1,095 matches
-
lexicografilor și de tradițiile lexicografice naționale. Într-o situație ambiguă se află totuși cazurile de condensare de tipul rom. pasăre, deoarece trăsăturile semantice distinctive ale unui eventual pasăre1 le include pe acelea ale unui posibil pasăre 2, deci mai multe seme sunt comune, iar raportul semantic este între general și particular, între gen și specie. Întrebarea esențială este, în astfel de situații, dacă unul dintre sensuri a rezultat din celălalt, mai vechi, deci dacă pasăre și-a modificat sensul printr-un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vânătă, rezultat prin condensarea grupului nominal stabil pătlăgică vânătă, de vreme ce el nu numai că a dobândit o altă valoare lexico-gramaticală, dar apare și cu o semnificație radical diferită de aceea a adjectivului, cumulând conținutul semantic al întregii sintagme, deci atât semul care desemnează genul proxim ("pătlăgică"), cât și pe acela care precizează diferența specifică ("vânăt"). Mai mult, trăsătura distinctivă care domină în configurația semantică a lui vânătă este "pătlăgică", în timp ce semul "vânăt" devine secundar, neesențial: în fond, planta denumită nu are
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a adjectivului, cumulând conținutul semantic al întregii sintagme, deci atât semul care desemnează genul proxim ("pătlăgică"), cât și pe acela care precizează diferența specifică ("vânăt"). Mai mult, trăsătura distinctivă care domină în configurația semantică a lui vânătă este "pătlăgică", în timp ce semul "vânăt" devine secundar, neesențial: în fond, planta denumită nu are culoarea vânătă, fructul însuși poate fi de altă nuanță dacă este necopt, alterat sau gătit, iar mâncarea preparată (am mâncat vinete) are cu certitudine un alt aspect cromatic decât cel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în final, chiar față de etimoanele lor compuse sau sintagmatice. Așa cum adjectivul local poate fi folosit (în forma locale) ca substituent al grupului nominal stabil alegeri locale numai în contexte în care interlocutorul este capabil, disponibil și pregătit să perceapă și semul "alegeri", transferat determinantului, există tot felul de situații în care deducerea sensului real al cuvintelor condensate din compuse este dependentă de contextul lingvistic sau extralingvistic: în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup poate spune am un lup foarte credincios, iar locuitorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
transport tras de cai". În momentul în care acest vehicul a dispărut, voiture a început să desemneze cu precădere "mijlocul de transport pentru persoane care se deplasează cu ajutorul unui motor propriu", denumit până atunci exclusiv prin termenul automobile, ale cărui seme au fost preluate de voiture. 27 Lexicon of Linguistics (editori: Johan Kerstens, Eddy Ruys, Joost Zwarts), Utrecht Institute of Linguistics, 1996-2001, pe www2.let.uu.nl/Uil-OTS, s.v. Absorption; autorii fac trimitere la N. Chomsky, Lectures on Government and Binding
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ibérica", 11 (2006), pp. 81-98. Prin aceste afirmații, autoarea, deși consideră că este vorba de o schimbare semantică, identifică implicit capacitatea procedeului de a forma cuvinte noi. 84 O analiză similară se face în Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu, p. 125: "Uneori, semul (comun n.n.) pare evident, de exemplu în mare (adj.) "de dimensiune deasupra celei mijlocii" și mare (subst.) "întindere imensă de apă cu anumite caracteristici geografice, geologice etc.". Cu toate acestea, cele două cuvinte nu se pot explica unul prin celălalt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său. Iar Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și, ieșind afară, a spus celor doi frați ai săi. Dar Sem și Iafet au luat o haină și, punând-o pe amândoi umerii lor, au intrat cu spatele înainte și au acoperit goliciunea tatălui lor; și fețele lor fiind întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor. Trezindu-se Noe din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
