985 matches
-
muncitoresc), Dumitru Băhnăreanu a reușit să recâștige funcția de secretar al organizației de bază PMR cu 11 voturi pentru și „...împotriva nimică”, după cum a scris cel însărcinat cu redactarea „procestului verbal”. Probabil, în ochii „numeroșilor” alegători-purtători ai carnetelor roșii cu secera și ciocanul a prevalat faptul că D.B. era „suferend” de picioare. Demn de remarcat din documentul din care am citat este angajamentul vechiului-noului secretar de partid care nu a uitat să spună că „...voi lupta cu tăte puterile mele pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rasei umane. Pentru semiți, ideea de dușmănie din partea divinității era intolerabilă, motiv pentru care au reinterpre-tat-o și au inclus-o în teologia legământului. Thira (Santorin) este un mic arhipelag format din cinci insule. Cea mai mare, Thira, are forma unei seceri dispusă în jurul unui fost crater. Cercetările făcute în câmpia Akrotiryan (insula Thira) au scos la iveală un oraș ce purta amprenta arhitecturii minoice. Orașul adăpostea douăzeci și cinci de mii de locuitori, populație numeroasă pentru acea perioadă. În jurul anilor 1500 î.e.n., aici
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
anterioare se dezbracă de melancolie, reverie funebră și patos justițiar și cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar zice că „misia poetică” s-a încheiat: volumul O beție cu Marx, ca și Pamfletele vesele și triste din „Academia Cațavencu”, apărute amândouă în 1996, sunt semnele unei alte vârste; poemele nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
bijuteriile văzute în magazin, care îl determină să se gândească la preferințele ei. Dimineața devreme, când pleacă de la clinică, Kostoglotov reține în detaliu toate elementele naturii, cu interesul și încântarea celui revenit la viață: "cerul trandafiriu", "fuioare de nori albi", "secera subțire a craiului nou", "florile de corcoduș" sau "piersicii înfloriți". Toate acestea, împreună, alcătuiesc, pentru el, "dimineața creației". Kostoglotov se dovedește subiectul unei focalizări preponderent vizuale, aspect care se explică, după cum afirmă Georges Nivat, printr-o îndelungată absență a contactului
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bea mai ales. Bătrîna, în mare vervă, mi se adresează curtenitor: Eu știu un cuvînt românesc foarte frumos. Care, întreb curios. "Lovitura". Bătrînii aceștia sînt inepuizabili. În celălalt capăt al mesei, văd că bătrînul, roșu la față precum steagul cu seceră și ciocan, toarnă restul de vin din paharul său în al domnului ministru. El are tensiune. Curios, întreb băbuța ce este soțul, ce este domnia sa. Soțul este profesor de biochimie la Universitatea X, eu am făcut facultatea la Lausanne. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ei locuiau în peșteri, precum și în Jocuri în aer liber (ca la Einan, unde s-a scos la iveală un cătun format din colibe circulare, prevăzute cu vetre). Natufienii descoperiseră importanța alimentară a cerealelor sălbatice, pe care le secerau cu seceri de piatră și cărora le zdrobeau semințele într-o piuliță cu ajutorul unui pisălog 10. Era un mare pas înainte spre agricultură. Domesticirea animalelor a început și ea în timpul mezoliticului (dar nu se generalizează decât la începutul neoliticului): oaia la Zawi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cinci metri în fața lui. Vă asigur că treaba nu era deloc ușoară. Pentru mine era chiar obositoare și extenuantă. Mă aplecam și luam din arătură doi ciocălăi, adică două resturi din tulpina porumbului, de la punctul de unde a fost secționat de seceră și până în pământ, unde, pentru a se menține în poziție verticală, și-a dezvoltat niște rădăcini ramificate și puternice care îl fixau de sol, dar care aduceau în același timp și seva necesară dezvoltării plantei. Aceste rădăcini erau pline de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
