22,588 matches
-
am mai citit înainte. Poate fi doar senzația îmi place și cum povestești totul ....... Sper că urmatoarul snip de pe singurul hard care contează să fie o poveste cu un el :p m-ai uns la suflet... @Mikaela: same here, aceeași senzație, de fapt certitudine pentru mine, dar nu contează, mi-a făcut plăcere să-l recitesc, it’s dreamy... O foarte frumoasă poveste. Un parfum tomnatic. Ălei de parc acoperite de frunze ruginii..., un Bucurenci pășind agale și privind în zare
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
pari.Frumoasa poveste.Daca s-ar fi terminat cum vroiai tu,nu mai era poveste,rămânea doar amintirea unei povești de dragoste.Toti avem povești cu iubire rămasă în aer.Spusa,trăită dar nu suficient.... @Mikaela @Kates nu e doar senzația... au fost trei texte scrise mine, de Adrian Ciubotaru și de Marius Chivu pentru lansarea unui nou parfum de la Avon. A apărut în Tabu. Aproape uitasem de el. L-am regăsit întâmplător. @bucurenci: hmm eu cred că l-am citit
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
am ieșit din sală la frază “Cartea “Despre omul frumos” este o carte pe care orice tânăr trebuie să o aibă în biblioteca”. Am fost și eu la un spectacol la TNB al lui Dan Puric și am avut aceeași senzație. M-am dus pentru că toată lumea îl laudă, toți îi spun geniu, sala era plină, sala mare a tnb. Nu am putut înțelege spectacolul, am stat până la sfârșit dar nu mă voi întoarce. Îl mai văd în weekend pe la tv , ține
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
nici un rost. Cât despre repetarea ideilor în diverse materiale mi se pare normală. Dânsul crede în ceea ce spune și e firesc să regăsim aceleași idei în spectacole, prelegeri, cărți. Doar totul este ‘one mân show’. Cred că ai descris perfect senzația care ți-o da un spectacol Dan Puric - ceea ce face el acum face pentru fani, pentru cei care îi știu toate poantele și toate replicile și totuși le savurează de fiecare dată când le văd; pentru un outsider că ține
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
da un spectacol Dan Puric - ceea ce face el acum face pentru fani, pentru cei care îi știu toate poantele și toate replicile și totuși le savurează de fiecare dată când le văd; pentru un outsider că ține sau ca mine senzația de excludere și de plictiseală este perfect naturală... Îți mulțumesc pentru textul acesta, care mi-a mai redus din frustrarea pe care am simțit-o, exact cum descria cineva foarte bine mai sus, într-o sală plină cu provinciali mai
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
looks swell when she meets you, who gives a damn if she’s lațe? Nobody. Daca aveti drum pe la o librărie zilele astea, căutați micul volum galben “Nouă povestiri”, apărut la Polirom. Sunt delicioase... Frumos... nu știu de ce, dar am senzația că sunt 2 editori din românia care-și freacă mâinile la vestea că a murit salinger. în câteva luni ies la lumină ceva manuscrise. începe licitația! ”Raise High the Roof Beam, Carpenters and Seymour: An Introduction” e esența a ceea ce
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82651_a_83976]
-
fake. nu e tânți roz a lui schmitt. Actorii sunt cu adevarat mari când au umilință, modestie, curățenie pură. Doamna Oana Pellea, prin tot ce afirmă tinde spre toate acestea dar nu le conține. Pasul umilinței este golgota. Domnia sa are senzația că este în vârf, dar în realitate se află la bază. Căci drumul Golgotei se deschide doar spre cel care își dorește cu toata ființă să îl parcurgă, nu spre cel care are doar o idee despre asta. Dacă ar
Oscar şi tanti Roz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82631_a_83956]
-
foarte scurt. Vorbeam bine de la 2 ani jumate, iar cînd intrasem în clasa I știam deja să citesc și să socotesc. E bine să citești și altfel de opinii despre decembrie ’89, opinii că a ta. Îmi dau o stranie senzație de normalitate în gîndire și lipsa de ipocrizie fățarnica, atît de prezență în preajma acestor zile. Sărbători fericite! Fiecare înțelege în felul lui așa zisă revoluție. Un lucru e cel ,mai important și anume libertatea. Mare om mare caracter, mie îmi
