3,225 matches
-
ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Ce ar putea să mai spună?” - aș răspunde cu o cugetare a lui Umberto Eco: “Adesea cărțile vorbesc despre alte cărți ... sau e ca și cum vorbesc între ele. La lumina gândului acestuia, biblioteca mi s-a părut locul unui îndelungat și secular murmur.” În cronica sa “Timp și sens în descifrarea codului poetic”, prof. dr. Ștefan Lucian Mureșanu afirma că ,” Tot ceea ce ne înconjoară este iubire ... și poate de aceea în volumul “Semnele timpului” poeta Elisabeta Iosif se întreabă: Cât de puternică
VIAŢA, CA O METAFORĂ ÎN TIMP de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354442_a_355771]
-
de vedere social - politic, la Oradea, și în toate zonele limitrofe, presiunile conducerii comuniste maghiare întrețineau o atitudine ostilă oricărei manifestări românești. Personalități locale de marcă, precum: Dr. Aurel Lazăr, Coriolan Pop, Nerva Traian Cosma militau pentru o cauză nobilă seculară: autodeterminarea spațiului românesc al Bihorului și a toată zona Ardealului. Acestora li s-a alăturat și vicarul Ortodox Roman Ciorogariu, care, în anul 1918, împreună cu profesorul Gheorghe Tulbure, va înființa ziarul „Tribuna Bihorului”, organism de presă locală, în care erau
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
favorabil pentru a duce la bun sfârșit și idealul bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. Cu ocazia vizitei suveranilor români, Regele Ferdinand și Regina Maria, la Oradea, din 23 mai 1919, vicarul Roman Ciorogariu a prezentat această doleanță seculară a românilor bihoreni, aflați din anul 1712 și până la acea dată sub jurisdicția canonică a episcopilor care au păstorit la Arad. Regele Ferdinand a încurajat această inițiativă și a promis că: „Episcopia Orăzii Mari se va înființa mai curând decât
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
au urmat „păstorii”, ierarhii Episcopiei Arad care „cu dragoste de frate” au acționat în acest sens și, nu în ultimul rând, Regele Ferdinand care „...ca vrednic urmaș al marilor voievozi [...] a avut inspirația divină a mângâia acest popor pentru suferințele seculare” 2. Altfel spus, reînființarea Episcopiei, în opinia Episcopului Roman Ciorogariu, însemna un gest de mare încredere pe care regele îl arăta față de credincioșii ortodocși bihoreni. Biserica, preciza ierarhul, în contextul politic al timpului trebuia să-și asume„renașterea sufletească” a
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
și cinci de ani Se fură și se pradă... Și a rămas, bietul român, Cu doi ochi doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându-i și pe cei doi duzi seculari, protectorii horelor. Un iubitor de frumos, Gogu Iancu, directorul căminului cultural, a urcat horele și sârbele pe scenă, unde împătimiții dansatori deveniseră...membrii echipei de dansuri. Însă...acolo,frumoasele dansuri se „jucau”, nu se „trăiau”. Să nu-i plângem pe
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
se află în noi” (Despre Dumnezeu și om - din jurnalul ultimilor ani, Editura Humanitas, București, 2006, p. 188-189). În acest context, Rugăciunea lui Iisus este un adevărat remediu duhovnicesc, pe măsură să-l ajute pe omul contemporan să depășească împrăștierea seculară, dominată de nesiguranță, stress și angoasă depresivă, aducându-i liniștea atât de necesară sufletului ca regăsire de sine în harul numelui lui Iisus, deschizător al bucuriei plină de optimism dinamic și creator ... În altă ordine de idei, revenind și insistând
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice, inclusiv despre obiceiurile și tradițiile populare, precum Tanjaua - sărbătorirea primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existentă în satele aparținătoare a
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
de dăinuire, voința și dorința de a îndura și de transcende timpul și ceea ce este efemer. Dar, se va spune, civilizația romană a durat atâtea sute de ani deși în chintesență a fost ridicat și s-a menținut pe temelii seculare. Da, dar civilizația romană avea sub temelie, îngropată în straturi peste straturi arheologice, pietrele de la templele moștenirii culturale și spirituale eline, egipteane, persane, traco-dacice, cartagineze, frigiane. Calul Troian al culturilor și al religiilor a pătruns în Roma și eternele valori
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
capabilă să reinstituie și să țină treaz visul nemuririi, al renașterii morale. După amurgul zeilor păgâni, al nemuririi culturale sau al morții stoice și eroice, au venit zorii noului eon creștin care a durat o mie de ani. Elita aristrocrației seculare n-a avut încotro decât să-și facă bagajele și să-și mute reședința de la Roma la Constantinopol. Pentru mult timp după aceea, la Roma au rămas pentru mult timp doar strămoșii romanilor în morminte și mausolee fără urmași să
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
scheleții ideilor, insectar de fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței Isis. Voalul care ascunde dar și revelează totodată frumusețea mistică în umbra căreia se ascunde ethosul
DESPRE VOALUL LUI ISIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354219_a_355548]
-
și straturi cu zarzavaturi... Vecină cu o livadă cu pomi roditori, meri de soi aproape pitici, dar cu roade mari, grele până-n pământ ce se întinde pe un platou de circa jumătate de hectar... Și totul dominat de un nuc secular,străjer plin de rod... Și peste tot aroma de struguri dați în pârg ce te îmbie să le zdrobești bobul sângeriu... După câteva ore presărate cu bucuriile unei toamne pline de rod, mașina devine mult prea mică pentru tot ce
