6,083 matches
-
distant și neputincios, pentru ca să eșuez mereu în aceleași erori și alegeri proaste și nechibzuite. Cu fiecare eșec o simt tot mai adânc îngropată înăuntrul meu, dar niciodată pierdută, oricât de înfrânt m-aș afla. Mâine dimineață, când am să mă scol, iarăși n-am să-mi pot aminti visul ce mi-a precipitat și înverșunat trezirea. Căci trezirea nu e posibilă decât în proximitatea unui vis întrerupt, deranjat sau demolat. Altfel, somnul ne-ar fi moarte nesfârșită, adică tinerețe fără bătrânețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
apăsător. M-am chinuit din greu să mă trezesc, mă luptam zadarnic să împing către trezire conținutul tulburător al visului meu, dar era ceva ce-l menținea în subteran. Visul se cerea, prin urmare, continuat, în timp ce eu trebuia să mă scol neapărat. De ce, nu știu, pentru că azi e duminică și nu trebuie să plec nicăieri. Un impuls lăuntric, salvator mă îndemna să întrerup visul și un altul alimentat de o curiozitate morbidă mă obliga să-l continui. Acum văd totul foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de boschetar și de ființă lipsită nu numai de viitor, dar și de grija zilei de mâine, într-un cuvânt exponentul libertății absolute. Începu să aibă premoniții. Ce țuică mi-ai dat, mânca-ți-aș? De ce, Cargobot? Ți s-a sculat? Bă, văd mai mișto! Cred că am furat-o! Dă-mi puțină apă. Nu-i da, face mâna a doua! se ridică un piețar și îi întinse o sticlă plată cu spirt. Cargobot, care-și pierduse demult simțul umorului, trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dimineață. Hotărâi să fiu odios până la capăt: -Prefer brioșele cu stafide. Bine, zise ea, deloc șocată, înainte de a dispărea în camera sa. p.105 Am dormit monstruos de bine. Cum de era posibil? Dormisem mult în precedentele două nopți, mă sculasem târziu, nu s-ar putea spune că mă spetisem muncind - insomnia ar fi fost cea mai mică probabilitate. Pe vremea când locuiam la mine, era cât pe ce să zic în mine, eram abonat la insomnie. În vila aceasta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
o plăcere așa de evidentă încât ea păru fericită. -Am pregătit frapiera cu șampanie în salon. -Numai eu dorm așa de mult? -Nu. Dormitul face parte din blestemul casei. Eu fixez ceasul în fiecare dimineață, căci altfel nu m-aș scula decât la ore monstruoase, ca Biscuit. -Eu unul am hotărât că Biscuit va fi maestrul meu în ceea ce privește arta gândirii. -Dacă vrei, o să-i pun șampanie în gamelă. Mi-am adus aminte că salonul era vizibil din stradă. Sigrid mută frapiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
întrebare îl avea în legătură cu cheia de contact. Dacă șoferul n-o lăsase la locul ei, treaba putea să se complice. Hai ce naiba, că doar nu ești de ieri, de azi, l-a încurajat Monte Cristo chiar înainte să plece, ține scula asta și nu te mai văicări degeaba. L-a bătut pe umăr strecurîndu-i în buzunar un briceag cît toate zilele, care pe lîngă cele două lame era dotat și cu șurubelnițe, foarfece, clești și pensete. Săru’ mîna, au fost ultimele
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de pomenire ori a unor vizite indiscrete, de grave constatări sau Întrebări directe adresate cu o vădită tentă răutăcioasă: Nu ți-i dor de mămica ta? O mai ții minte? Vai, ce mamă frumoasă ai mai avut! De s-ar scula măta ș-ar vedea ce-i În casa asta, s-ar Întoarce iute În groapă, și alte asemenea răutăți. De cum Începea să se adune lumea la praznic, una dintre fete spunea: Mergem ptru-ptru? Mergi Va cu mașâna? Copilul, ca toți
