3,089 matches
-
de mai trec strada, Cu mersul prea încet și legănat... A nins pe capul lor prea mult zăpada, Ca să-l mai țină gîtul ridicat. Frisoane vor cuprinde tot pămîntul Și chiar un vînt de gheață-l va izbi Cînd va seca în inimi zăcămîntul De a iubi bătrîni și a-i cinsti. Nu vă speriați de-o țară prea bătrînă, Oricînd copii pe-aici vor fi destui, Lăsați-i pe bunici să mai apună, Vor sta destul icoană într-un cui
TINERII BǍTRÎNI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383050_a_384379]
-
optimist. România a risipit mult din bogățiile țării, dar mai are multe de arătat scepticilor și mai ales colonialiștilor moderni. Oricât de utopic pare, eu visez o Românie neutră, fără angajamente umilitoare, fără porniri belicoase impuse de alții, cu Prutul secat de dragostea de frate, cu libertate pe gustul nostru, de neam vechi și mândru. Vorba versului, ,,Asta ți-o doresc !...” Dar tu nu m-ai întrebat doar ce îmi doresc eu pentru viitorul României, ci cum văd acest viitor. Viziunea
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
-ntreabă noaptea ce se mai petrece. Și mă priveam în ochi și răspundeam; Văd moartea cum dorește să mă-ncerce. S-o-ntreb dacă poruncile sunt zece, Așa cum eu pe tine te-ntrebam? Dar când ploua în mine să mă sece Și mă priveam în ochi și răspundeam, Răspunsul morții - tot ce mai aveam; S-o-ntreb dacă poruncile sunt zece? 2-3 septembrie 2016, Constanța ... Citește mai mult Cu liniștea mă prind de timpul rece,Cu lipsa ta mă scutur de pe
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge În turma de feline, Unde-mi va fi necasa Cântărilor divine Și mă adap din râul Ce peste mine vine, Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu pentru cine. 26 august-20 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Full #Moon #Song - #Ellen K. ... Citește mai mult Din faună
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline,Unde-mi va fi necasaCântărilor divineși mă adap din râulCe peste mine vine,Secându-i valul. - MalulDe moarte și rușineîn faună se-ntoarceși-n scorburi citadineAdoarme-n hibernare,Dar nu știu pentru cine.26 august-20 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto:#Full #Moon #Song - #Ellen K.... XXX. RUTINĂ DE TOAMNĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr.
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
-o cu înghițituri mici, parcă voia să-i simtă aromele. -Sărut mâna! Mă simt bine, plec la birou. Femeia a pus mâna pe fruntea lui, atunci a văzut că avea febră, dintr-o dată a început să tușească, o tuse rea, seacă, convulsivă, care-l făcea pe Florea să se înconvoaie și să se înece. -Nu pleci nicăieri, sun la„Salvare”, ești foarte bolnav. Unde este termometrul? -Vezi în sertarul de sus de la noptieră, bărbatul vorbea greu, accesele de tuse erau tot
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
și să fie apărat de rele! Cum o duce cu sănătatea? -Nu e bine,pentru el am plecat pe așa vreme, să-i cumpăr doctorii de la oraș. Felcerul din sat zice, că ar fi ”aprindere la plămâni”. Are o tuse seacă, îi arde tot corpul, trebuie să-i cumpăr penicilină și streptomicină. Cred, că se va vindeca, mare nevoie avem de el, încă nu știm tot rostul animalelor. El are un secret când încheagă laptele, face un caș renumit în 10
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
ca să-și viseze ursitul. Mai mult, în credința populara, cei care țin post din Joia Mare și până în Paști. vor fi înștiințați de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă. În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se țină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mâncăruri și să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că, aceia care vor ține postul negru vor fi feriți de
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
Pădurea nu trăiește numai cu căldura soarelui, cu ploaia cerului, ci trăiește, mai cu seamă azi, cu roua inimii românești, care poate face și păstra pădurea în piatră seacă și care atunci când lipsește usucă și cele mai frumoase păduri pe care ni le-a dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc.” Prof. Marin Drăcea, 1938. Odinioară, pădurile noastre, prin măreția lor, puteau fi lesne confundate cu însăși veșnicia acestui
