5,290 matches
-
reprezentative la nivel de ramură și a ministerului, respectiv a autorității de reglementare care are rolul de angajator. ... (2) Confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național pot desemna o singură federație sindicală, respectiv o singură federație patronală nereprezentativă membră, semnatară a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, pentru a participa la înființarea comitetului sectorial al ramurii respective. ... (3) Din componența comitetului sectorial mai pot face parte și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din ramura de activitate respectivă. ... (4) Pentru
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124867_a_126196]
-
a salariaților și cele privind jurisdicția muncii. De altfel, prin contractul colectiv de muncă încheiat în anul 1996, nu se stabilește un regim juridic derogatoriu pentru sancțiuni disciplinare, așa cum rezultă din prevederile art. 95, care au următorul cuprins: "Confederațiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronilor de a stabili, în condițiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimoniala a salariaților care se fac vinovați de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau aduc prejudicii unității". Până la adoptarea unui viitor cod al muncii, în care să
DECIZIE nr. 71 din 11 mai 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
de stat. La emiterea scrisorii de garanție pentru împrumutul extern și pe baza acesteia, între Ministerul Finanțelor, în calitate de garant, și autoritatea administrației publice locale, în calitate de garantat, se încheie o convenție de garanție în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților semnatare. În convenția de garanție se includ, fără a se limită numai la acestea, următoarele obligații pentru persoană juridică beneficiara a împrumutului (creditului) extern cu garanția statului: a) să utilizeze împrumutul (creditul) extern garantat în numele și în contul statului numai pentru
HOTĂRÂRE nr. 611 din 29 iulie 1999 privind constituirea şi componenta comisiei de autorizare a contractării de împrumuturi externe de către autorităţile administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124966_a_126295]
-
care se efectuează vămuirea. Eșantioanele au fost prelevate conform normativelor în vigoare în România, și anume: .......... Eșantioanele au fost ambalate, etichetate și sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ........................ . Prezentul proces-verbal a fost încheiat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Partea Numele Delegație sau Semnătura semnatară și prenumele împuternicire ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Reprezentantul agentului economic ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Împuternicitul laboratorului agreat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Autoritatea vamală ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Delegatul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Anexa 12 DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR Punctul vamal ............. DOCUMENT de libera circulație a alcoolului și a băuturilor alcoolice
LEGE nr. 148 din 27 iulie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124949_a_126278]
-
fost prelevate conform normativelor în vigoare în România, și anume: .......... Eșantioanele au fost ambalate, etichetate și sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ........................ . Prezentul proces-verbal a fost încheiat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Partea Numele Delegație sau Semnătura semnatară și prenumele împuternicire ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Reprezentantul agentului economic ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Împuternicitul laboratorului agreat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Autoritatea vamală ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Delegatul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Anexa 12 DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR Punctul vamal ............. DOCUMENT de libera circulație a alcoolului și a băuturilor alcoolice în vrac, provenite din import Denumirea
LEGE nr. 148 din 27 iulie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124949_a_126278]
-
noiembrie 1856 referitor al organizarea ei urma a fi revăzut și modificat în raport cu noile schimbări. Sarcina acestei operații îi revenea unei comisii speciale, în care intrau riveranii Dunării și ale cărei propuneri de modificare trebuia să fie sancționate de către statele semnatare 30. Contrapropunerile rusești modificau substanțial propunerile austro-ungare. Cum a fost și firesc, discuțiile au fost aprinse. În final, s-a hotărât ca delegații Rusiei și Austro-Ungariei, împreună cu aceia ai Franței, să alcătuiască și să prezinte congresului un text comun, de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să facă parte și România, a fost menținută, conform articolului 53 competența sa extinzându-se până la Galați și având o independență totală față de autoritățile statului de reședință. În ceea ce privește stabilirea termenului de funcționare a acestui organism internațional, în conformitate cu articolul 54, statele semnatare ale tratatului urmau a se pune de acord, cu un an înainte de expirarea termenului de funcționare a Comisiei Europene, asupra prelungirii autorității acesteia pe o durată de timp hotărâtă ad hoc. Hotărârea cea mai importantă a congresului în problema danubiană
