1,460 matches
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mergeam pe sub castani cu pas grăbit, Sub șfichiuiri de frunze prinse-n vânt, Când o rafală a descoperit, Un rânjet de bordură ca mormânt. M-am aplecat scrutând cu-ngrijorare, Sordidul adăpost pentru vecie Ce moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu lacrima-i frivolă ... Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372215_a_373544]
-
Peste câteva minute omul misterios pătrunse tiptil în conacul boieresc și bătu discret la ușa boierului. Surprins de deranj la acea oră, se ridică nervos din așternut de lângă nevastă. În prag, rămase surprins când văzu un bărbat puternic ce-l scruta cu privirea. - Boierule, am lăsat o lădiță cu galbeni țăranilor care-mi cresc urmașul. În schimbul lor să le oferi tot ce-i mai bun. Dacă te îndeamnă necuratul să-i înșeli sau să-i jefuiești, îți sug sângele ție și
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
din coada unui vers. Sunt plopul cel înalt, legănat în tăcere, Sunt pruncul fără mamă ce-așteaptă mângâiere, Sunt chip de zână bună, sau... rea sunt uneori, Și-atunci când mă dezlănțui sunt fulgerul din nori. Sunt ca un vultur ce scrutează-n tăcere zarea, Sunt valul agitat ce îl trimite marea, Sunt verdele cel crud din firul ierbii Pe care-l calcă în picioare, prin pădure, cerbii. Sunt macul cel firav din lanurile-ntinse, Sunt ca o amăgire din nopțile cu
ȘTEFANIA PETROV de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376285_a_377614]
-
călători, Eșarfe-n ferestre cu lacrimi cârpite Tivesc depărtarea și scapără nori. Copacii aleargă prin munții cu lauri, Pădurea înfrunzită freamată viu, Grija de mâine, un colț de balaur Un ochi se deschide parcă târziu. Pe o banchetă o domnișoară Scrutează zarea și oftează lin, Mult prea departe cântă vioară, Lacrima-i vede cerul senin. Din poză, un zâmbet îi dă alinare Scâncește în sine tot mai încet, Târziul proptit în drumul de sare Rostește canonul, ca un ascet... Fluieră timpul
TRENURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379673_a_381002]
-
din umeri. - Dar încotro ți-era drumul de te-ai rătăcit? întrebă nedumerit bătrănul. - Dacă îmi oferi ceva de băut și un loc de odihnă, îți voi povesti rătăcirea mea, zise tănărul pe un ton obosit și rugător. Stump îl scrută cu privirea, îl măsură din cap pănă în picioare, apoi, neobservănd nimic dubios la tănăr, îl pofti să ia loc pe un scaun aflat în fața colibei. După ce sorbi cu sete din paharul cu apă, Stump îi dădu și-o dușcă
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
de gălăgia ce alungă liniștea de la porțile sufletului meu. Mi-e dor de armonie, de acele zile când liniștea coboară lin din lumină, alungând furtuna și panica stârnite în suflet. Mi-e sufletul un porumbel călător care-și caută echilibrul, scrutând orizontul, acea linie care unește Cerul cu Pământul și seamănă cu linia vieții, atât de întortocheată uneori. Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri și toamne am străbătut, dar drumul spre liniște, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
mătăsos, pe trupu-i firav, ea, poeta, a rămas aceeași, căutând cu înfrigurare „fereastra deschisă în care luminile lumii / s-au zăvorât ca-ntr-o duminică / fără rugăciune”. Iubirea se îndreaptă nu numai spre semenii săi pe care îi îndeamnă să scruteze depărtarea, să înfrunte „liniștea fluviilor” și „vuietul furtunii”, pentru a-și putea continua truda ca o „flacără înaltă”, ca un amurg trufaș, nedându-se bătuți de zeul zilei - de Timp, dar discret și spre divinitate, căreia, smerită, poeta îi recunoaște
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
Își cântă dorul pe o strună,” sub amenințarea unui ”nor” tomnatec , al vântului ce ”răbufnește”, stările devin schimbătoare și tristețea își face simțită prezența, într-un decor unde formele și culorile se aliniază stărilor interioare. Un nuc șade singuratic / Și scrutează zările / Trist, tăcut și fantomatic / Unduindu-și rănile.” ( Tristeți de toamnă). Conștiința este asediată, adesea, de tumultul întregiii vieți, încercând, în momentele de răgaz, să mediteze asupra tuturor lucrurilor: cele existente, cele trecute și cele viitoare, străduindu-se să găsească