convingă spiritele, ar fi mai convenabil ca, preotul, să se străduiască să intre în inimile reci și împietrite, pentru a le transforma cu puterea exemplelor sale. Chiar și de s-ar întâmpla vreodată ca preotul să fie obligat să mânuiască secera și ciocanul, în ziua acea, în care el va apărea în ochii ateilor în toată lumina sa de curăție, de dezinteres și de iubire, masa muncitoare, convinsă de acest exemplu, va fi nevoită să-și deschidă ochii, își va reînnoi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fapt real că pot scrie versuri în limba getă. Cine știe dacă nu-mi va fi de mare folos acest lucru. Medeea Medeea era considerată de către tradiție o ființă cu puteri extraordinare. Grecii se temeau enorm de incantațiile și de secera ei vrăjită cu care recolta ierburi aducătoare de rău. Se considera chiar că avea puterea să mute luna de pe orbită și să alunge în beznă caii soarelui. Se credea că e-n stare să oprească brusc ziua să-nlocuiască noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și Aia, dar, în același timp, observam că lucrul acela creștea continuu, amenințând acoperișul colibei. În vis, trebuia să găsesc urgent modul de a rezolva această dilemă. Nu mai aveam altă posibilitate decât aceea de a-l scurta cu o seceră pe care-o foloseam ca să tai grâul cu ocazia secerișului. Când am început această operație, am simțit o durere cumplită. M-am deșteptat și mi-am văzut membrul ridicat care ieșea printr-o spărtură a învelitorii. Pe când visam, mă rănisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe vremuri se numea schimbarea mentalităților. V.A. : Așa a și fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la Revoluție, 25 de ani. I. De ce a căzut comunismul ? Din zodia peștilor • Tinerețea sau revolta familială • Unde sunt rădĂcinile Alinei • Medic în preajma Revoluției • Cioran și Ceaușescu • Planul la copii - ospiciul ca refugiu • Originile corupției • Votca SĂniuța și țigările Carpați • Secera și buldozerul A.M.P. : Am împlinit 25 de ani în martie 1989. Începuseră primele mișcări în Ungaria, în Germania de Est, în Polonia. Lumea începuse să demonstreze și în Uniunea Sovietică. În Republica noastră Moldova, în țările baltice și în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
n-am infor‑ mații privilegiate. Cu certitudine, Ceaușescu a fost un utopist. Asta l-a făcut să fie un om atât de periculos. Și acest lucru îl vezi foarte bine la el, la Scornicești. Am scris o carte despre asta, Secera și buldozerul, în care am cercetat ce s-a întâmplat în locul la care Ceaușescu ținea, în fond, cel mai mult și pe care a vrut să-l transforme. Am fost cu studenții mei la Scornicești în anul 2000. Am stat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care comunismul nu a putut pătrunde, în timp ce la noi Biserica Ortodoxă a fost un spațiu al colaboraționismului. Și, în plus, comuniștii au fost diabolici în chestiunea transferării conflic‑ tului dintre putere și populație diferitelor categorii sociale. Asta povestesc în cartea Secera și buldozerul, că învrăjbirea a fost și a rămas unul din mecanismele cele mai reușite ale puterii comuniste. Faptul că și azi în România se luptă chiriașii cu proprietarii sau Biserica Ortodoxă cu Biserica Greco-Catolică, vine tot din acea manipulare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iar oamenii nu aveau curaj să se afișeze cu opoziția - nici zece ani mai târziu. V.A. : De unde a fost indusă frica asta ? DĂinuia din anii ’50 ? Sau mineriadele au introdus o frică nouă ? A.M.P. : Am explicat clar în Secera și buldozerul ce s-a întâmplat la țară și de unde sorgintea modelului acestuia dependent. La țară, oamenii pur și simplu nu aveau niciun fel de autonomie, depindeau integral de primărie și de tot acest mecanism de putere care s-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de exemplu, sau certificat de producător agricol ; pentru orice aveai nevoie de primărie ; absolut totul trecea prin primărie. V.A. : Iar primarul, evident, era al puterii. A.M.P. : Politica la țară se făcea pe elite. Ce am descope‑ rit în Secera și buldozerul e că așa fusese și înainte. În Nucșoara erau poveștile de dinainte de război, care erau absolut la fel. De exemplu, Arnăuțoiu tatăl, în clipa în care se apropiau alegerile, se ducea și negocia cu țărĂ‑ niștii, cu liberalii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