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
165. Prin urmare, arată în continuare diplomatul român, "se poate pune întrebarea pentru ce această persistență din partea guvernului austro-ungar de a dori să exerseze o acțiune preponderentă asupra navigației Dunării, între Galați și Porțile de Fier, cu excluderea celorlalte puteri semnatare ale tratatelor de la Paris și Berlin, aceasta din partea unei puteri care a insistat atât de mult altă dată pentru libertatea navigației"166. După ce explica și argumenta în mod pertinent faptul că, din punct de vedere istoric, dar și al dreptului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
că Londra era dispusă să găzduiască viitoarea conferință a Marilor Puteri 216. Această intenție a fost repetată și în nota circulară din 11 decembrie (1882), trimisă de lordul Granville plenipotențiarilor Marii Britanii în capitalele europene 217. Prin acest document diplomatic, statele semnatare ale Tratatului de la Berlin erau invitate să participe la Conferința internațională de la Londra, preconizată a avea loc la începutul anului 1883, ea având pe ordinea de zi prorogarea Comisiei Europene a Dunării, extinderea competenței acesteia până la Brăila și aprobarea regulamentului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de Danube 223, Ion Ghica arăta că Tratatul de la Berlin a făcut unele modificări în privința regimului de navigație pe Dunăre stabilit de tratatele anterioare. În conformitate cu acestea, România avea dreptul de membru în Comisia Europeană a Dunării la fel ca puterile semnatare ale Tratatului de la Berlin, ca urmare a recunoașterii independenței sale și a constituirii în stat suveran. În această calitate, ea avea dreptul de a fi sau nu de acord cu deciziile acesteia. Ca stat suveran, fost vasal Turciei, România moștenește
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
încă din ședința din 10 februarie 1883. Reprezentantul Marii Britanii, lordul Granville, ales președinte al conferinței, susținut și de delegatul Italiei, a pus în discuție cererea României de a se număra printre invitați, pe o bază egală cu aceea a statelor semnatare ale Tratatului de la Berlin. A avut însă de înfruntat opoziția categorică a delegaților Germaniei și Austro-Ungariei, care au declarat că această conferință este o continuare a Congresului de la Berlin, deci la lucrările ei participând numai statele semnatare ale tratatului, România
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
aceea a statelor semnatare ale Tratatului de la Berlin. A avut însă de înfruntat opoziția categorică a delegaților Germaniei și Austro-Ungariei, care au declarat că această conferință este o continuare a Congresului de la Berlin, deci la lucrările ei participând numai statele semnatare ale tratatului, România putea fi invitată să participe numai cu un vot consultativ. De același tratament urmau să beneficieze și celelalte două state riverane, Serbia și Bulgaria 239. În această situație, guvernul român a hotărât să-și retragă reprezentantul de la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
determinat pe plenipotențiarii puterilor să adopte în a doua ședință hotărârea în ce privește România consistă în faptul că Conferința a crezut că trebuie să se considere oarecum drept prelungirea și urmarea Congresului de la Berlin, la care România nu a participat ca semnatară. Îmi face plăcere să cred că guvernul român va binevoi să recunoască rațiunile care au determinat Conferința să adopte rezoluția pe care a considerat de cuviință să o ia. În așteptare, și în cazul absenței dvs. prelungite de la reuniune, am
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
conferința care a precedat redactarea și semnarea documentului. Neparticipând la lucrările conferinței, autoritățile de la București nu au recunoscut un act care știrbea suveranitatea statului independent român (s.n.). La 24 mai 1883, Dimitrie A. Sturdza, în numele guvernului român, a înaintat statelor semnatare o notă de protest, în care arăta că România refuza să recunoască articolele 1, 3-6 și 7 ale Tratatului de la Londra, fapt prin care se făcea impracticabilă aplicarea stipulațiilor acestuia pe Dunărea românească. Cum era de așteptat, Marile Puteri, Austro-Ungaria
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
sentințele, preceptele proclamate de Congresul de la Viena din 1815 au pus regimul marilor fluvii sub sancțiunea dreptului ginților, iar Congresul de la Paris din 1856, aplicând aceste principii navigației pe Dunăre și punând aplicarea lor sub garanția colectivă a marilor puteri semnatare, nu a făcut decât să completeze opera internațională începută cu patruzeci de ani înainte. Aceste rezoluții nu au fost luate la Paris fără ca ele să fi dat naștere opiniilor contradictorii și dezbaterilor. Reproducând ideea formulată de baronul Prokesch-Osten în Memoriul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
menținerea navigabilității gurilor Dunării și a părților de mare din vecinătate, precum și de a continua să exercite toate puterile cu care această comisie ar fi fost investită până acum. b. Crearea unei Comisii Europene provizorii compusă din reprezentanții tuturor puterilor semnatare, având misiunea de a desemna și de a face să fie executate lucrările necesare de la Isaccea, pentru a degaja gurile Dunării și părțile învecinate ale mării de nisipuri și de alte obstacole care le obturează, pentru a pune aceste părți
