600 matches
-
Beaux-Arts", cu expoziții regulate între 1890 și 1900. În 1884 avusese loc o primă expoziție organizată într-un Salon des Indépendants. În 1890 are loc scindarea Societății Artiștilor Francezi, iar în 1891 apare un alt salon al cărui nume revendică secesiunea, Salon de refusés. În 1900 este constituită Société Nouvelle, condusă de Gabriel Mourney și după el de Rodin, personaj emblematic pentru arta simbolistă și pentru înnoirea limbajului sculpturii, artist frecventat un timp și de Constantin Brâncuși. La începutul secolului au
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
străduit să descrie o état d'âme, spre deosebire de o reproducere fidelă a realității"476. Fenomenul secesionist ia naștere în spațiul artistic germanic, pentru prima oară la München, în 1892, când aproape o sută de artiști se reunesc pentru a crea Secesiunea, care se propagă curând și în alte orașe: Berlin, Dresda, Düsseldorf, Weimer, Karlsruhe. Secesionismul berlinez este declanșat de respingerea pictorului norvegian Edvard Munch, care expusese la Asociația Artiștilor din Berlin (Verein Berliner Künstler), în 1892. Expoziția stârnește un veritabil scandal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în urma căruia președintele Academiei, Anton von Werner, în deplin acord cu membrii Asociației Artiștilor, decid închiderea ei. Ruptura se produce, și ia ființă un grup de artiști independenți, condus de pictorul impresionist Max Liebermann și pictorul peisagist simbolist, Walter Leistikow. Secesiunea propriu-zisă are loc peste câțiva ani, în 1898, însă respingerea lui Munch constituie punctul critic al ei. Trei direcții sunt numaidecât vizibile: simbolismul, impresionismul și ceea ce va purta numele de Jugendstil, o variantă a Art Nouveau-ului. Printre artiști se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cazul imperiului Austro-Ungar și mai precis al Vienei, Academia de arte frumoase (Künstlerhaus) și Muzeul Austriac de Artă și Industrie cu Școala de Arte Aplicate, înființată în 1868, constituiau principalele organisme artistice menite să legitimeze orice mișcare în artele plastice. Secesiunea constituie, în parte, un rezultat al neînțelegerii între cercul de artiști mai vârstnici, care exercitau un control sever asupra prezenței publice a unui artist, și tinerii artiști cu vederi novatoare. Secesiunea debutează astfel ca un conflict între generații, conflict care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice menite să legitimeze orice mișcare în artele plastice. Secesiunea constituie, în parte, un rezultat al neînțelegerii între cercul de artiști mai vârstnici, care exercitau un control sever asupra prezenței publice a unui artist, și tinerii artiști cu vederi novatoare. Secesiunea debutează astfel ca un conflict între generații, conflict care relevă, de fapt, emergența unei noi generații, dar și eliberarea artei de sub canonul academic. Alegerea unui birocrat, Eugen Felix, la președinția Academiei de arte frumoase, în noiembrie 1896, acutizează diferențele, mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
osmoza între cele două direcții, sub semnul unui democratism estetic. Acest eclectism rezidă și din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar afișul, ca și coperta catalogului, sunt desenate de Gustav Klimt. Pictorul situează secesiunea sub semnul unei scene mitologice semnificative, avându-i ca protagoniști pe Tezeu, zeița Atena și Minotaurul. Tezeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar afișul, ca și coperta catalogului, sunt desenate de Gustav Klimt. Pictorul situează secesiunea sub semnul unei scene mitologice semnificative, avându-i ca protagoniști pe Tezeu, zeița Atena și Minotaurul. Tezeu este înfățișat înjunghiind Minotaurul sub supravegherea distantă și aparent protectoare a zeiței Atena arborând însemnele puterii sale scutul pe care se află chipul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puterii sale scutul pe care se află chipul Meduzei, lancea și coiful. Klimt plasează scena unei victorii împotriva instinctualului, a bestialului (Minotaurul reprezintă rezultatul mostruos al acuplării dintre Pasiphae și Taurul din Minos) sub patronajul zeiței înțelepciunii și a rațiunii. Secesiunea s-ar plasa simbolic mai puțin în aria unei separări capitale de ceea ce este monstruos, ci, mai mult în cea a unei revalorizări a artei în spiritul agonal pe care-l întruchipează Tezeu, supravegheate de "o anima" virtual punitivă, întruchipată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană a timpului. Societatea își trimite astfel "ambasadorii" culturali, precum pictorul și sculptorul Josef Engelhart, să convingă artiști din întreaga Europă să participe la expozițiile organizate de Secesiune. Printre artiștii cu care acesta face cunoștință și care acceptă colaborarea sunt nume reprezentative pentru arta sfârșitului și începutului de secol, pentru pictura simbolisto-decadentă, pentru Modern Style, Art Nouveau, Jugendstil etc.: Rodin, Bartholomé, Lagae, dintre sculptori, și pictorii Besnard, Boldini