concursurile școlare prin prezentarea și prelucrarea regulamentelor olimpiadei interdisciplinar, concursului profesional pe etape de desfășurare etc. Graficul de desfășurare a concursurilor școlare (etapa pe școală, faza locală, faza județeană, faza națională) 8 Popularizarea performanțelor școlare și premierea laureaților concursurilor școlare Sem. al II-lea Director Premierea tuturor olimpicilor calificați la faza națională Tabele cu olimpicii Prioritatea 2: Pregătirea pentru descentralizare prin consolidarea capacităților instituționale și promovarea unui management educațional performant la nivel local OBIECTIV SPECIFIC INDICATORI DE PERFORMANȚĂ II.1. Stimularea
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
mare între ce se întâmpla în 2006 și ce se în tâmplă în 2011. Văd două lucruri care mi se par impor tante: văd că Înalta Curte începe să vină la întâlniri și Curtea Constituțională, de asemenea. Acestea sunt două sem nale pe care le așteptam de foarte mult timp. Ieșirea din culcușul cald și mersul în fața cole gilor, unde să discute probleme, nu dosare. Cred că ăsta e un lucru bun și per sonal sunt optimistă. E adevărat că fără
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
inexistentă unor cuvinte și numărul de semnificanți denumind aproximativ același desemnat. De pildă, desemnări precum somon, în limba populației de pescari comox (insula Vancouver), ren sau zăpadă, în lapona, au zeci de lexeme diferite (sememe în care cel puțin un sem este diferit). Clasificări ale limbilor lumii din perspectiva textuala nu s-au realizat în mod sistematic, dar s-ar putea avea în vedere anumite tiplogii discursive specifice, adică acele particularități pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africa de Nord, Africa Sahariana și Cornul Africii pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și în Europa, în Malta, insula mediteraneană din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africii pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și în Europa, în Malta, insula mediteraneană din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261 De la Cuș, unul din fiii lui Ham, provine termenul de cușitic, Cuș fiind și numele dat de vechii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec. IX i.C., texte pe papirus (sec. V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba vorbită de Isus. Aramaic < Aram, fiul lui Sem (> semitic), el însuși fiu al lui Noe. Celălalt fiu al lui Noe se numea Ham (> hamitic). Trei perioade în istoria limbii: veche, medie, modernă. Siriaca veche este folosită astăzi că limba liturgica de maroniții catolici, de catolicii sirieni, de iacobiții
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
New York, 1994) susține că toate limbile lumii provin dintr-o protolimbă unică, formată pe baza a patru exclamații primordiale (sal, ber, yon, rosh). Termenul iafetic provine de la Iafet, al treilea fiu al lui Noe, strămoșul ramurii indo-europene. De la ceilalți fii, Sem și Ham, s-ar trage semiții și hamiții (familia semito-hamită). 241 Deși Émile Benveniste observa că, de pildă, acest complex de trăsături poate fi găsit și în limba takelma, descrisă pe larg de Edward Sapir și plasată de acesta în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fac toți cântăreții: să mă duc, să vorbesc cu directorii, cu dirijorii... Eu mă retrăsesem și culegeam maci prin lanuri... Mă săturasem. Enough! Cătălina nu prea mă iartă nici azi pentru vremea aceea. Cântam de la șaptesprezece ani! Nu că obosi sem, nu că mă sastisisem, dar nu mai aveam șvung. Mă în grășasem... Am vrut și eu să trăiesc puțin! Oricum, de bine ce mai era și rolul cum era, lumea se cam uita chiorâș la mine, dau să ies din
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
păcate, nu a cântat decât specta colul de premieră. În vara aceluiași an, am cântat alături de ea în opera Carmen de Bizet la Festivalul de vară de la Atena, în amfitea trul antic Herod Atticus, în limba originală, după ce mai făcu sem câteva spectacole în română la București. I-am admirat și de această dată măiestria artistică, stilul perfect francez, pro nunția fără reproș. "Habanera", "Cântecul gitan", "Aria căr ților" și duetul final au fost exemplare. Succesul a fost pe măsură și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
