4,986 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > NEMĂRGINIRE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt preocupată cu nașterea bucuriei, așa că îngrijesc bujorii de senin să înmiresmez sufletul orelor. Și caut zilnic idei pentru decorațiuni interioare. Iau pensula pentru pictarea viselor, o întind pe pânza timpului cu ochii săgetați de harta căutării. Îmi rotesc privirea entuziasmată, mă folosesc de orice prilej pentru sculptări de sens
NEMĂRGINIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1470730677.html [Corola-blog/BlogPost/365226_a_366555]
-
coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și gustul Și privirea colorată, Colorat curgea seninul Peste clipa mea curată. Vai, ce zi, parcă-i poveste, Am un cer numai al meu Și plutesc pe norii albi Ajungând unde vreau eu! Am ajuns ușor pe mări Și prin codri ce-aveau glas, Am intrat și prin
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463243742.html [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
pumni un cer întreg, acum pierdut, printr-un labirint căruia nu-i mai dau de cap, sunt un fel de dandy cu față de cal care nechează după umbre, sorbind inele și câmpii de verdeață; cineva râde, cineva a plecat, e senin de tot, era amurg atunci; dar niciodată nu rămâne așa cum a fost: lipsite de vise, amintirile au mirosul părului tău... marți, 20 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Poezia ca spovedanie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1486, Anul
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422183873.html [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
să mă scufund în apele ochilor tăi fluvial și acolo să rămân să nu mai caut un mal a scăpare din mrejele vrerii vâltoarea scurgerii tale să mi cadă pe gene nurli despletiți să mi curgă prin vene și din senin o ploaie de mângîieri să ne absoarbă într o picătură toarnă toarnă tot vuietul scurgerii tale în clepsidra trupului meu dacă pier să știu c am pierit în cea mai fierbinte vâltoare a nopților călător printre suspine pierdut în adierea
AȘ VREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1473609889.html [Corola-blog/BlogPost/382462_a_383791]
-
o bancă la soare. Nu a știut cât a stat acolo cu gândul aiurea. Și-a amintit că era elev în P și mirosea niște trandafiri de la o florărie pe care nu știa de ce i-a cumpărat. Atunci ca din senin, a apărut lângă el Sever. - Când ne putem întâlni? - Ai noutăți? - Destule. - Slavă Domnului! Credeam că m-ai uitat cu desăvârșire. - Nici vorbă. Am muncit din greu în tot acest timp. - Vino la mine deseară. - Azi nu pot. Viu mâine
UN ROMAN DE ZILE MARI: „PĂPUŞA DE STICLĂ” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Veturia_adina_colceag_un_roman_de_zile_veturia_adina_colceag_1333453925.html [Corola-blog/BlogPost/345299_a_346628]
-
pace. “îmi bat la ușă calme sărbători/ melancolia o învăț să zboare/ încerc să vând iluzii uneori/ convins că dragostea nicicând nu moare”. (Calme sărbători) Anotimpul primăverii prinde contur într-un alt poem și este zugrăvit metaforic pentru a sublinia seninul și renașterea: “iar se-aprind iubirile în noi/ iar ne-alungă soarele pe-afară/ iar țâșnește seva prin altoi/ iar surâde ceru-a primăvară”. (Primăvara) Din nou natura îi este părtașă poetului la misiunea pe care o are și câteva
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1459523265.html [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
romanțe de unde își întregește chemarea prin iubire: “ locuiesc într-un poem/ locuiesc într-o romanță/ prin metafore te chem/ la iubire n-am restanță. “ (Romanță) Dorintele poetului se împletesc sugestiv într-un alt poem, unde accentuează aspirațiile sale spre absolut, senin, dar și iubirea pentru natură. Răsăritul soarelui și l-ar dori pentru eternitate, fiindcă doar așa se va putea purifica în mod sublim: “ îmi doresc o casă din petale/ îmi doresc un pat din fân cosit/ îmi doresc să fac
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1459523265.html [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