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
ori când i-am atribuit niște studii pe care, de fapt, nu intenționează să le urmeze. A intervenit de fiecare dată și a corectat informațiile, dar și-a reluat apoi ideea fără să clipească. Pe tot parcursul interviului, am avut senzația că discut cu un om obișnuit, care se împarte între mai multe slujbe și care încearcă să-și facă timp și pentru o pasiune mai puțin obișnuită: aikido. Foarte terre à terre mi s-a părut precizarea că este o
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
îl purtase de la Paris la Sankt Petersburg, de la Constantipol la Pekin. Ultimul post înainte de București, unde se afla din 1926, fusese Copenhaga. Doamna von Mutius trebuia să-și țină conferința în frumoasa Sală Liedertafel. Citind această ultimă denumire, am însă senzația că mulți cititori ar putea schița un gest de nedumerire: sala Liedertafel? Și, totuși, aceasta se afla în plin centrul Capitalei, pe Strada Academiei, iar unii dintre noi poate că au mai și apucat-o, dar sub alt nume. Căci
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
Desigur că atmosfera din ,imensa uzină antisemită" care devenise statul român, nesiguranțele, amenințările, amărăciunile și privațiunile generate de catastrofa războiului, în care fiecare zi aducea noi măsuri opresive împotriva evreilor împreună cu perspectiva cît se poate de concretă a anihilării totale, senzația tot mai percutantă de a fi un paria, un ,lepros" cum se exprimă undeva Sebastian, decepțiile cu majoritatea prietenilor și cunoscuților din eșaloanele superioare ale lumii literare și artistice bucureștene, trecuți mai toți de partea cealaltă a baricadei, în planul
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
fu de mai scurtă durată. Își dădu mult mai repede seama ca data trecută că lipsa mirosului nu este nici pe departe atât de traumatizantă pe cum se crede. Ba, chiar din contră: de cele mai multe ori, mirosul nu produce decât senzații neplăcute, îndepărtează un om de altul și-l ispitește prostește pe cel nesătul. Era atât de convins de toate astea, încât nici nu i-a mărturisit nimănui ceea ce a pățit iarăși. Nici măcar soției nu i-a spus nimic, de teamă
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
îi satisfac soția și prietenii de la club toate capriciile, și-a spus că el nu este decât un răsfățat al sorții și nu știa pentru ce a fost răsplătit atât de generos. Când a realizat că nu mai are nici senzația de cald sau de frig, și-a zis că a mai fost scutit de o muncă și că nu mai este obligat să îndrepte telecomanda spre aparatul de aer condiționat. (Care odată s-a și stricat. Acum, din partea lui, n-
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
ambiții fără rost și în frustrările nătânge trăite după fiecare eșec. Stătea întins pe perne, privea acvariul urban și își potolea setea cu un lichid verzui, pe care-l percepea rece și răcoritor, exact ca pe vremea când mai avea senzația temperaturii și a gustului. Apoi veni și ziua când Gough se trezi orb. De data aceea chiar că nu se mai revoltă deloc. Îi simți pe cei din jur agitându-se în jurul său și îi fu milă de ei. Și
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
dorințe pe care să nu și le poată îndeplini. Timpul nu mai exista, dar el totuși trăia. Fără timp, fără pedeapsa capitală. Pe urmă, simți niște smucituri teribile și o lumină orbitoare și fără contururi îl izbi în față. O senzație de frig îl lovi din toate părțile. Urlă și avu impresia că vuietul încorporează și țipătul său. Când fu spălat și înfășat, simți cum toată liniștea i se topește. Și, pe măsură ce începu din nou să vadă, să se miște, să
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
