599 matches
-
a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de 800 grame” să-l supere pe Intransigentul, iar C. Slobozeanu să aibă prilejul să se ridice în scris, cu un articol în foaie, împotriva celor care o scumpesc. O întreagă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de 800 grame” să-l supere pe Intransigentul, iar C. Slobozeanu să aibă prilejul să se ridice în scris, cu un articol în foaie, împotriva celor care o scumpesc. O întreagă pagină este rezervată micii publicități, cu un important loc în alb destinat „anunciurilor”. Astfel, se ia act că la Coroana Regală din strada Principală se găsește un bogat sortiment de mărfuri din „lânuri”; că Nicolai Roiu, licențiat în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceva ciudat și care cauzează multe iluzii. Când valoarea numerarului variază, limbajul atribuie această variație celorlalte produse contra cărora se schimbă. Astfel, presupun că toate circumstanțele privind aurul rămân aceleași și că recolta de grâu este distrusă. Grâul se va scumpi; se va spune: hectolitrul de grâu care valora 20 de franci valorează acum 30, și este corect, căci valoarea grâului este cea care a variat și în acest punct limbajul este de acord cu faptele. Dar să facem presupunerea inversă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a scumpit.” Acest șir de propoziții nu constituie o secvență discursivă întrucât, pe lângă formarea gramaticală a propozițiilor, aceasta cere de mai multe ori și o coeziune gramaticală determinată de o serie de expresii numite „mărci de coeziune”. Acestea ar fi: Recurența, repetarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Întări legăturile cu subalternii dumneavoastră: 1. În vreme de furtună, plimbați-vă calm pe punte. În luptă și la greu, liderii și managerii cu caracter trebuie să fie atât vizibili, cât și accesibili (este de părere Rudy Giuliani). Atunci când devin „scumpi la vedere” În vremuri de restriște (schimbări, crize, reduceri de personal etc.), angajații Își pierd Încrederea În capacitatea lor de a conduce. 2. Întăriți-vă caracterul În fiecare zi. Citiți despre bărbați și femei care au avut mult curaj și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
câte 80 lei pentru fiecare sergent. Suma a rămas neschimbată până în decembrie 1913, atunci când, la insistențele ministrului de Interne, Primăria Bacău a mărit această contribuție la 100 lei, datorită faptului că „în ultimii 10 ani materialul și lucrul s au scumpit cu cel puțin 25%”. Până la sfârșitul perioadei moderne, salarizarea angajaților secției de poliție din localitate a fost efectuată tot din resursele bugetare comunale. Conform statului de plată pe luna aprilie 1902, la începutul secolului al XX-lea, Poliția Bacău avea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ns.)”. Referindu-se la situația G.A.C.-urilor, Teohari Georgescu sublinia: „Dar sunt nenumărate (...) care duc activitate împotriva gospodăriilor colective. Noi n-am apărat aceste gospodării. Am lăsat într-o măsură foarte mare fără apărare niște copii ai Partidului foarte scumpi. Aceste gospodării sunt primii pași de introducere, de construire a socialismului la țară. Dușmanii știu ce importanță are aceasta. Dar și noi trebuie să fim pătrunși de importanța aceasta. Putem compromite această muncă uriașă a Partidului nostru de construire a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că noile prețuri vor afecta viața populației, în special a celei cu venituri mici, pentru că nu este suficientă o creștere a retribuției cu cca. 10-15%, concluzionând că așa se întâmplă în R.P. Polonă, „unde o serie de alimente au fost scumpite cu 300-400%”. -HOGAȘ ION, de 42 ani, șef manevră în Stația C.F.R. Larga din Galați, neîncadrat politic, manifestându-și nemulțumirea că nu poate asigura alimente pentru cei patru copii, exemplificând în acest sens insuficienta cantitate de lapte furnizată populației, a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ceva de mâncare”, concluzionând că această situație se datorește S.U.A. și U.R.S.S. care urmăresc să se confrunte într-un război. -CATICHI VIRGIL din Galați, de 62 ani, pensionar, neîncadrat politic, necunoscut cu antecedente, a afirmat că „dacă se vor scumpi alimentele, pensionarii vor face post continuu”, concluzionând că acestea tot vor lipsi, date fiind datoriile externe ale țării, pretinse a fi plătite de creditori numai în alimente. -STOICA TUDORICĂ, de 42 ani, inginer la I.C.P.P.A.M. Galați, membru al P.C.R.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de cultură vieneză regim pesedist. Știm însă cu certitudine că, prin oferta vieneză, ni se reamintește cam ce sîntem cu adevărat. În ce-i privește însă pe vărgații noștri (sîngeroși sau nu), nu vă dați seama, cît n-ar da, scumpii de ei, să facă iarna într-un zdup de patru stele.... 