ca un ochean întors/ iubirea mea ocean nemărginit/ cuvântul meu o lamă de cuțit.” (Autoportret) Ioan Vasiu este un poet care transmite mesaje patrunzătoare prin versurile sale și care reușește să atingă inimile noastre prin metafore țesute din frumos și senin. Finețea cu care își șlefuiește metaforele și viziunea sa profundă asupra lumii îl caracterizează ca fiind un poet sensibil și deosebit. Imaginile care iau naștere în poemele sale au un farmec aparte și asta pentru că poetul știe cum să le
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1459523265.html [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
Te alint.../ Obrazul mi-l răsfăț cu-a ta finețe, / Dulce petală” (Tristă petală). Nici nu e de mirare, pentru că iubirea florilor este apanajul femeii. Petala capătă însușiri antropomorfice, are puterea de a ierta și de a surâde, în poezia „Senin”: „În mângâierea ce o dai / Petalei / Și în fiorul ei, / Când fin obrazul ți-l atinge, / Ea poate plânge.../ Sau poate că-n uimirea / De-a fi o floare alintată, / Petala iartă, / Sau surâde / Câteodată / Și în veșmânt de catifea
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
într-o lume și, lăsându-ne iluzia a ceva deja cunoscut, reușește să ne capteze toată atenția. Cucerește, incită și captează. Stan Virgil ne reînvață rând pe rând cât de fascinant poate fi un răsărit ori un asfințit, un cer senin ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne reînvață citind să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe
VIRGIL STAN ŞI PUTEREA CUVÂNTULUI SCRIS de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Virgil_stan_si_puterea_cuvantului_scris.html [Corola-blog/BlogPost/341727_a_343056]
-
face cu plimbarea unor planete prin sistemul solar; e-o stare de spirit, imbold irezistibil al trezirii la viață. De fapt, cei care se plimbă suntem noi. - Duminică ne ducem în plimbare în Poiana a Treia!, decreta mama, așa, din senin, într-o zi ca oricare alta, după ce venea din curte și-și descălța cizmele pe prag, curățându-le de noroi. - Ești sigură?, întreba tata, scrutând-o mirat. Nu-i oare prea devreme? Pe la nimeni n-am văzut ghiocei. Poate-i
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
mai tare dacă vor vedea măcar o picătură de apă. Șobolanilor nu le place apa! - Dar nu mă pot abține! Tocmai pe când unul dintre șobolani reuși să rupă cu colții poarta care închidea pivnița, un inorog alb apăru ca din senin și începu să îi împungă pe fiecare cu cornul său de sticlă. Pe loc, șobolanii se transformară în gândaci care o luară la fugă care-încotro. Nu mică fu mirarea Prințului Negru când, de dimineață, îi găsi pe prințesă și pe
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
iar când lătrau, tot palatul se cutremura din temelii. - Am să vin la prânz să văd ce a mai rămas din voi! Nu apucă să iasă bine din pivniță Prințul Negru și oștenii săi, că un inorog argintiu apăru din senin, lovi cu copitele de oțel câinii până îi adună pe toți într-un colț, după care îi împunse pe rând cu cornul său de oțel. Imediat, aceștia se prefăcură în șoricei mici, care o luară la sănătoasa care pe unde
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Ciutacu , publicat în Ediția nr. 794 din 04 martie 2013. Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșiță verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas o idee, Mai paste doar gândul sorbind în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
și pregătirea sportivă a unor viitori campioni. Întrucâtva, Daniela Uchiyama este și ea o binefăcătoare stea iluminată prin propria ardere și trăire, care merită să contemple aurul legendar al gimnasticii, măcar pentru cât o iubește, precum și pe „zânele” ei, nelăsate senin în somnul uitării - gloria meritând un drum lipsit de umbre, nu pentru mai mult sau mai puțin timp, ci pentru eternitate! Deoarece Daniela nu făptuiește decât acte de iubire și dărnicie, fără a încerca vreodată să fie altceva decât este
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
