1,629 matches
-
Media Muy Popular In California”, 23 aprilie 2002, p.B1. 2. În opinia mea, toleranța multiculturală, atunci când nu devine o formă de „toleranță represivă” (fericita formulă a lui Marcuse desemnează „toleranța” apodictică, normativă ca un imperativ categoric), e bazată pe segregare: câtă vreme ești acasă la tine (in your backyard; expresia not in my backyard desemnează atitudinea celor cărora nu le pasă de altceva) sau în spațiul semiprivat al micii tale comunități izolate rezidențial, tolerezi diferența Celuilalt, o diferență oarecum imaterială
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pasă de altceva) sau în spațiul semiprivat al micii tale comunități izolate rezidențial, tolerezi diferența Celuilalt, o diferență oarecum imaterială, prezentă numai în formele sale pitorești și în spațiul public (mâncarea „etnică”, defilarea carnavalescă, târgul de artizanat, bâlciul pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul recunoașterii necondiționate a diferenței este orizontul etic ultim, așa cum face, într-un scurt eseu recent, Slavoj ăiäek. Filozoful sloven analizează incidentul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Alto, mai și dădea niște „credite nerambursabile” (cum spune guvernul român pomenilor occidentale) vecinilor sărmani, făcea orice putea pentru a-i ține pe delincvenți în „comunitatea” defavorizată (ei mai veneau uneori la cei bogați, chiar pentru a-i ucide). Oricum, segregarea părea să le priască tuturor, în primul rând „comunității multimilionarilor” (există și o „comunitate” de miliardari, Atherton, un fel de buncăr colectiv, fără poliție - „municipalitatea” nu are bani, neexistând activități comerciale pe raza ei -, dar bine protejat de ziduri, drumuri
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multimilionarilor” (există și o „comunitate” de miliardari, Atherton, un fel de buncăr colectiv, fără poliție - „municipalitatea” nu are bani, neexistând activități comerciale pe raza ei -, dar bine protejat de ziduri, drumuri private și mari potere angajate de fiecare „cetățean”). Fenomenul segregării „comunitariste” e foarte răspândit deja, și ar putea fi în creștere. El se numește de-fusion (antonimul lui fusion), în sensul de secesiune: cartiere prospere organizează un referendum prin care se separă de orașul din care fac parte, eventual plătind (bucuros
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
07030, USA, 2006, pp. 21-22. footnote> , se prezintă astfel: R1. Consiliul de administrație ar trebui să se reunească în mod regulat, să dețină controlul eficace și total asupra companiei și să monitorizeze managementul executiv. R2. Ar trebui să existe o segregare a responsabilităților conducerii care să fie acceptată în întreaga organizație pentru a se asigura echilibrul puterii și autoritatea, astfel încât niciun individ să nu aibă puterea absolută de decizie. R3. Consiliul de administrație ar trebui să includă directori nonexecutivi în măsura în care perspectivele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, pp. 25-26. footnote> ale guvernanței corporative elaborate de OECD sunt următoarele: P1. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să promoveze transparența și eficiența piețelor, concordanța cu regulile și legile, precum și cu segregarea responsabilităților între diferitele conduceri, reglementări și autorități. P2. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să protejeze și să faciliteze exercițiul drepturilor acționarilor. P3. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure tratamentul echitabil al tuturor acționarilor, inclusiv al minorității și al acționarilor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 99-100. footnote> menționăm: autorizarea, restricția fizică de acces, supravegherea, verificările de conformare, manualele de proceduri, recrutarea și practicile de dezvoltare a personalului, segregarea sarcinilor, organizarea, numerotarea continuă a documentelor controlate, reconcilierea, managementul proiectelor și de achiziții, controalele sistemelor financiare, siguranța IT, managementul performanței. Managementul performanței reprezintă un control-cheie care trebuie bine stabilit și se referă la un proces în care ieșirile și rezultatele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de conducere; politica managerială și stilul de operare al acesteia; structura organizatorică a entităților; modul de stabilire a autorității și a responsabilităților; sistemul de control managerial, care include și funcția de audit intern; politicile și procedurile de personal; modul de segregare a sarcinilor. Mediul de control favorizează și sensibilizează controlul intern, iar funcția de audit intern va fi cu atât mai eficace și mai performantă. În acest context, putem vorbi de o cultură a controlului intern care atrage după sine o
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