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Acasa > Versuri > Visare > VISE DE SMARALD Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului O rază jucăușă Îmi bate în fereastră, Iar geana-mi se deschide, Scrutând lumina- albastră. În toată-a ei splendoare O nouă zi se-arată, Eu închid ochii iar, Și-i mai deschid o dată. Îmi mut încet privirea Spre chipul tău blajin, Și te privesc sfioasă, Veghindu-ți somnul lin. Mă cuibăresc ușor
VISE DE SMARALD de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379296_a_380625]
-
Poezie > Delectare > ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În noaptea de Sfântul Andrei Cerul mă scrutează cu ochi de genuni din întuneric, fără margini magnific pictat cu miliarde de stele scântei. Din înalt luna cu palida-i față ascunsă jumătate de umbrele ei privea încruntată Te văzuse iubite lunecând afară din castelul tău de iluzii și
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
cu palida-i față ascunsă jumătate de umbrele ei privea încruntată Te văzuse iubite lunecând afară din castelul tău de iluzii și gând furișându-te șerpește, căutând ascunziș în unghiurile secrete ale umbrelor ei cu ochii-ți de sfinx ce scrutau din înalt m-ai zărit otrava dulce a iubirii în inima mea poeme neliniștite să-mi cânte mi-ai trimis-o pe-o rază de gând tu, fascinant Zburător cu plete de argint. m-ai ispitit să deschid fereastra visând
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle, de atunci, Combin, așez, tot caut în viață piesa lipsă Și nu
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
pe-atunci... Da’ a lăsat-o mai moale cu hazul când a fost singurul care i-a răspuns la întrebarea cine a condus Invincibila Armada. Cu toate că se învăța ceva mai mult, chiar și la istorie, pe vremea aceea!... Profesorul își scrutează învățăceii cu ochii săi înguști, mongoloizi. De la acești ochi i se trage porecla Tamerlan. Cine i-a scornit-o nu se mai știe. Generații de elevi au preluat-o de la înaintașii lor. Și profesorul a aflat de ea. Auzi, tu
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
vedea pe unde merge. - Ha, ha! Nu mergem la notar, mamă soacră, a răspuns unul din ei râzând cu poftă. Mergem la judecătorie, că așa au vrut cumnații ceilalți ... - Nu e vorba că așa au vrut ei, a intervenit Eugen, scrutându-i dojenitor cu privirea. La judecătorie se rezolvă problema succesiunii, mamă. A glumit el, nu-l băga în seamă! Acolo vei spune judecătorului cum vrei matale. Noi nu te influențăm cu nimica, așa să știi matale, că ... - Aha, da! Îl
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
burtă revărsată puternic, în afară.Un soi de bulibașă ,dar cu autoritate limitată.Plătește la șofer și-apoi înaintează cu tupeu împingâdu-i pe ceilalți de la spate.Un miros greu și profund dizgrațios pune stăpânire pe mașină și implicit pe călători .Scrutează din priviri mulțimea și-i distribuie apoi din cap pe-ai lui ,pe locurile unde trebuie să se-așeze. Locul de lângă mine este periculos de liber ,dar este cam târziu.Femeia se așează cu zgomot fîșiit de fuste lungi , înghesuindu
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
în colo puțin era Poșta Română și din fața ei traversară două doamne în vârstă, îmbrăcate pestriț și coafate Permanent. Deși le văzuse, Simonică le ignoră până în momentul în care se apropiară de el. Una din ele se opri și îl scrută cu privirea, încruntându-se spre el, ceea ce lui îi atrase atenția. Cealaltă doamnă nu părea să-l fi observat, pentru că îi povestea prietenei sale despre fata ei care făcuse ceva ce o supărase. După ce trecură vreo doi pași de locul
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
universul poeziei, astfel încât nu este cazul, citindu-i și penetrându-i arta poetică, să ne lăsăm flatați și umiliți în fața vreunui curent literar în vogă etc.. Atașată de reverberațiile clare și concludente ale procesului de sincronizare a literaturii, Renata Verejanu scrutează meridianele globului pământesc, prin propria-i valoare artistică, culturală dar și beletristică. Dincolo de trecerea anilor, poeta Renata Verejanu rămâne a fi expresivă cu toamnele-i, ce-i impregnează firea, și pe care le domină, an de an, cutreierând și depășind