locul boului sau, mai bine zis, al tractorului ; abia căpĂtase pământul înapoi și trebuia să-l muncească. A.M.P. : Da. Supraviețuirea. Asta e definiția ruralului nos‑ tru, care explică multe, politica mai ales, temele mele din Românii după ’89 și Secera și buldozerul. Danemarca a făcut reformele astea extraordinare în secolul al XIX-lea. Explicația cu Danemarca e ca și cu Estonia, despre care noi am mai vorbit. E o combinație de explicații. Pe de-o parte a avut o „monarhie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noi suntem stăpânii, că noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor atunci când au nevoie, și nu secerile și ghioagele acestor nenorociți! — Taci, mi se pare că iar am auzit pași! Amândoi traseră cu urechea, În Întuneric, ținându-și răsu flarea. Însă nu se auzi nimic. — De ce n-am sărit eu oare astăzi pe estradă? continuă cealaltă voce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aceste mâini aspre și negre, pe care le disprețuiți, lucrează ogoarele și culeg de pe câmp grâul din care se face pâinea noastră cea de toate zilele, din care ne hrănim toți. Aceste mâini negre și aspre mâ nuiesc securile și secerile pe câmpul de luptă, când bunurile noastre sunt amenințate de duș mani. Am văzut sângele lor curgând alături de al vostru, o, nobili cavaleri, nu mai departe decât acum câteva săptămâni, când am luptat Împotriva unuia dintre cei mai aprigi dușmani
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și colaboratori, București, Editura Univers Enciclopedic, 1995. Haynes, Rebecca, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere de Cristina Aboboaie, Iași, Polirom, 2003. Hudiță, Ioan, Jurnal politic, ed.Dan Berindei, Iași, Institutul European, 1998. Lee, Arthur Gould, Coroana contra secera și ciocanul. povestea regelui Mihai al României, București, Editura Humanitas, 1998. Lecca, Radu, Eu i-am salvat pe evreii din România, ediție Al.V.Diță, prefață dr.Dan Zamfirescu, București, Editura Roza Vânturilor, 1994. Manoilescu, Mihail, Dictatul de la Viena. Memorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lor, apoi încercă să desfacă harbuzoaica; zadarnică trudă, trebuia un cuțit, așa că merse spre colibă, poate acolo va găsi ceva de desfăcut rodul dulce ce-i stătea acum la picioare și nu se putea înfrupta din el. Acolo găsește o seceră cu vârful rupt dar bună pentru ce îi trebuia ei și, bucuroasă se îndreaptă spre salcia sub care stătea, în așteptare, harbuzoaica. O despică cu greu în două jumătăți, apoi se chinui să o taie în alte două bucăți, ca să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
va fi dată în vileag de feliile de pepene ce pluteau pe iaz, ca o dovadă de netăgăduit că ea, Lențâca, pe care bădia Costică o lăudase că este descurcăreață și ființă cinstită, i-a înșelat așteptările. Cu capătul de seceră se chinui să taie o nuia de salcie, de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au desprins marginile și postata , am intrat și noi cei mai mici în lan, adică frate-miu Vasile și eu. Tata deși era cam bolnav, nu se lăsa și împreună cu Maricica, sora mea mai mare, ținea marginile postatei. Lângă tata secera Dumitru iar la marginea cealaltă urmau Maricica și Lențâca iar după ele Vasile, eu și mama. Mă uitam la mama cum băga ușor secerea printre firele de grâu, cum le apuca cu mâna stângă aplecând întreg smocul spre înainte, apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Poarta Alcala cu un soi de Arc de Triumf al lui Carol al III-lea; Biserica San Jose, Biserica Monserrat, Capela San Isidro; Casa lui Lope de Vega, despre care scrisesem, încă din 1963, un articol omagial, publicat în ziarul "Secera și Ciocanul" din Pitești, Piața 2 Mai, de unde se pornise, la începutul secolului al XIX-lea, mișcarea populară antifranceză, care avea să aducă pe tron, în 1814, pe Ferdinand al VII-lea. Aș fi vrut să vizitez muzeele Prado și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a numit cu cea mai meticulos exactă vorbă, de cea mai mare justețe metafizică : the empire of the Evil (împărăția Răului). Am trăit să vedem debulonarea statuilor lui Lenin și a lui Djerzinski, rebotezarea Sankt Petersburgului, dispariția steagului roșu cu secera și ciocanul, dispariția lui „U.R.S.S. bastion al păcii e !”. Am fost contemporanii și martorii unei fantastice Epifanii, trebuie să fim conștienți de asta. Sub ochii noștri lumea lui Rubliov, a lui Serafim din Sarow, a lui Gogol, a lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]