din ce în ce mai mult influența în amonte. Prin intermediul societăților economice mixte conduse de primar, și nu de Casa de Economii, aceștia intervin în conceperea, realizarea și implementarea proiectelor, după modelul următor: comuna creează o ZAC, încheie un contract de concesiune cu o SEM, care, la rândul său, semnează o convenție de gestiune cu un partener din domeniul privat. Opinia generală este că transferul competențelor determinat de descentralizare favorizează marile grupuri de servicii urbane în detrimentul puterii primarilor. Puterea de decizie a aleșilor apare din ce în ce mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Parents (Rețeaua pentru Consultarea, Sprijinirea și Acompanierea Părinților) RMI Revenu Minimum d'Insertion (Venit Minim de Inserție) SCOT Schémas de Cohérence Territoriale (Scheme de Coerență Teritorială) SDAU Schéma Directeur d'Aménagement et d'Urbanisme (Schema Directoare de Amenajare și Urbanism) SEM Sociétés d'Économie Mixte (Societate cu Economie Mixtă) SPI Site Pilote pour l'Intégration (Sit Pilot pentru Integrare) SRU Solidarité et Renouvellement Urbain (Solidaritate și Reînnoire Urbană) UNFOHLM Union Nationale des Fédérations et Offices d'Habitations à Loyers Modérés (Uniunea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să vorbesc, am sunat și, când a răspuns, m-am intimidat și am închis. Ei bine, într-o seară am ieșit afară din casa Concettei și l-am sunat din nou. În acea zi cărasem pietriș cu roaba și fuse sem fericită că o fac. Apoi mi-am zis că nu se poate, trebuie să fie și o altă lume... I-am spus la telefon că sunt româncă și că sunt foarte izolată și că aș vrea să mă ajute să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités pédogéographiques de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.32. BARBU N. (1988), 100 de ani de la nașterea lui Simion Mehedinți, Lucr.Sem. Geogr. "D.Cantemir", Iași. BARBU N. (1990), V.Mihăilescu promotor al geografiei aplicate în țara noastră, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI, s.II.c. BARBU N. (1990), Prof.dr.Vasile Băcăuanu in memoriam, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1993), Romanian pedogeography, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVIII, s.geogr., 1992-1993. BARBU N. (1994), Pedogeografia românească realizări și perspective, "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.1, Iași. BARBU N. (1995), Considerații sintetice asupra solurilor cernoziomoide, Lucr.sem.geogr. "D.Cantemir", nr.11-12, 1991-1992, Iași. BARBU N. (1995), Contribuția profesorului N.Bucur la cunoașterea solurilor din România, rev."Cercetări agronomice din Moldova", t.3-4, Iași. BARBU N. (1996), Profesorul Nicolae Bucur (1910-1969)remember -Șt.solului, vol.XXX, 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
N. (1996), Opera geografică a lui Ion Simionescu, Terra, XXVI-XXVII (XLVI-XLVII), 1994-1995. BARBU N. (1996), V.V.Docuceaev-fondator al pedogeografiei mondiale, Raporturile conferinței științifice consacrate aniversării a 150 de ani de la naștere, Chișinău. BARBU N. (1997), Solul ca înveliș geografic, Lucr.Sem.Geogr. "D.Cantemir", nr.17-18, Iași. BARBU N. (1997), Contribuțiile de geografie fizică ale profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev. "Academia Bârlădeană", nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.Rom., București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1981), Considérations phyto-pédologiques et amélioratives sur les montagnes moyennes de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph., et géogr., t.XXV, 1. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1981), Studiul solurilor din partea sudică a Munților Stânișoara, Lucr.Sem. "D.Cantemir" Iași, nr.2. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1983), Les sols de Montagnes de Goșman, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXIX, s.II b. BARBU N., RUSU C., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
MARIA, RUSU C. (1981), Solurile din împrejurimile Tulgheșului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVII, s.II b. LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA (1981), Caracterizarea învelișului de sol de pe teritoriul comunelor Borca și Fărcașa-județul Neamț, Lucr.Sem. "D.Cantemir", Iași, nr.2. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA, BARBU ALEXANDRINA (1982), Solurile din Munții Tarcăului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVIII, s.II b. CHIȚU C., BARBU N., GEANANA M., ILIE I., BUZA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]