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
Corneliu” nu a fost vinovat; că nu a supărat mulți oameni; Dar de ce oare a făcut-o? De ce s-a luat de cei ce doreau și doresc în mijlocul țării o altă pronvincie? De ce s-a luat de cei ce au secat țara și au sărăcit-o? De ce el a murit sărac și a ajuns la mila românilor? A murit pentru cele două reviste pur românești, pentru Cina creștină hrănind și aducând mulțumire sufletelor obidite sărace și singure; pentru cei 100 de
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
proiect despre curse întrerupte, despre blocaje, întârzieri, rute ocolitoare și fluturi fragili prinși în ziduri de beton. Celebrarea vieții, “ceremonia” simbolică pe care aceasta o implică și toate ritualurile necesare sunt adesea neonorate din cauze multiple. Vitalitatea și seva pot seca adesea, iar arta intră în conflict cu existența atunci când nu este o prelungire firească, ci o entitate izolată într-un turn de fildeș intangibil. Adesea, un artist își poate construi opera ca pe un castel imaginar, pe care nu îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
Acasa > Poezie > Cantec > DE N-AR FI DORUL CU DOR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec prin valuri dor cu dor Tot privind către izvor, Că izvorul de-ar seca, Dor cu dor s-or legăna, Deal cu deal s-or aduna Și dureri or alina. Or toci cărările Unind depărtările, Iar sub toate zările Răsări-vor florile. N-ar mai fi pustiu în crâng Și nici oameni care plâng
DE N-AR FI DORUL CU DOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383169_a_384498]
-
publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. SCHIMB DE INIMI autor, Bertoni D Albert Iubita mea, propun ca-n primăvară Să facem schimb de inimi între noi Să știm pe celălalt ce o să-l doară Durerile de-l seacă sau omoară Ori de se-mpart mereu numai la doi Tu să simțești durerea ce-mi apasă Precum jungherul cel mai ascuțit De-atâta ori în piept, pe când a plânge Încep să vărs din mine roșul sânge Pentru că mult și
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
trup îți voi sorbi dulceața Rămâne-vom de-a pururi amândoi. Citește mai mult SCHIMB DE INIMIautor, Bertoni D AlbertIubita mea, propun ca-n primăvarăSă facem schimb de inimi între noiSă știm pe celălalt ce o să-l doarăDurerile de-l seacă sau omoarăOri de se-mpart mereu numai la doiTu să simțești durerea ce-mi apasăPrecum jungherul cel mai ascuțitDe-atâta ori în piept, pe când a plângeîncep să vărs din mine roșul sângePentru că mult și sincer te-am iubitEu încercat
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
toți să fie/fim mândri. - Ce împliniri, realizări ne poți destăinui? Ce gânduri pentru viitor ai? - Despre împliniri, consider că cel mai important lucru pe care l-am realizat este să aduc dorința de a învăța, chiar materii grele și „seci”, ca economia, și probabilități/statistică multor sute de studenți care au luat cursuri cu mine. Îmi doresc să fac câteva filme video, să îmi public al doilea volum de articole despre „prezențe românești-surpriză în străinătate”, să scriu o carte despre
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
mereu prin Cuvinte Și-n inima-ți mare ce-o simt că-i fierbinte! Bătrâna mea Țară cu fruntea de aur, Pământul tău reavăn ne este tezaur Suntem tot mai singuri, feciorii ne pleacă Fântâna de dor și lacrimi ne seacă... Bătrâna mea Țară cu spice de grâu, Tu ține aproape și binele-n frâu, Părinții așteaptă își numără anii... Să plece legați pe rând toți dușmanii! Bătrâna mea Țară cu sfinți rugători Alungă blestemul și aprigii nori, Baladele acestea ne
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ești Lumina ce-a rămas ascunsă, În aceste vremuri de prohod, Când și rădăcina se vrea smulsă Iar iubirea dusă în exod... Fără rațiune și împăcare Seacă lutul tot de conținut Plânge viața mugurii de floare, Ce-n deșertul zilei s-au pierdut. Pașii trec nesiguri peste poduri, Cerul Vieții este tulburat Și rămân pe drumuri multe noduri Cu origini sigure-n păcat... Ape tulburi și pescari
SE ZVONEȘTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383280_a_384609]
-