o calitate sufletească mândră și rară, venită de la izvoare celeste: iubirea de țară și omenia. Sunt tinere femei care știu ce vor, iar atunci când își propun ceva, dorința lor izbucnește din ardoare în fapte. Sunt exemplul celor care nu rabdă senin să cadă de sus daruri, ci iau viața în piept și nu o lasă ca să treacă pe lângă ele, în lamentări ce nu au nicio legătură cu realitatea! Așadar, în „garnizoana” de la Ashikaga nu mai este un singur „soldat”. Sunt doi
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi senin spre viitor? Mulți încearcă a te frânge, Pentru a fi sclava tuturor. Referință Bibliografică: PLÂNGI AZI ROMÂNIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 767, Anul III, 05 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Plangi_azi_romanie_mihai_leonte_1360058667.html [Corola-blog/BlogPost/341389_a_342718]
-
Așează șal de vițe-nmugurite. Aprilie își prinde-n blonde plete, Stropi limpezi sărutați sfios de vânt Din roua coborâtă pe pământ, Cununi de păpădii și margarete. Aprilie, iubito-asemeni ție, Atât de verde și de viață plin, Îmi lasă cerul inimii senin, Cu nori pufoși și albi, în armonie. Cu tine, Dumnezeu bine-a gândit-o, Așa frumoasă, tu, lucrarea lui, Căci lună mult mai potrivită nu-i, În care să te fi născut, iubito! Referință Bibliografică: Aprilie / Daniel Dobrică : Confluențe Literare
APRILIE de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1491124650.html [Corola-blog/BlogPost/362184_a_363513]
-
Crețu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului De acum, totul s-a sfârșit, Trecem înstrăinați pe stradă, Adânciți în gândurile Încolonate de paradă. Sunt clipe înalte cât un munte, Te urcă-n stele, în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune-n pomul Ce l-ai sădit în tinerețe... De-acum, n-o să le trăim, Ci orbi vom
DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRŞIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488383189.html [Corola-blog/BlogPost/381537_a_382866]
-
obicei cel puțin curios: „tolănită / pe umărul speranței” - ea nu stă locului, ci aleargă „pe drum de vise / aruncând cu bucăți de rai” (Bucăți de rai). Iată și niște bijuterii lirice, mici catrene adunate-ntr-un poem: „rătăcește raza / prin senin / topindu-se în lacrima / agățată de geană // ochii aleargă / de la o stea la alta / scântei gemene / înecate în zbor // fruntea proptită / pe prispa lunii / leagă speranța / de carul mic / tăcerea cuprinde / în gheare de-mprumut / hotarul liniștii / zbatere de fantasme
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
așa putere în cap, încât aceasta a căzut fulgerată fără să scoată măcar un mârâit. În timp ce autorul își freca mâinile a mulțumire, cățelul se târa spre mama care zăcea întinsă pe o parte, cu ochii deschiși, privind cerul atât de senin în dimineața aceea. Ca și cum natura n-ar vrea să lase nimic să se piardă, ci totul trebuie să se transforme dintr-o formă în alta, cățelușul cauta cu febrilitate țâța mamei. Laptele, încă, mai era cald... Afară se așternuse o
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/O_primavara_tarzie_george_safir_1338230235.html [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
izbândă, cu vis și cu resemnare...Și asta - echlibrat, esențial și frumos. Numai o astfel de magnitudine a gândirii și sensibilității, îl poate face pe poet să treacă cu bine printr-o lume de seisme și nimicnicii. Numai privindu-le senin, din perspectiva unui cosmos bun și uman... Apropo de aerul mioritic de care vorbeam: mi-aș permite să citez un mic-mare poem: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_un_clocot_d_roni_caciularu_1389096283.html [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
ombilical. Apoi plecă încet, ținându-se cu mâna de burtă. Satana își îndreptă atunci ochii spre pământ și spuse vesel slujitorului său, Michiduță: -S-a născut un om de al nostru, frate ! Mergi să-l salvezi! Imediat au apărut, ca din senin, niște țărani cooperatori care pliveau de buruieni terenul aflat în apropiere. Unul dintre ei întrebă mirat: - Fârtați, văd eu bine ? În fâneață se smiorcăie un prunc. - Ba, Ioane, cred că zărit-ai bine. Chiar e un copilaș. Și plânge de
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]