956 matches
-
că nu știa să citească, își amintește perfect desenul și ce era scris pe carpeta albă cu litere cusute în fir de bumbac albastru: Masa plină de bucate, musafiri așteaptă". I-au rămas întipărite în memorie și nenumăratele împachetări în scutece uriașe din pânză albă muiate în apă rece, gâștele vândute pentru a cumpăra alifiile necesare îmbălsămării lui și, în special, bocetele celor din jur care nu-și dădeau seama că pe el nu-l durea nimic. Mai mult decât atât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nașterea fetiței, alături de Marius și de Margareta Nicoară. Cei patru au avut chiar fericirea să vadă minunea nou apărută pe lume chiar înaintea tatălui care, preocupat cu scoaterea unor documente absolut necesare, a pierdut momentul propice. Nu se vedea printre scutece decât o față de îngeraș. După ceremonialul de creștinare prin botez, petrecerea care a urmat s-a desfășurat acasă la mama soacră. În afară de familie, din care aproape că făceau parte și ceilalți membri ai sextetului amintit mai sus, de nași, o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aduna rumegușul, ajuta la deszăpezire, săpa grădinile de zarzavat sau de flori, mătura frunzele căzute prin ogrăzi, în general făcea treburi care nu necesitau o calificare. Un bărbat în floarea vârstei cu suflet de copil, inocent și inofensiv, uitat în scutece de creatorului suprem, însă harnic și supus. Ocrotit de oamenii maturi cu scaun la cap, de multe ori agresat de copiii mai impulsivi de prin împrejurimi ce se adunau în jurul lui și-i strigau în față: "Dop nebunu care dă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a înfășat în scutece Cel Care Se îngrijește totdeauna de toți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta>>, p. 43) „Nu se îngăduia din fire o astfel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință. Ce să spun, ce să grăiesc? Iată pruncul este înfășat în scutece și stă în iesle
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și zguduie lumea! În scutece se înfășoară, și va sfărâma legăturile păcatului. Încă n-a rostit cuvânt deslușit, și a și-nvățat pe magi, i-a și-ntors la credință. Ce să spun, ce să grăiesc? Iată pruncul este înfășat în scutece și stă în iesle. De față-i și Maria, Fecioară și Mamă. De față-i și Iosif, așa numitul tată. El bărbat se zice, și Ea femeie se numește. Nume legiuite, dar goale de împreună-viețuire. Gândește-le până la cuvinte, și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
procreatorilor și aceea a procreaților, între adulți și nevârstnici, între educatori și educați, acceptând ideea că în vreme ce funcția mamei este aceea de a reprezenta un principiu de duioșie, inteligență și milă, de a aduce pe lume copii, de a spăla scutecele și de a coase nasturi, funcția tatălui se rezumă la aceea de a reprezenta un principiu de autoritate și de a agonisi câștiguri, limitându-ne la asemenea imagini sărace, nu vom ajunge departe în înțelegerea existenței și rosturilor constelației familiale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând Într-un fotoliu cu mațele ieșite afară și rebobinând un rollfilm, cu aparatele În poală, În fața hoitului unui bărbat fără cap, căruia Îi fotografiase doar pantofii), cuvântul „artă” sună mereu a mistificare și scutece calde. Mai bine amorali, decât imorali. Nu crezi? Și acum, te rog, sărută-mă. - E o poză bună, a continuat vizitatorul. Se vede că-s ostenit, așa-i? Și chiar eram. Cred că, de istov, Îmi e fața atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
6); atitudine (5); înnoi (5); trece (5); viață (5); altul (4); comportament (4); diferit (4); dorință (4); euro (4); foaia (4); inversa (4); îmbunătăți (4); a înlocui (4); înlocuiește (4); înșeală (4); înșela (4); întoarce (4); modifică (4); mută (4); scutece (4); viitor (4); ceva (3); fața (3); înlocuire (3); locul (3); lucru (3); mașina (3); mașină (3); nehotărît (3); nimic (3); oameni (3); progres (3); putere (3); roata (3); tot (3); totul (3); troc (3); viteza (3); banii (2); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); evalua (2); înfățișare (2); lăsa (2); lenjeria (2); mult (2); murdar (2); nehotărîre (2); neschimbat (2); ceva nou (2); opțiune (2); pampers (2); părerea (2); păreri (2); placa (2); pleca (2); radical (2); reguli (2); revoluție (2); roată (2); scutec (2); tema (2); timpul (2); transforma (2); a trece (2); trecere (2); tren (2); țara (2); viitorul (2); vinde (2); voință (2); vorba (2); acomoda; acționa; afacere; ajută; albină; a alege diferit; alt fel; alta; alterează; altfel; Ana; anturaj; apartament
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Un copil se vede pe sine mai întâi ca pe o personalitate complet dependentă. El se vede pe sine în prima sa stare conștientă ca fiind complet dependent de lumea adultă care ia decizii pentru el, îl hrănește, îi schimbă scutecele și constată că îl jenează. În timpul copilăriei și tinereții sale, această dependență este întărită - prin deciziile ce sunt luate pe seama sa în familie, în școală, pe terenul de joc și oriunde se află. La un moment dat însă, el începe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este un alt motiv care bântuie pământul, maica este cea care, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atunci mama, tânără și neștiutoare, însingurată datorită faptului că tata, Visarion, era fugar, hăituit de organele de securitate, pentru simplul fapt că era membru în conducerea superioară a Partidului Național Țărănesc, m-a strâns în brațe, m-a acoperit peste scutece cu o broboadă de borangic a bunicii pe care n-aveam s-o întâlnesc vreodată, fiind plecată dincolo și a început să sufle aer din corpul ei pentru a mă încălzi. N-am murit până seara și relația mea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău și face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucul, salcia și toți pomii pădurilor. Cînd se deschide cerul, oamenii fac cruce și cer să le dea binele de pe cealaltă lume. La început cerul era lipit de pămînt. O femeie, aruncînd un scutec murdar în sus, era cît pe ce să murdărească cerul. Dumnezeu s-a supărat și a depărtat cerul de pămînt. (Gh.F.C.) în cer, îngerii țin noaptea slujbe ca la mănăstiri călugării, dar numai cucoșii și oamenii buni îi aud. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce iei pe dînșii să cumperi lucruri de mîncare și să le dai de pomană. Copiii se vînd numai celor ce le trăiesc băieții. Cînd un copil se naște, să nu-i faci nimic de mai înainte, nici cămeșă, nici scutece, căci e ră u de moarte. Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormînt, ca să nu-i mai moară și alți copii. Cîte firmituri are cineva dinainte cînd mănîncă, atîția copii o să aibă. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu-ți faci cruce. Noaptea nu se mătură casa. Noaptea nu se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil să nu te atingi.“ Aceasta se face ca copilul să nu plîngă cît va fi mic. Cînd copilul este mic, să-i iei fașa și să o așterni în drum, ca să treacă oile peste ea. Să lași să însereze scutecele pe gard, că nu mai plînge. în cea dintîi duminecă de la nașterea unui copil, să i se dea de mă-sa țîță pe pragul ușii, ca să nu capete la plîns arțag. Cînd copilul plînge prea mult, își face de cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din care apoi se ia apă și se face scăl dătoare pentru copil, și el apoi doarme noaptea. în leagănul copilului să nu se culce altul, că-i ia somnul. Dacă un copil nu are somn, să i se țină scutecele la stele și a doua zi să-l înfașe cu ele, că i va veni somnul. De copilul nu doarme, scaldă-l cu stroh* sau cu somnoroasă* și-i fă de plînsori*. Ca să doarmă bine un copil ce plînge noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]