17 februarie Doar în spații edenice à la Giorgione muzele dansează împreună... E un dans simbolic, acolo dansează simbolurile, reprezentările, semnele artelor. De altfel, o întinsă istorie a imaginilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-se poate încerca alte opțiuni. Nici una nu e ideală. Poate adopta un program de austeritate și reduce cheltuielile publice. Poate tipări bani, cu riscul de a genera inflație. Sau poate lăsa moneda națională să se devalorizeze, ceea ce stimulează exporturile, dar scumpește importurile. Italia făcea acest lucru înainte de a adopta moneda euro. Marea Britanie, care nu renunță la lira sterlină, o face și astăzi. La fel, România”. Scenariul descris cu multă competență de autorul sus-citatului articol se regăsește cu pregnanță în Programul de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
a durea, a iubi, a se mira, a plăcea, a se sinchisi, a se teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi, a înota, a învăța, a mânca, a repara, a strânge, a trimite, a vinde). În al doilea rând, este importantă pentru definirea clasei verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a se toci, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
său. Să scădem birurile, să înlăturăm prețurile neomenoase cu care plătiți zahărul, bumbacul, fierul pentru plug și unelte. Să desființăm curbele nedrepte ale salariilor, care reduc la mizerie și împing la abuz corpul funcționarilor. Să desființăm specula neomenoasă care a scumpit viața. Voim să înlăturăm pe paraziții asigurărilor sociale. Să dăm muncitorului, nu palate pentru birocrați, ci grija reală pentru locuința și sănătatea sa, dreptul său firesc la muncă și la viață. Români! Vremurile sunt grele. Ne stăpânește minciuna; ea caută
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Tertulian, plutesc încă numai la orizont, ca niște nori placizi de vară, într-o zi de arșiță. O să plouă? N-o să plouă? Să dea dumnezeul nostru Jupiter Aestheticus să plouă cu prețioasa cerneală a tovarășilor sus amintiți care ne sunt scumpi, iar la scris tot cam scumpi (...). Încă un eveniment al anului: G. Călinescu reintră în arena prozei cu reeditarea lui Șun pe hârtie de mătase înmuiată în ceai, cules în luna Dragonului, și pictată de penelul maestru al acestui mandarin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca niște nori placizi de vară, într-o zi de arșiță. O să plouă? N-o să plouă? Să dea dumnezeul nostru Jupiter Aestheticus să plouă cu prețioasa cerneală a tovarășilor sus amintiți care ne sunt scumpi, iar la scris tot cam scumpi (...). Încă un eveniment al anului: G. Călinescu reintră în arena prozei cu reeditarea lui Șun pe hârtie de mătase înmuiată în ceai, cules în luna Dragonului, și pictată de penelul maestru al acestui mandarin și înalt demnitar din cerescul imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
violente de teama unui blam internațional. Dar rețeaua lor de activiști era măruntă și neorganizată. Sprijinul de masă le-a fost Însă asigurat când Partidul Comunist a făcut o tentativă - a treia Într-un deceniu - de a rezolva dificultățile economice scumpind carnea de la 1 iulie 1980. A doua zi după anunț, KOR s-a autodeclarat „agenție de informații asupra grevei”. În următoarele trei săptămâni, grevele de protest s-au extins de la uzina de tractoare Ursus (scena protestelor din 1976) și au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mandate în procese fictive; Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmari, cojocari, etc.) s'au dat drept meseriași ca să scape de lucru; Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care apoi le-au vândut populației locale cu câștig bun; Evreii bogați au plătit români, în locul lor, și au mers cu spiritul lor infernal atât de departe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
constatat că evreii mențin legături cu Centrala Evreilor din România de unde primesc directive și bani. În cursul lunei August, colonia Ladijin a primit suma de lei 397.860 în R.K.K.S. prin centrala din București. Prin primirea acestor sume de bani scumpesc piața, oferind prețuri mari la alimente, având și fonduri ce ar putea fi întrebuințate și în alte scopuri, corupții, etc. Se anexează în copie două rapoarte ale coloniei evreilor din Ladijin, către Centrala Evreilor din România 1205. Rugăm să binevoiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șantier. Pe manșetele copertelor am desenul construcției. În acest an aș trece de jumătate. Am primit și câteva semne încurajatoare despre ce și cum s-ar vedea din afară. Însă nu simt nevoia să mă grăbesc, chiar dacă timpul s-a scumpit așa de mult. Cu aproape patru decenii în urmă, preocupat de valorificarea moștenirii Rosettiștilor și a spațiului cultural de la Tescani, anunțati o iminentă carte dedicată acestui spațiu. A rămas un proiect abandonat sau încă nu ați ajuns la forma dorită
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]