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secol, pentru pictura simbolisto-decadentă, pentru Modern Style, Art Nouveau, Jugendstil etc.: Rodin, Bartholomé, Lagae, dintre sculptori, și pictorii Besnard, Boldini, Carrière, Dagnan-Bouveret, Dill, Herterich, Khnopff, Klinger, Lavery, Meunier, Puvis de Chavannes, Raffaëlli, Roll, Rops, Sargent, Swan, Uhde, Whistler etc. Revista secesiunii, Ver Sacrum (Primăvara sacră), apare în ianuarie 1898. Revista conținea și reproducerile unor opere de artă ale colaboratorilor din străinătate, cât și fotografii de interior ale expozițiilor Secesiunii. Dincolo de ilustrații, ea are o contribuție grafică de excepție de la vignete decorative
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Puvis de Chavannes, Raffaëlli, Roll, Rops, Sargent, Swan, Uhde, Whistler etc. Revista secesiunii, Ver Sacrum (Primăvara sacră), apare în ianuarie 1898. Revista conținea și reproducerile unor opere de artă ale colaboratorilor din străinătate, cât și fotografii de interior ale expozițiilor Secesiunii. Dincolo de ilustrații, ea are o contribuție grafică de excepție de la vignete decorative, chenare, sau design pentru obiecte de artă aplicată, la ilustrațiile însoțitoare ale textelor poetice, sau desene pe teme alegorice, transformând revista, la rândul ei, într-un obiect de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
membru fondator al "Towarzystwo Artystów Polskich "Sztuka"" (Societatea Artiștilor Polonezi "Art"), dar va expune și alături de alte grupuri, precum grupul ZERO, în anii 1908-1911, sau ODLAM / FRACTION (1910) și Niezalezni (Independenții) (1911, 1927). Sztuka (Arta) este cea care dă tonul secesiunii poloneze, iar programul ei este la fel de generalist și eclectic ca al majorității mișcărilor secesioniste europene, simbolismul fiind doar o direcție printre cele pe care o artă modernă le presupune. În acest sens, există o plajă foarte largă de manifestare pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Astfel, se constituie în primăvara anului 1890 Societatea "Cercul Artistic" la inițiativa sculptorului Ion Georgescu și cu asentimentul unui număr de 46 membri fondatori și 18 membri onorifici, între care se află o mare parte din artiștii care vor declanșa secesiunea: Artachino, Luchian, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu. Semnalul era dat de blocajele și nemulțumirile legate de expunerea inadecvată a operelor de artă românești la Expoziția Universală de la Paris din 1889, expoziție organizată de G.D. Mirea și Constantin Esarcu. Prima acțiune de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o constituie expoziția din iarna lui 1890 în sălile noului palat al Ateneului, cu 112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene și 23 de sculpturi. A doua expoziție, din februarie 1891, reunește și alți artiști, care vor da tonul secesiunii românești, iar în afară de Kimon Loghi, de Nicolae Vermont și Constantin Pascaly, expun și Ștefan Ionescu-Valbudea, Juan Alpar, Dimitrie Serafim, Titus Alexandrescu, Menelea Simonidi, Ion Voinescu, G. Popescu, G. Romeo, Nicolae Grant, Dolinski, Constantin I. Luncanu, Iacovencu reunind în total 170
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