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și barba robinsoniene: sumbră? veselă? Ne-aprindem țigara și ne-așezăm pe scaunele profesionale. Scrutez lung și tăcut imensa pînză în lucru: trupuri goale, tincturate mov, galben, roz, prinse, convulsiv, într-o încleștare crudă, fără motiv, fără speranța atingerii unui țărm. Goya? Daumier? Munch? Niște prunci bucălați pe lîngă demonul ăsta răzvrătit, dragul meu semen
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
putere aflată în totală descompunere. Căderea Constantinopolului a fost receptată de contemporani și generațiile care au urmat ca un apogeu al forței otomane. De aceea, începuturile chestiunii orientale erau privite dintr-un unghi de vedere asumat pericolului otoman. Istoricii au scrutat însă și printr-o altă prismă, care a avut ca punct de plecare nu ascensiunea Imperiului Otoman, ci începutul decăderii sale. În felul acesta s-a născut și ipoteza care plasează începuturile chestiunii orientale în secolul al XVI-lea, adică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și factor de formare a conștiinței și comportamentului persoanei. Prin intermediul acestei discipline, elevul are acces la semnificații și valori, la răspunsuri privind viața concretă și sensul existențial, la perspective de scurtă și lungă durată. Cu ajutorul ei privim În imediat, dar scrutăm și zări Îndepărtate. Evităm astfel formarea unor viziuni Înguste, trunchiate, parcelate asupra existenței, pot fi eliminate construcții „schizofrenice” ale personalității, prin centrări unidirecționale sau Înrădăcinări În fundamente echivoce, distante, contradictorii și antinomice. Predarea trebuie să se desfășoare Într-un mod
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
depărtări, aș Înțelege eu. Altfel spus, sunt un diversionist ce Încearcă necontenit noi „linii de fugă”, un ins ce se ceartă cu proximitatea enunțată de alții. Greșesc poate atunci când Încerc limitele - ale mele și ale altora -, când mă aventurez să scrutez ceea ce „nu se cade”. Iar acest lucru Îmi provoacă - trebuie să recunosc - multă bătaie de cap, stări contradictorii și zbucium sufletesc. Nu mă mulțumesc cu ceea ce am, pentru că vreau mai mult; nu mă mulțumesc cu ceea ce știu, pentru că vreau să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
seară, Închinându-se sfios și mirându-se poate de vremurile care au trecut peste ziduri, pietre, sfinți și semeni. Îi place să se plimbe cu doamna lui, Rodica, pe ulițele satului, să intre În vorbă cu copii, babe, bețivi, să scruteze curțile și grădinile oamenilor, să comenteze, să laude, să critice... Multe Îi plac domnului Neculau. Și tot la fel de multe nu-i plac. Dar despre alte plăceri sau neplăceri, cu o altă ocazie! (Toate acestea sunt și vor fi consemnate de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
e, mai întâi, de ordin cultural. Dramaturgul practică, mărturisit și cu tot dinadinsul, o artă cu tendință morală, dar și de imediată eficiență politică, în forme lipsite de gravitate. Spiritual, cu o căutătură ageră și mai degrabă indulgentă, A. își scrutează epoca, atât de plină de contraste, cu amuzament, dar și cu luare-aminte. Se desfășoară, în comediile lui, o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
baluri, unde cele mai frumoase mâini zăceau așteptând-o pe a sa. Mai târziu, Îmbătat de poziția extraordinară pe care o cucerise, a renunțat la rolul de dansator, prea vulgar pentru el. Rămânea doar câteva minute, la Începutul balului; Îl scruta dintr-o privire, Îl judeca printr-un cuvânt și dispărea, aplicând astfel faimosul principiu al dandysmului: „În societate, câtă vreme n-ai produs nici un efect, rămâi; dacă l-ai produs, pleacă”. Își cunoștea prea bine prestigiul copleșitor. Pentru el, efectul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
solitar și melancolic, D. optând pentru o poetică a absenței („lirism al absenței”, îl numea Al. Cistelecan). Sufletul, această ficțiune (1999), volum ce poartă titlul unei poezii dintr-o carte anterioară, Eu și lumina, reține tonuri agresive, cu care se scrutează și se deplânge sfârșitul de veac („Veacul se prăbușește încet / în odăile mării, / încearcă zadarnic Dumnezeu / să-l tragă în sus./ Recunosc în tine / maimuță a vântului sacru./ Tot ce-a fost pur și copilăresc / înghițit de tine / se face
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]