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mă’șa Domnica fără Don Alba!), Va a ieșit tiptil pe ușă, a străbătut ograda și grădina uitându-se mereu În urmă la Vizanti, o căuta din ochi pe Aneta care venea Într-un suflet, probabil din Cociobana. Te-i sculat așa repede!? Las’ că mergem noi undeva unde nu ti-am mai dus, vrei? Mergim la pădure? Aproape! Ai să vezi? Au străbătut drumul lung de câteva sute de metri, care desparte casa de pădure și s-au oprit În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dintre ei și Ochenoaia și ... Întrebări: Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli, timp În care toți ai casei se sculau de la masă și afișau diverse stări, de la frică, mirare și până la, În final, ...ămâia mătii Ioani! c-am să-ți ard câteva palme de-o să auzi câinii În Giurgiu!” Băiatul s-a gândit un pic și și-a amintit de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
clasa a treia: „De din vale de Rovine...”. Vrei să-ți spun poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Dimitrie Bolintineanu sau vrei una mai veselă ... „În țara lui Mură-n gură/Totu-mi este pe măsură/ Când mă scol de dimineață/Nu la șapte ci la zece...”, iar când ajunse la finalul poeziei destul de lungi, spuse: Hai, spune-mi ce mai dorești?!, Își imită el tatăl și constată că de astă dată ... dă bine! Lasă-mă cu școala asta
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dimensiunea Întâmplării și s-a Înfricoșat, s-a rușinat și chiar a simțit cum popa vine cu un foarfece enorm ca să-i taie limba, așa ca pe un cordon mai lat. A vrut să spună ceva răstit și să se scoale pentru explicații, dar o mână moleșită l-a apăsat către poziția de somn și o palmă delicată i-a astupat gura În timp ce o voce pierdută șoptea diafan: Hai, stai locului! Nu te simți bine?! Ei au plecat, știi nu? Vin
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna se uită ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine și-o linge asiduu /... / supralicitând îi ordon câinelui scoală-te și umblă / și-i fut un șut în spinare“; „mă despovărez de ceea ce știu / ca de un jeg puturos și scârbavnic“ etc. O singură dată are Ovidiu Băjan dreptate și atunci anume când constată că „poezia [sa] duhnește a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o mamă și copilul ei: „Mama s-a dus la fișet / și-a căutat în carnet. Nu te mai uita, mămică, / nu purta această frică. / Sunt elev disciplinat! Știu că uneori greșesc, / doar atunci când mă trezesc / și nu mă mai scol din pat. /... / De aceea te-aș ruga / să mă înveți dumneata / cum se calcă batista, / pantalonii, cămașa... // — Cum să nu, băiatul meu! / Nici un lucru nu e greu / când e pe măsura ta / și dorești a învăța. // — mamă, îți promit solemn
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
avea un tremur ușor. Îți dau și sacoșa asta de rafie să le pui pe toate. Nu, am zis nu și gata. Dacă vrei să dai șase milioane și-ți dau și caloriferul acesta electric. Este cu ulei. Dimineața te scoli în camera călduță și ești boier. Aici e vorba de bănet, nu glumă. Dar ai un vagon de marfă, clasa întîia. Prea scump. Îmi ești simpatic. Îți spun ceva, dar jură că nu spui nimănui. Jur. Nu, pe cruciulița asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a avut curent niciodată și-i era sufletul acru de glod, de singurătate, de mizerie și de lampă cu petrol. Mă duc la bloc, ca să boieresc și eu ca animala de cumnată-mea, cu boul de bărbatu-su. Acum se sculase de dimineață tare datorită grijilor. Omul acesta viețuise mai mult de jumătate de secol într-o zonă de rai și nu conștientizase uluitoarea frumusețe care îl înconjura. Scăp de mizerie, de casa asta în care ploaia face ravagii. Bondocul vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Întîi să găsesc terenul și după aceea. Pe aici m-ar costa terenul mai mult decît biserica. Asta este drept. Păcat că eu am vîndut... Știu. Ar fi fost bine dacă... Dar ce a fost, s-a dus. Deputatul se scoală, își face cruce după masă și băutură, dă ochii spre cer și pleacă. Mai veniți pe la mine, dom' deputat... O să vin. Păcat că ai vîndut. Așa a vrut Dumnezeu. Bătrînul George era într-o stare emoțională unică și imediat țîșnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu mi s-a părut. Te-ai așezat la volan