G. Romeo, Nicolae Grant, Dolinski, Constantin I. Luncanu, Iacovencu reunind în total 170 de lucrări. La expoziția din 1893, tot în sălile Ateneului, apar și Constantin Aricescu, Constantin Artachino și Ștefan Luchian, toți aflându-se ulterior printre inițiatorii mișcării de secesiune. Nemulțumirile legate de recompensarea net superioară a unora dintre expozanții de la Salonul Oficial, deschis la data de 1 mai 1894, și patronat de I. Stăncescu și G.D. Mirea, Salon care va dura până în 1916, sub conducerea inamovibilului Stăncescu, îi determină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de 1 mai 1894, și patronat de I. Stăncescu și G.D. Mirea, Salon care va dura până în 1916, sub conducerea inamovibilului Stăncescu, îi determină pe membrii societății "Cercul Artistic" să organizeze o nouă expoziție, în noiembrie 1894. Tot sub semnul secesiunii, Constantin Prodan o consideră chiar secesiune propriu-zisă, stă organizarea Salonului artiștilor independenți după modelul Salonului Independenților de la Paris. Petre Oprea ne atrage atenția asupra unei diferențe care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de I. Stăncescu și G.D. Mirea, Salon care va dura până în 1916, sub conducerea inamovibilului Stăncescu, îi determină pe membrii societății "Cercul Artistic" să organizeze o nouă expoziție, în noiembrie 1894. Tot sub semnul secesiunii, Constantin Prodan o consideră chiar secesiune propriu-zisă, stă organizarea Salonului artiștilor independenți după modelul Salonului Independenților de la Paris. Petre Oprea ne atrage atenția asupra unei diferențe care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temporar cu concursul sculptorului Ion Georgescu, însă conflictul izbucnește violent în 1896 și scindează Societatea în două tabere, pro și contra Stăncescu. Adversarii lui Constantin I. Stăncescu refuză să participe la Salonul Oficial și deschid "Expoziția Independenților", un preambul secesionist. Secesiunea, sau, în termenii lui Theodor Enescu, "sciziunea" românească, are loc în 1896, cu ocazia alegerii juriului pentru Salonul Oficial. Nemulțumiți de decizia luată cu privire la membrii juriului, desemnați dintre artiștii mai în etate, Ionescu-Valbudea, Eug. Voinescu și Titus Alexandrescu, în detrimentul "lupilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eug. Voinescu și Titus Alexandrescu, în detrimentul "lupilor tineri", Artachino, Luchian, Vermont, un grup de 15 pictori își retrag lucrările și anunță deschiderea unei expoziții separate. Deschiderea acesteia se va face chiar înaintea expoziției oficiale, pe 2 mai 1886, sub semnul secesiunii, expozanții arborând un simbolic drapel roșu. La această primă expoziție "secesionistă" participă C. Artachino, N. Vermont, G.D. Mirea, Șt. Luchian, N. Grant, C. Jiquidi, N.S. Petrescu, I. Anghelescu, L. Dolinski, I. Georgescu, M-me Roguska, M-me Relly, Șerbănescu, Szatmáry și un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Șt. Luchian, N. Grant, C. Jiquidi, N.S. Petrescu, I. Anghelescu, L. Dolinski, I. Georgescu, M-me Roguska, M-me Relly, Șerbănescu, Szatmáry și un pictor francez, Maximilien Luce. Pe lângă drapelul roșu, simbol al schizmei revoluționare, pictorii îl desemnau ca patron spiritual al secesiunii pe Nicolae Grigorescu, așa cum pictorii Mir Iskusstva îl vor alege ca mentor pe Ilya Repin, iar Joséphin Péladan va reclama pentru simbolistele saloane rozacruceene autoritatea lui Gustave Moreau și Puvis de Chavannes. În toate aceste cazuri, alegerile au vizat personalități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorea cucerită. Alături de Nicolae Grigorescu, printre mentorii desemnați ca atare de tinerii membri ai societății artistice se află și Theodor Aman, pentru care o parte din artiștii tineri lansează liste de subscripție în vederea realizării unui bust. Una dintre trăsăturile aceste secesiuni, similare în multe privințe celei vieneze, o reprezintă eclectismul; ea nu se realizează sub semnul unei direcții estetice noi, a unui nou curent, a unui program artistic bine definit, ci are ca numitor comun un spirit eliberat de convenții, sub
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele unei noi sensibilități, decelabile în expresia pe care Luchian o împrumută de la alte secesiuni. Expresie a frumuseții prin excelență, celebrul personaj de basm, Ileana Cosânzeana, joacă probabil rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conducerea Uniunii Sovietice a fost preluată de Stalin (1924/1929 1953). Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (U.R.S.S.) a fost înființată în anul 1922 din inițiativa lui Lenin; constituția sovietică din 1924 prevedea egalitatea tuturor republicilor componente și dreptul lor la secesiune; cele 15 republici ale Uniunii Sovietice sunt: Moldova, Estonia, Lituania, Letonia (din 1940, când au fost anexate), cele 3 republici slave (Ucraina, Belorusia, Rusia), cele 3 republici din Caucaz (Armenia, Georgia, Azerbaidjan), 5 state musulmane din Asia Centrală (Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]