structura organizatorică, de numărul activităților etc. Acestea se efectuează în întreaga organizație, la toate nivelurile ierarhice și de către toate funcțiile și sunt: indicația, recomandarea, decizia, hotărârea, sancțiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, aprecierea, planul, programul, analiza, autorizațiile, verificările, reconcilierile, revizuirea, siguranța activelor, segregarea sarcinilor, raportul, bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, bilanțul contabil, darea de seamă, instrumentele matematice, tehnicile informatice, tehnica PERT, cercetarea operațională, simularea, graficele, programarea liniară, drumul critic ș.a. Activitățile de control prezentate pot fi grupate, spre
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
mai des adoptată de instituțiile de învățământ public din Israel pentru a le oferi șanse egale tuturor elevilor. Frankenstein, o autoritate proeminentă în domeniul educației, a propus însă un program pedagogic original și controversat care, în practică, a dus la segregarea elevilor defavorizați în săli de clasă separate. Conform conceptualizării sale teoretice, decalajul educațional era un sindrom al „retardului secundar” cauzat de mediile sărace ale imigranților, de statutusul socioeconomic scăzut, de familiile. Pentru a repara „inteligența afectată” a elevilor, credea Frankenstein
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi totuși trecut cu vederea. Planul inițial a fost, de fapt, acela de a-i reintegra, după doi ani de segregare, în clase de liceu normale. Dar, din pricina multor dificultăți neprevăzute, acest plan nu s-a materializat nici la debutul programului și nici în anii următori. Ar trebui poate adăugat faptul că Frankenstein și-a elaborat teoria și metoda în anii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
absolviseră alte școli din același oraș. Inițial, cererea conducerii școlii a fost într-adevăr aceea de a găsi un „grup de control” - elevi defavorizați cu un potențial de dezvoltare asemănător care studiaseră în clase integrative (spre deosebire de cele din cadrul politicii de segregare de la Liceul de Elită) - și să evalueze programul printr-o serie de comparații între cele două grupe de absolvenți. Ideea de „grup de control” este totuși străină modelului cercetării narative așa cum l-am prezentat în capitolul precedent, așa că nu vom
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se împotrivise când era copil, ea spune: „Nu regret nici un moment faptul că m-am transferat”. Momentele negative din povestea vieții ei sunt răsturnate, în așa fel încât să ilustreze ceva pozitiv. Acest lucru poate fi demonstra cu ajutorul descrierii experienței segregării claselor în perioada liceului ca fiind o oportunitate, dacă nu pentru ea, cel puțin pentru alți elevi. Sau, în ce privește în legătură cu emoțiile sale la examene, în contextul narațiunii ei, Sara își lăuda școala pentru că i-a acordat o atenție individuală și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
era nimic comparativ cu lucrurile prin care a trebuit să trec în armată. Excepție de la acest tipar au făcut cei pentru care anii de liceu au fost percepuți în termeni de declin, în general membrii programului experimental care a presupus segregarea de restul liceului. Pentru acești intervievați, serviciul militar a fost în mare parte o experiență de corectare. Unii dintre ei și-au descoperit puncte forte ascunse sau au fost capabili să construiască planuri de viitor. Libby a spus: Într-un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
perioada respectivă nu a fost atât de pregnantă. Cu alte cuvinte, se pare că liceul a lăsat mai multe urme - dacă au fost pozitive sau negative se va vedea mai târziu - în memoria celor care au participat la programul de segregare educațională. Această concluzie este validă doar pentru că nu au existat alte diferențe sistematice pe parcursul interviurilor între cele patru grupe de subiecți. Fiecare „frază principală” a fost etichetată ca fiind pozitivă, negativă sau neutră în ceea ce privește conținutul, exprimând adică atitudinea pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fost stabilită separat, pentru fiecare dintre cele patru grupe în parte. Tabelul 6.2 Profilurile grupelor de subiecți Clase experimentale Clase normale Persoane de vârstă mijlocie 1. Profesori buni care au investit în elevii lor 2. Probleme sociale - izolare și segregare 3. Înalt nivel de educație și succes 4. Identitate de clasă 5. Îndoieli asupra identității personale. 6. Discriminare și stigmatizare din partea sistemului. 7. Participarea la un proiect experimental. 8. Relații sociale bune între colegii de clasă 9. Evaluare pozitivă a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
