625 matches
-
Semnificația în acest caz se leagă mult mai firesc de comunicabilitate. La fel în ceea ce privește axioma polisemiei: în limbă orice unitate poate avea mai multe semnificații. Marea schimbare intervine în definirea semnului. Semnul este constituit ca o diadă, din semnificam și semnificat. Relația dintre semnificant și semnificat este arbitrară, imotivată. Ei sunt uniți prin forța sistemului. Semnul devine o pură diferență. Semiotica lui Peirce și semiologia lui Saussure au rămas multă vreme în imersiune culturală: nepublicate, dar cunoscute și transmise prin discipoli
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea formală, adoptată de lingviști, sau cea a conținutului, preferată de filosofi. Pentru Saussure cuvântul nu este nici numai formă - sunet al vorbirii sau înregistrare scrisă -, după cum nici numai noțiune, idee. Adică semnul nu poate fi perceput nici ca simplu semnificat, nici ca simplu semnificant. Semnul lingvistic, cuvântul, presupune o legătură între "imaginea acustică", sunetele vorbirii, semnificantul și "conceptul", noțiunea, ideea pe care aceste sunete o trezesc în mintea noastră de cunoscători ai limbii respective, adică semnificatul. Cu aceasta nu suntem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
perceput nici ca simplu semnificat, nici ca simplu semnificant. Semnul lingvistic, cuvântul, presupune o legătură între "imaginea acustică", sunetele vorbirii, semnificantul și "conceptul", noțiunea, ideea pe care aceste sunete o trezesc în mintea noastră de cunoscători ai limbii respective, adică semnificatul. Cu aceasta nu suntem decât în pragul descoperirii lui Saussure, pentru că 22 analiza semnului și distingerea constituenților s-a mai făcut. Descoperirea lui Saussure este că în relația dintre semnificant și semnificat nu există nici o urmă de motivare. Relația dintre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unități. Unirea aceasta dintre gândire și materia fonică este asemănătoare contactului aerului cu suprafața apei, din care se nasc vălurelele: schimbarea presiunii atmosferice produce ondulații la suprafața apei care rezultă tocmai din îmbinarea aerului și apei ca a semnificantului și semnificatului în semn. Sau, lî fel de bine, limba poate fi comparată cu o foaie de hârtie, care nu poate fi decupată pe o parte fără a o decupa în același timp pe cealaltă. Ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o parte fără a o decupa în același timp pe cealaltă. Ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic nu numai că neagă existența unei motivări, a unei legături naturale între "imaginea acustică" și "conceptul" care constituie cuvântul, respectiv între semnificantul și semnificatul care constituie semnul, dar și formulează pozitiv ideea unui nou tip de legătură. Legătura dintre semnificant și semnificat este arbitrară pentru că semnul lingvistic funcționează în sistemul limbii numai ca pură diferență. Arbitrar și diferențial sunt două calități corelative. Adică relația
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sunt Franz Bopp și August Schleicher și, în general, de lingvistica istorică. Saussure fundează arbitrariul semnului lingvistic pe un principiu cu totul altul decât acela al convenției, pe principiul semiologic al caracterului pur diferențiator al semnului în planurile semnificantului și semnificatului, principiu ce rezultă din rolul său exclusiv în comunicare. Comunicarea este fixată ca funcție primă a limbajului și încetează să fie considerată ca rezultatul deturnării limbajului spre scopuri care nu sunt fundamental ale sale. Ca principiu semiologic al arbitrarietății semnului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
trece prin reprezentare. Constituit pe seama funcției esențiale de comunicare a 24 limbii, arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic se întemeiază în cele din urmă pe calitatea de sistem de semne a limbii, care conține ansamblul semnificanților pe de o parte și ansamblul semnificaților pe de alta, legăturile între cele două fețe ale planului semnelor nefiind de conceput decât sub forma relațiilor structurale. Pe această cale el ajunge la epocala idee a sistemului, la ideea că elementul presupune sistemul, nu poate exista și nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o nouă metamorfoză a ideii de structură paralelă cu o nouă definire a limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul unui text lingvistic sunt categoriile gramaticale, s-a încercat realizarea unei analize structurale a nivelului semantic impunând în descrierea semnificatului un cadru sintactic bine determinat. Teoria glossematică (de la glossem: unitate ireductibilă și invariantă a limbii) a danezului Louis Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la vreo premisă extralingvistică și substanța, ansamblul aspectelor fenomenelor lingvistice care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificare al cărui plan de expresie este el însuși constituit dintr-un sistem de semnificare. Iar dacă substanța din planul conținutului unui sistem devine substanță pentru forma conținutului unui sistem, adică ER(ERC): dacă primul sistem devine planul de conținut, semnificatul sistemului secund, avem o semiotică denotativă. Sau, pentru a fi expliciți și concreți: cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înscrie perfect coerent într-o îndelungată linie de evoluție a istoriei și criticii literare. Secolului al XlX-lea, când literatura a fost considerată în funcție de pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
-lea, când literatura a fost considerată în funcție de pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne a textului. Roland Barthes, făcând din literatură