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
pentru a degaja gurile Dunării și părțile învecinate ale mării de nisipuri și de alte obstacole care le obturează, pentru a pune aceste părți ale fluviului și ale mării în cele mai bune condiții de navigabilitate. c. Dreptul recunoscut puterilor semnatare de a supraveghea executarea regulamentelor de navigație și de poliție elaborate de comun acord de către cele două comisii sus-menționate, fiecare dintre ele putând, în aceste scopuri, să facă să staționeze tot timpul două bastimente ușoare la gurile Dunării. d. Uniformitatea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
pe care l-au deliberat în comun. Ce s-a petrecut oare în timpul acestor lungi conferințe? Este interesant de văzut rolul jucat mai ales de Austria în această reuniune diplomatică, unde își avea de partea ei prestigiul de mare putere semnatară a Tratatului de la Paris și unde dicta legea statelor mici și slabe. Printre problemele care au fost ridicate în sânul Comisiei Riverane, una dintre cele mai importante a fost, fără nici o îndoială, chestiunea libertății de navigație. Am văzut că Tratatul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
timp, textul articolului 34 din Actul de Navigație, prin care Statele Riverane își rezervau dreptul de a modifica regulamentele existente sau de a stabili altele și a exprimat convingerea că astfel de schimbări nu se puteau efectua fără consimțământul puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris ( s.a.). În rezumat, lordul Cowley găsea că intențiile manifestate de Actul de Navigație semnat la Viena erau departe de a fi în armonie cu principiile stabilite în 1856 pentru navigația pe Dunăre. Plenipotențiarii Franței, Prusiei, Rusiei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
sânul Comisiei, iar reprezentantul Prusiei adăuga chiar că Comisia, mărginindu-se să amelioreze brațul Sulina, care nu era tocmai ramura fluviului care să ofere cel mai avantajos acces la mare, nu ar fi realizat în întregime opera pe care puterile semnatare ale Tratatului de la Paris o aveau în vedere, stipulând că gurile Dunării ar fi puse în cele mai bune condiții posibil de navigabilitate. Condiții financiare au întârziat însă realizarea acestor proiecte; dar este incontestabil faptul că Comisia Europeană, dacă ține
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Delegatul Franței în Comisia Europeană a Dunării (1880). Ministru plenipotențiar (1882), calitate în care a semnat, la Galați, în anul 1882, Actul Adițional la Actul de Navigație din 1865. Plenipotențiar la Conferința de la Londra (1883), care a reunit reprezentanții puterilor semnatare ale Tratatului de la Berlin, pentru a se înțelege asupra deciziilor de luat în virtutea articolului 54 ale acelui tratat (13 iulie 1878) și asupra executării articolului 55 privind navigația pe Dunăre. A fost semnatarul Tratatului de la Londra (10 martie 1883), care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
6. 68 J. Mathiex, D. Moreaux și P. Meugenot, La civilisation européenne. Dictionnaire culturel, historique, géographique, Bordas, Paris, 1995. 69 Pentru a relua formularea prințului Klemens de Metternich-Winneburg (1773-1859), citat de istoricul german Ernst Curtius (1814-1896). 70 Celor șase state semnatare ale Tratatului de la Roma din 25 martie 1957 (Germania Federală, Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda), li s-au adăugat Danemarca, Irlanda și Marea Britanie (în 1973), Grecia (în 1981), Spania și Portugalia (în 1986), Austria, Finlanda și Suedia (în 1995). 71
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
informației la nivel de comunitate locală privind Convenția peisajului Problematica peisajului este absentă În legislația românească, de aceea se impune introducerea În actele normative a unor dispoziții minimale derivate din ratificarea Convenției Europene a Peisajelor, la care România a fost semnatară. În acest sens, un rol important revine ONG-urilor ca reprezentanți ai societății civile pentru a iniția proiecte de legi, care să fie dezbătute cu autoritățile locale și apoi să fie Înaintate forurilor superioare pentru aprobare. Diseminarea informației privind aplicarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
ca și cum apartenența la ambele nu ar fi fost posibilă sau apartenența la una ar fi îngrădit participarea la cealaltă organizație. După ce de Valera a refuzat să participe la crearea Alianței Nord-Atlantice, din cauza faptului că aceasta garanta securitatea și frontierele statelor semnatare, iar Irlanda avea un amplu diferend teritorial cu Marea Britanie, după cum bine se știe, aderarea la Comunitatea Europeană a constituit una din deciziile capitale luate de clasa politică irlandeză. Lemass declară încă din 1951, la scurt timp după proclamarea oficială a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
p. 185) Se prezintă succint o serie de decizii și acțiuni politice care au dus pînă la urmă la semnarea Actului final al conferinței de la Helsinki privind recunoașterea statu-quo-ului european, dar și drepturile omului de către toate cele 33 de state semnatare. Este amintitată Declarația de la București din 8 iulie 1966, referitoare la "întărirea păcii și securității în Europa", prin care Pactul de la Varșovia propunea disoluția simultană a celor două alianțe, NATO și Pactul de la Varșovia, reglementarea problemei germane și organizarea unei
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]