ca să stau de vorbă cu unul dintre colaboratorii domnieie tale, adăugă Dante. Flavio Petri, genovezul. — Meșterul colorist? Și despre ce... Nu Își termină Întrebarea. Pe chipul poetului coborâse o mască impasibilă care nu lăsa loc pentru discuții. Cu o frază seacă, rectorul Îi ordonă unuia dintre copiști să Îl Însoțească. Laboratorul era situat Într-o vastă subterană cu tavanul jos, ticsită cu mari recipiente din aramă și cu pietre de moară pentru fărâmițare și amestecarea culorilor. Miasme grele făceau aerul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
n-o să se mai piardă În speculații pe tema norocului care Îmi căzuse pleașcă după mai puțin de o jumătate de oră de pseudocăutare. N-a comentat nimic, Într-adevăr, dar din cu totul alt motiv. Era furioasă. O furie seacă, amestecată cu revoltă și disperare. Doar un exercițiu de reprimare a reacțiilor, pe care l-am bănuit Îndelung și sever, a oprit eliberarea țipătului care Îi umplea toată ființa. Palidă și transfigurată, răsucea Între degete cele câteva foi de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nici invers. - E un punct de vedere, și anume al tău, Însă quod licet Iovi... știi cum se spune, nu? Am scos celularul roșu, am apăsat singura lui tastă și când l-am dus la ureche, am auzit deja vocea seacă a Evelinei: - Ascult. - Unde ești? am Întrebat. - Într-un avion, la 9.500 de metri altitudine, a venit excedat răspunsul. Ascult. - Ar fi bine să știi să pilotezi, altfel va trebui să comiți un act de piraterie aeriană. Adică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aș rămâne îndatorat. E o situație cu totul excepțională: din greșeală au fost maziliți mai mulți domnitori decât erau în realitate și sultanul vrea să-i vadă pe toți, așa că... vă dați seama... a trebuit să-i scot din piatră seacă... și n-aș dori ca să picați și voi... Plecăm, plecăm! - se grăbi să spună Barzovie-Vodă. — Atunci, toate bune! - spuse viziriul. Ne vedem în Moldova la Sfânta Mărie Mică. — în ce loc? - întrebă spătarul. — Lângă Târnovo. Păi asta-i la bulgari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
putea fi înlocuită cu nimic. Episodul 178 AȘTEPTÂND PRÂNZUL în timp ce oaspeții gustară din dulceață, făcând-o să lunece mai ușor pe prăfuitele gâtlejuri cu câte-o sorbitură discretă de limpede apă, de undeva din fundul ogrăzii se auzi o izbitură seacă, urmată de un muget sumbru. Se pregătea prânzul și-n fața acestei evidențe, gândindu-se că pentru desfătarea de mai târziu a palpitândelor lor stomacuri un blând suflet de bovină se înălța acum la ceruri, oaspeții se simțiră o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zărea un imens amfiteatru deschis spre miazăzi. Îl cercetară îndelung, cu experiența pe care ți-o dă o viață întreagă petrecută în deșert, și ajunseră la concluzia că în albia unei vechi sekia ce cobora din munți și părea că secase cu mii de ani în urmă, dar unde mai supraviețuiau încă trei palmieri prăfuiți, ar fi putut găsi un firișor de apă. — Ar trebui să săpăm un puț foarte adânc, remarcă Laila. — O să săpăm cât va fi nevoie, răspunse calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
munții din apropiere, ceea ce permisese să crească vegetația. Mai târziu, nivelul apei a scăzut și doar palmierii au fost în stare să-și întindă suficient rădăcinile și să se mențină vii. În cele din urmă însă când albia pârâului a secat de tot, rădăcinile s-au îndreptat spre un alt loc, unde încă mai era umezeală. — E aici, dedesubt, spuse cu convingere Suleiman, dar nu știm la ce distanță. — Și ce putem face? — Să săpăm un tunel orizontal, urmând drumul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de acord? — Unul care să vă mulțumească atât pe voi, cât și pe noi. — Cât vreți? Tuaregul îi aruncă o privire severă tânărului impertinent ce pusese întrebarea cu un pronunțat accent străin și, când răspunse, vocea lui sună ciudat de seacă. N-am vorbit despre bani, spuse. Niciodată n-am vorbit, nici nu vom vorbi despre asta, căci, dincolo de ceea ce vă imaginați, aici banii nu contează - Gacel Sayah oftă ușor și adăugă: Până când membrii organizației voastre nu vor înțelege acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]