demonstra modul de utilizare a analizei de conținut în compararea grupelor cercetate. Scopul esențial al studiului a fost acela de a-i investiga personal pe cei care au studiat la „Liceul de Elită”, ce a adoptat o metodă experimentală de segregare a elevilor defavorizați, aceștia urmând un program școlar special (vezi capitolul 2). Doream să vedem dacă subiecții aveau amintiri diferite prin comparație cu cei care au urmat cursuri obișnuite și, de asemenea, să descriem diversele efecte ale școlarizării asupra vieții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și din sens. Discutarea rezultatelor Ce aflăm, de fapt, din profilurile prezentate mai sus cu privire la amintirile din trecut și la reflecțiile unor foști elevi care au învățat, de-a lungul liceului, în clase integrative ori clase segregate? 1. Integrare versus segregare: aspectul social. Este cât se poate de clar că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe categoriile care trimit la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de clar că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe categoriile care trimit la probleme sociale ocupă primele locuri; izolare, segregare, discriminare, stigmatizare și complexe de inferioritate (categoriile 2 și 6 în grupa de vârstă mijlocie, respectiv 4 și 9 în grupa adulților tineri) - toate fiind de obicei atribuite, de-a lungul relatărilor, unor atitudini negative venite din partea majorității, adică a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pozitive (categoriile 1, 2, 5, 10 din grupa adulților de vârstă mijlocie; 1, 9, 10 în grupa adulților tineri) atât cu privire la școală în general, cât și cu privire la clasele din care au făcut parte. Vedem astfel că experimentarea diferențiată a integrării/segregării sociale este reprezentată cât se poate de clar în profilele pe grupe. E important să adăugăm faptul că, în toate profilele, aspectele sociale din perioada liceului, fie ele pozitive sau negative, sunt extrem de proeminente în amintirile absolvenților. Acest lucru ar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
demonstrată mai sus, ajutorul suplimentar în desprinderea unei concluzii cât mai exacte ar putea veni din considerarea lungimii, detaliilor, intensității și tonalității emoționale a enunțurilor - de exemplu, în momentele în care intervievații absolvenți ai programului de reabilitare povesteau despre experiența segregării sau când își evaluau pozitiv foștii dascăli. Acest detaliu răzbate și din relatarea Sarei (vezi paginile 37-41) și din scurta serie de enunțuri reproduse în tabelul 6.1a. Iată deci neajunsurile analizei de conținut în ceea ce privește capacitatea sa de a reda
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Free Press. Index Adler, Alfred amintirI: perspectiva holistă a conținutului rolul ∼ în povestea vieții lui David rolul ∼ în povestea vieții lui Jacob rolul ∼ în povestea vieții lui Sarei amintiri din liceu perspectiva categoriilor de conținut profilurile grupelor identitatea elevilor integrarea/segregarea elevilor experiențele școlare analiza categoriilor de conținut atribuirea categoriilor compararea clasificărilor definirea analizei de conținut procedura analizei de conținut povestea vieții lui David definirea categoriilor continuitate/schimbare în familie relații de familie profilurile grupelor amintirile din liceu percepția părinților literatura
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
compararea clasificărilor definirea analizei de conținut procedura analizei de conținut povestea vieții lui David definirea categoriilor continuitate/schimbare în familie relații de familie profilurile grupelor amintirile din liceu percepția părinților literatura de specialitate povestea vieții Sarei identitatea de elev integrarea/segregarea elevilor experiența de învățare a elevilor experiența școlară selecția subcategoriilor analiză de conținu: vezi analiza categoriilor de conținut analiza categoriilor formei ∼ limbajul compararea clasificărilor funcționarea cognitivă critici povestea vieții lui David descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica deschisă gândirea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la începutul capitolului 3, transcrierile interviurilor celor doi au fost ușor redactate. Cu toate acestea, textele reproduse pot fi folosite pentru demonstrație. Pentru o listă completă a categoriilor obținute din toate cele patru grupe, vezi tabelul 6.2. Fiindcă termenii segregare și integrare vor fi folosiți în mod repetat de-a lungul capitolului, ar trebui menționat faptul că în contextul social israelit ei se referă doar la separarea și integrarea în școli, în funcție de statutul socioeconomic al familiei, și nu au conotații
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
multimedia, elevul reușește să învețe în ritmul propriu. 4 Grație multimedia, elevul își pierde timpul jucându-se sau nefăcând ceva relevant din punct de vedere educativ. 5 NTIC sunt mijloace de contracarare a eșecului școlar. 5 NTIC sunt unelte ale segregării sociale. 6 Grație cyberspațiului se poate participa la evenimente în direct. 6 Timpul real anunță sfârșitul democrației și începutul manipulării. 7 Tehnologiile educative constituie o „universitate” pentru toți. 7 Tehnologiile educative anunță eliminarea educatorului. 8 Spațiul digital permite construirea de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]