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
o chemare, ceva o îndemna să meargă la cascada de lângă poienița cu flori. Într-o noapte cu lună plină, pe când somnul o cuprindea, toropită de miresmele fânului cosit, cu ochii pe jumătate deschiși, a zărit printre bătrânele trunchiuri de arbori seculari, o ființă fantastică ce strălucea, de-i lua ochii. Ca la o poruncă, somnul i-a sărit, devenind fetița vioaie și curioasă de altădată. Cu băgare de seamă, s-a apropiat de ceea ce părea a fi un cal alb cu
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la pământ, indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel simbol al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
sfâșâie între ele corzile vocale cântă despre iubire un clinchet - din cartea de povești miracol de regie eu eram personajul principal și cel secundar dar mi se cerea și rolul de figurant să stau și să contemplu în flagrant visele seculare de pe celălalt mal Poveștile se sting să devină sfeșnice ele apar când nu te aștepți și dispar într-o dimineață fără nume devenirea mea pierdută în tine ca și penele de pasăre în căutare de pereche ai rămas închis într-
AM VISAT O IDENTITATE ASCUNSĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357287_a_358616]
-
pe care găsești zilnic la promenadă oameni cu fețe luminoase, panorama inegalabilului Mont Blanc și peste toate, frumusețile montane din împrejurimi, confereau orășelului-stațiune o atractivitate deosebită. Paradis alb pe timp de iarnă și adevărat puzzle de peisaje feerice, cu păduri seculare și pajiști pline de flori în verile însorite, acest colț de rai te izbăvește de umbrele gândurilor și te transpune într-o lume pură, liniștită, patriarhală, care parcă este făurită de mâna lui Dumnezeu anume ca să dăruiască curățime pentru suflet
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Timpul trecea mai plin. După-amiezile le petrecea acasă în mare parte, cu excepția micilor hoinăreli întreprinse cu cei doi băieți prin grădină sau cimitirul lipit de grădină... acolo a regăsit și mormântul bunicilor ei, scria numele lor pe pietre cu litere seculare, pe care nu le-au stricat nici ploile, nici gerul timpurilor trecute... se afla în apropierea timpului istoric, parte din timpul ei subiectiv, din timpul sanguin al neamului ei... își aducea aminte de vorbele mamei: niciodată nu am avut timp
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
ploaia, când nu puteau să meargă la scăldat, nici în grădină. În ultimă instanță se retrăgeau în camera de zi, după ce gustau din gemurile cele bune, pregătite cu rețete secrete și păinea coaptă în casă, a mătușelor. Este o tradiție seculară impregnarea femeii în familie prin creații culinare, o șansă sigură de a ajunge în istoria neamului pe lângă alte calități: duioșie, dragoste, simț al datoriei. Masa gustoasă se termina cu servirea socatei, cu bule de șampanie, apoi se cățărau într-un
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
și Pavel să marcheze renașterea orașului nostru. Dragășaniul să ajungă repede, la fel de frumos ca această clădire nouă a Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
Dimitrie A. Sturza spunea despre măreția acestei zile: „Zilele, cari reamintesc fapte mari și însemnate, sunt pentru popoare, cu drept cuvânt, zile de sărbătoare. O astfel de zi este pentru România Zece maiu, zi mare între toate, în cari năzuinți seculare au devenit o realitate”. Marele nostru istoric Nicolae Iorga afirma: „Astfel de zile sunt prilejuri de reculegere solemnă, de cugetare pioasă, de bucurie demnă, de recunoștință și de speranțe”. 10 Mai are o mare însemnătate în istoria noastră. În această
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
său, căruia eu îi aduceam o inimă curată și plină de credință, o voință tare și hotărâtă de a-mi închina viața, fericirei și propășirei lui”. Un rege străin, dar mai român decât mulți români, intră în război împotriva jugului secular turcesc, oastea română săvârșind mari fapte de vitejie, mai ales la atacul Plevnei, ce a atras atenția întregii lumi. Cu inima vibrândă, Carol I zicea: „La 10 Mai 1877, un puternic și bărbătesc freamăt făcu să tresară pe toți românii
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
ele însele, cum acel trup de om era cutremurat de trăiri, greu de exprimat în cuvinte, care se produc la nivelul scoarței cerebrale. Pe față i se citea că este în dialog cu o lume fantastică, și îi răspund codrii seculari, îl ascultă pietrile bătrânilor munți, îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei, iar doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale care întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată în strai
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
I. PE PUSTA, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 1128 din 01 februarie 2014. La coborâre o aștepta un cavaler, cu pălărie neagră, având boruri mari, cu manșete dantelate la mâini și o invitase la umbră unui stejar secular care domnea peste pusta fără margini. -Ce bine să fii întâmpinată de un cavaler, îmbrăcat cu pantaloni negri, strânși în cizme înalte, cu cămașă albă de în topit, cu guler rotund care decorează haină lungă și albastră că văzduhul, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]