și dus ai fost. Adică am luat mașina șefului? Da. Habar n-are Hurmuzache cum a ajuns acasă. Dar nici n-are timp să caute, să cerceteze. Șeful s-a sculat, a făcut baie, a mîncat și apoi a comandat scurt: Hai, plecarea. Gata, șefu'. Cu Dacia?! Bate mai puțin la ochi, șefu'. Ei, bravo! Așa te vreau. Super! Divorțul cu scandal În grupul lor de bețivi, Tureanu trecea drept cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost ceva între ei, sau n-o fi fost, asta nu pot ști. Dar avea Rîmbu ăsta o nevastă, dată naibii de frumoasă! Ghetuțele cu cataramă Gheorghe Lupașcu n-avea somn și aștepta să se facă ora șase ca să se scoale. O emoție intensă îi crease o stare de agitație pe care n-o mai avusese niciodată. Deși se apropia de trei decenii, omul acesta studios nu era însurat și dorea să termine cu burlăcia. Devenise jenant să tot explice colegilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cimitirele și, deodată, vi s-a făcut de pocăință, așa cum ți se face de o futută dimineața pe nepișate! Bă, cu mine nu vă merge! Am mai văzut eu mecle evlavioase ca ale voastre! Nu sunteți primii! Vouă vi se scoală pula și în biserică, derbedeilor! Vă pocăiesc eu, golanilor, aici nu-i cimitirul elefanților, martiri fac din voi! Vai, săracul de tine, ai fost aruncat din mașină, puteau să te omoare, să te mănânce lupii până aici, să-ți rupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la țară; și de cînd mi s-au întîmplat acele lucruri din urmă, nu am mai fost la Florența nici douăzeci de zile, dacă le adun pe toate la un loc. Pînă acum am vînat sturzi cu mîna mea; mă sculam înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare de păream aidoma cu Geta cînd se înapoia din port cu cărțile lui Amfitrion; prindeam cel puțin doi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mult șase. Toată luna septembrie, asta am făcut. Pe urmă, joaca aceasta, așa cum era ea, aleasă parcă din amărăciune și neobișnuită pentru mine, a încetat, spre părerea mea de rău, iar care este viața mea acum, vă spun îndată. Mă scol de dimineață odată cu soarele și mă duc într-o pădure a mea pe care am pus s-o taie. Rămîn acolo timp de două ceasuri să văd ce s-a lucrat cu o zi înainte și să mai stau puțin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fel dinainte pregătit, aduse discuția asupra unor chestiuni mai grave, vorbind despre măreția papii Alexandru și a lui Cezar, fiul lui, ca și despre faptele săvîrșite de ei. Iar cînd Giovanni și ceilalți răspunseră la aceasta, el dintr-o dată se sculă în picioare, spunînd că acestea sînt lucruri despre care trebuie vorbit într-un loc mai tainic; se retrase, așadar, într-o odaie, unde Giovanni și toți ceilalți îl urmară. Dar de-abia se așezară, cînd, din ascunzișuri, ieșiră soldații, care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
hățurile și rămase cu ochii la cer. Nici un nor, doar unduirile de lumină lunecînd și amestecîndu-se Într-o necurmată revărsare. Urzeala de raze ba se destrăma, ba se Închega În falduri curgătoare de albastru din ce În ce mai Întunecat, În perdele și flamuri. — Scoală, Zahar, Îl Înghionti pe tînăr, văd o minune! Rusul se frecă temeinic la ochi, tresări, Își făcu de trei ori semnul crucii, mormăi o rugăciune, apoi Încă una: — Ochiul lui Dumnezeu, Iuri, soarele nopții, ochiul Dom nului asupra noastră, nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Iuda în două împrejurări, în Ghetsimani și la Cină. Mc. 14, 41-46: și șIsusț vine a treia oară și le zice: Dormiți la nesfârșit și vă odihniți. Ajungă-vă34! A sosit ceasul, iată, Fiul omului e dat (paradidotai) în mâinile păcătoșilor. Sculați-vă, să mergem! Iată, cel care Mă predă (ho paradidous) s-a apropiat. și îndată, pe când El (Isus) încă vorbea, apare Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el o mulțime (ochlos) cu săbii și ciomege (xylon). ș...ț Cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]