalus acanthias"). În arealul sitului
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și mamifere, în timp ce endotermia craniană, în care doar creierul și ochii sunt încălziți, are loc la "Gasterochisma", "Xiphiidae" și "Istiophoridae". Cele mai multe scombroide sunt răpitori activi, hrănindu-se cu o mare varietate de pești, calmari și crustacee, dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]