8,170 matches
-
acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu 17 aminoacizi în mijlocul moleculei. ANP se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
moleculei. ANP se înrudește îndeaproape cu BNP (peptidul natriuretic cerebral) și CNP (peptidul natriuretic de tip C), care prezintă același tip de inel. ANP acționează asupra tubilor renali pentru inhibiția reabsorbției de sodiu (fig. 111). Există mai mulți declanșatori ai secreției de ANP, dintre care mai importanți sunt distensia atrială și tensionarea vaselor mari, la care se adaugă: stimularea β−adrenoceptorilor, hipernatremia, angiotensina II, endotelinele (puternici vasoconstrictori de origine endotelială). Există trei tipuri de receptori membranari care au fost identificați până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion intracelular. In LEC există doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion intracelular. In LEC există doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mare parte a potasiului este reabsorbită, în așa fel încât doar foarte mici cantități apar în urină. Pe de altă parte, tubii colectori corticali secretă potasiu, și cea mai mare parte din potasiul eliminat urinar este produs pe această cale. Secreția de potasiu se face prin canale de potasiu de la nivelul membranei apicale a tubilor corticali și depinde în totalitate de balanța potasică corporală (fig. 112). Cel de-al doilea factor de importanță majoră este hormonul aldosteron. Acesta stimulează reabsorbția de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
elimina sau recupera în funcție de necesități. Aproximativ 60% din calciul circulant este liber în plasmă și poate fi filtrat la nivel glomerular, restul fiind cuplat cu proteinele plasmatice. La nivel renal, calciul filtrat este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se realizează mai ales la nivelul reabsorbției tubulare, care crește în condiții de hipocalcemie sau scade în situația în care calciul plasmatici este crescut. Pe de altă parte, și gestionarea renală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
renală a ionilor fosfați joacă un rol în reglarea calciului extracelular (fig. 113). Cei doi hormoni de importanță majoră ce sunt implicați în reglarea concentrației plasmatice a calciului sunt hormonul paratiroid și 1,25dihidroxivitamina D3, la care se adaugă calcitonina. Secreția de hormon paratiroid este realizată de glandele paratiroidiene, în număr de 4, situate pe fața posterioară a glandei tiroidiene. Aceste celule sunt sensibile la concentrația extracelulară a calciului prin intermediul unei proteine-receptor membranare. Celulele principale (celule C) produc un hormon pre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
moli de fosfor (31 Da) sub formă de fosfați. 20 moli sunt localizați în oase și cca 4 moli în mușchi și alte țesuturi moi. Un aport zilnic de 46 mmoli de fosfați (egal cu aportul de Ca2+) cu o secreție de 3 mmoli și o absorbție intestinală de 39 mmol, face necesară o excreție zilnică de 46 mmoli/zi. Concentrația plasmatică normală a fosfaților este de 1 mM. Filtrarea zilnică este de aproximativ 180 mmoli, din care cea mai mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Oricare ar fi natura tulburării, rinichii vor produce o urină cu exces sau deficit de acid, și aceasta va încerca readucerea pH-ului plasmatic la valorile normale. Mecanismele implicate în această funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii de pH. pH-ul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel glomerular, se transformă în acid carbonic, disociază în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de feedback condiționat de oxigenarea sanguină. Fibroblastele peritubulare secretă niște factori de transcripție pentru eritopoetină, numiți factori induși de hipoxie (HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sanguină. Fibroblastele peritubulare secretă niște factori de transcripție pentru eritopoetină, numiți factori induși de hipoxie (HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în prezența oxigenului. Lipsa acestuia le crește concentrația, și prin efect autocrin stimulează secreția de eritropoetină. Eritopoetina se cuplează cu receptorul pentru eritropoetină (EpoR) de pe suprafața celulelor precursoare medulare este un peptid de 66 kDa, membru al familiei de receptori pentru citokine. Receptorul este cuplat cu tirozin-kinaza, și activează pe calea JAK2 mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe cale biliară, mai ales drogurile și metaboliții lor, mai ales dacă dimensiunea molecule depășește 300 daltoni, cu un optim secretor la 500 Da. Xenobioticele cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de metabolism ai hemoglobinei. Deficitele de secreție sau eliminare a bilei produc acumularea acestor produși în țesuturi. Plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de metabolism ai hemoglobinei. Deficitele de secreție sau eliminare a bilei produc acumularea acestor produși în țesuturi. Plămânul este organ esențial în excreția gazelor respiratorii, precum și a substanțelor gazoase și volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de lână crește zilnic cu aproximativ 12 g lână brută. În rația oilor în faza de vârf a lactației trebuie să intre fânul de lucernă de bună calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg, iar nutrețurile suculente, care stimulează secreția lactogenă, trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o constantă a rației. Din această grupă se pot administra următoarele sortimente: nutreț murat 1-2 kg, sfeclă furajeră 1-3 kg. Sisteme de întreținere folosite în creșterea ovinelor. În creșterea ovinelor în fermele organice
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui. Imaginea și sunetul dispun de un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
7,35-7,43 suc gastric 1,5 bilă 8 suc pancreatic 8 intestin subțire 6-7 urină 6,2 fecale 6,5-7,5 Mediul cel mai acid în corpul uman se întâlnește în stomac: pH=1,5. Aciditatea este dată de secreția de HCl. Hiperaciditatea (pH<1) provoacă dureri și impune protecție prin folosirea unui pansament gastric. Cel mai adesea se folosește carbonatul acid de sodiu, denumit comercial bicarbonat de sodiu (NaHCO3), pH=8,3. NaHCO3 + HCl NaCl + H2O + CO2 Sângele uman
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
unor oameni bolnavi. Ca urmare, persoana supusă acestui tratament făcea o formă blândă, rareori fatală, de variolă. Nu se folosea niciodată lichid „proaspăt” prelevat din bășicile unui individ ce contractase boala În condițiile obișnuite. Inocularea se făcea, În general, cu secreție mai puțin virulentă, păstrată de la cei care suferiseră de forme ușoare În cursul epidemiei din anul anterior sau prelevată din pustulele celor care fuseseră inoculați cu un În urmă. Dozele puteau fi adaptate În funcție de greutatea și vârsta pacientului. Principiul de la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
explică faptul că anumite modele de „radiații electromagnetice reglează ADN-ul, RNA-ul și sintezele proteice, modifică forma și funcția proteinei și controlează reglarea genetică, diviziunea celulară, diferențierea celulelor, morfogeneza (procesul prin care celulele se organizează În țesuturi și organe), secreția hormonală, dezvoltarea și funcționarea nervoasă”, procesele fundamentale care contribuie „la extinderea vieții”. Însă, se plînge el, „deși aceste studii de cercetare au fost publicate În unele din cele mai respectate reviste biomedicale mondiale, descoperirile lor revoluționare nu au fost introdus
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o creșă pentru mult-anticipatul copil rezultat din călătoria binecuvîntată pe podium. Conturul uterin este Îngroșat În așa fel Încît creșa să poată susține creșterea rapidă a noii vieți. Acționînd În tandem, progesteronul face ca glandele din interiorul uterului să producă secreții care stabilizează suprafața conturului său (endometrul). Între timp, estrogenul dă și el o mînă de ajutor prin modificarea consistenței mucusului cervical, transformînd atmosfera suculentă și făcînd-o mai ospitalieră. Mucusul cervical „fertil” atrage sperma În trompele uterine (unde vor avea loc
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]