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne a textului. Roland Barthes, făcând din literatură, prin analogie cu limbajul, un sistem semnificam, adică afirmând arbitrariul semnelor literaturii, imotivarea lor în raport cu referentul, ajunge la o concluzie paralelă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne a textului. Roland Barthes, făcând din literatură, prin analogie cu limbajul, un sistem semnificam, adică afirmând arbitrariul semnelor literaturii, imotivarea lor în raport cu referentul, ajunge la o concluzie paralelă cu cea a lui Levi-Strauss pentru mit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
simphi semnificant în al doilea". (2/1, p. 199) Principiul funcționării mitului în societățile moderne și contemporane este că "el transformă istoria în natură". Pentru lectorul mitului "totul se petrece ca și când imaginea ar provoca natural conceptul, ca și când semnificantul ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal: semnificantul și semnificatul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal: semnificantul și semnificatul au în ochii săi raporturi de natură." (2/1, p. 217; vezi și: p. 215-216) In fine, unul dintre cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda "reală", ci
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
viața, munca, limbajul, în fine, omul sunt obiecte ultime, nu simetrice unui semnificant, inferate pornind de la un țesut de semne insuficient". (25/1, p. 351). Această schimbare se repercutează și în metodele cunoașterii: procedurile de descifrare marchează eterogenitatea organizării între semnificatul profund și reperele sale superficiale; sinteza câștigă loc față de analiză: unor indici săraci la suprafață le corespunde constituirea în profunzime a unor principii complexe de organizare* Este deci evident că semnul oferă structura epistemelor, întrucît sbabilește termenii, domeniile și constituenții
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
punct de vedere a informației primită prin activitatea de comunicare și utilizată cu un scop (Ruben) în timp ce ultimele definiții (Eco, Stănciulescu) presupun o situație semiotică (de comunicare), ce utilizează semnul ca dualitate a unui semnal semnificant și a unui conținut semnificat. Dintre multitudinea de definiții oferite de literatura de specialitate, optăm pentru cea pe care o îngăduie metodologia semiotică, potrivit căreia comunicarea verbală reprezintă o semioză care corelează relația dintre un emitent și un receptor în virtutea unui mesaj transmis într un
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
cât și mitul desfășoară limbaje simbolice cu valoare comunicațional-informațională. Definind o situație de comunicare (semioză), demersul mitico-ritualic se caracterizează prin structura duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs; transparența limbajului simbolic se diminuează treptat pe măsura trecerii de la discursul/textul motivat, presupus de formele „ritualice” primitive ale mitului, la discursul /textul convențional, presupus de formele „filosofice” ale mitului; în desfășurarea spațio-temporală a discursului, codurile ritualice permit o
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
codului muzical) o receptare sincronică (spațială în cazul codului plastic) sau o receptare diacronic-sincronică (în cazul gestual, al dansului), pe de altă parte, codul miticosimbolic nu presupune decât desfășurarea temporală impusă de actul verbalizării; prin gradul de flexibilitate al semnificantului/semnificatului, codurile nonverbale ritualice sunt sisteme închise și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri de
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Cei mai mulți erau franciscani. Mai tîrziu vor veni iezuiții, care atunci nu existau încă. Misionarii aduceau cauțiunea morală - a lui Dumnezeu - pentru toate actele acestor conchistadori, plecați să-și aproprieze, să-și improprieze lumea, în numele unei superiorități care pentru ei era semnificată - pentru că așa era mai eficace - de cuvintele: "Așa vrea Dumnezeu!" Dar cînd ajung acolo se întîmplă un lucru extraordinar: în sudul Indiei existau și există încă comunități creștine vechissime, antichissime, probabil din primele veacuri ale creștinismului, fondate de misionari siriaci
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
trebuie să fie prevăzute cu clapeti de închidere care împiedică intrarea apei, dar permit evacuarea apei. Acești clapeti nu trebuie să fie acționați de dispozitive. Ei trebuie să funcționeze automat și trebuie demonstrat că ei nu împiedică evacuarea în mod semnificat. Orice reducere semnificativă a eficienței trebuie să fie compensata prin instalarea de deșchideri suplimentare astfel încât suprafață cerută să fie menținută. Paragraful 2.5.2 Pentru că sabordurile de evacuare să fie considerate eficace, distanța minimă între marginea inferioară a sabordului și
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
trebuie să fie prevăzute cu clapeti de închidere care împiedică intrarea apei, dar permit evacuarea apei. Acești clapeti nu trebuie să fie acționați de dispozitive. Ei trebuie să funcționeze automat și trebuie demonstrat că ei nu împiedică evacuarea în mod semnificat. Orice reducere semnificativă a eficienței trebuie să fie compensata prin instalarea de deșchideri suplimentare astfel încât suprafață cerută să fie menținută. Paragraful 2.5.2. Pentru că sabordurile de evacuare să fie considerate eficace, distanța minimă între marginea inferioară a sabordului și
ORDIN nr. 717 din 2 mai 2006 privind cerinţe specifice de stabilitate pentru navele de pasageri de tip Ro-Ro. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178046_a_179375]