a cățărat în Parlament pe cadavrele nenorociților ăia de Branea care au putrezit în închisori! mârâie Petru. Nu îi amintesc niciodată lui Petru cât mi-a scos ochii pe vremuri cu unchii mei care au putrezit în închisori.Am uneori senzația că se consideră și acum victima dosarului meu de familie "care i-a blocat cariera și l-a silit să plece din țară. în mintea lui, uneori teribil de lucidă, alteori încețoșată de frustrări și medicamente,continuă să fie convins
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
liber, mestecenii din jur B îi făcură impresia ciudată de déjŕ vu. Ce asemnănare putea fi între acest peisaj de păduri tăiate mai în tot locul de oglinzi de lacuri și tot ce văzuse el până atunci? Nici una. De fapt, senzația pe care o resimțea ținea de ceva artificial, ca de o imagine văzută într-o expoziție, un peisaj pictat, o pânză înfățișând o mică agapă câmpenească, sau o secvență de film. Ajuns aici, gândul lui cotrobăi mai adânc în memorie
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Pârvulescu și eu însumi. Așa se explică acest În genul lui Cărtărescu, în care cititorul poate recunoaște lesne un ilustru model interbelic: al lui N. Steinhardt din anii '30. G. L. 3 iunie 2005 Mă scol către ora 7 cu senzația, mai acută ca oricând, că sunt țintuit într-o existență dementă care, mai devreme sau mai târziu, se va termina cu o implozie a bietului meu creier, cum de altfel, nu mă îndoiesc, va sfârși și universul: ca o peltea
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
-mă, înainte de a pleca, în pătuțul în care mă găsea ghemuit, cu genunchii la gură. Repetam seară de seară, asemeni personajelor de pe orologiile primăriilor germane, reglate de o memorie mecanică, ritualul instalării mele foetale, din care mai păstrez și acum senzația grețos-lăptoasă a cufundării mele amniotice. Liiceanu venea așadar spre mine și pe măsură ce se apropia ochii i se exorbitau, deveneau două talgere uriașe cu un cerculeț roșiatic în centru care cliniota, transformându-se în cele din urmă în acel böser Blick
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
este impresionat de ,piramida de cranii ce crește mereu" într-o Eternitate amară și se include, printr-un surprinzător plural al persoanei întîi, între Cadavrele neîngropate la timp. În 9 pentru eternitate, Mircea Iorgulescu atrage atenția asupra inexplicabilei și zguduitoarei senzații că unele versuri par a fi fost scrise mai degrabă după, decît înaintea cataclismului care l-a ucis la 4 martie 1977. Cu înfiorarea ce decurge din subiectul abordat, citesc o știre de ziar din care aflu că cifra patru
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Tudor, Sander Demollari, Gellu Globescu, ,arămiul" Shalla Sayub și altele. Se constată astfel o ,punere alături" a unei realități evenimențiale și a unei ficțiuni - prim element al ceea ce aș numi ,juxtalism" (derivat personal de la ,juxtapunere"). Aceasta ar fi partea de senzație, iarăși de natură jurnalieră a cărții. Mai însemnată (în acest roman, care cred că este cea mai importantă scriere a lui Marius Tupan) este partea ei teoretică. Autorul construiește în romanul său, în sfârșit (pentru că se simțea lipsa), o ,direcție
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
sistemul acela de transmitere sumară, fără comentarii inutile, din pricina unui obiectivism care se dorește, chiar dacă nu se respectă niciodată. Proza poate însă crea aparențe, alăturări cu parfum de ,indiferență" jucată. Așa se întâmplă și în Rhizoma. Nu trebuie ocolită nici senzația că romanul este obligat (dar încă nu s-a descoperit modalitatea) să concureze televiziunea, dar sub un alt semn decât cel al invenției, utilizând chiar mijloacele acesteia. Marius Tupan reușește să pună în pagină firescul studiat de camera de luat
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
pălăria lîngă gura canalului mîncat de molii calendarul are zile lipsă și viețile noastre șchioapătă nu-i nimic chiar soarele are pete zicea același om care iubea pereții și care-și lăsa pălăria lîngă gura canalului 7. Dintotdeauna am avut senzația că sunt nimeni că nu fac nimic golul m-a însoțit ca o decorație primită nu se știe cînd e ușor să privești pe fereastră frunzele care cad din copaci multe din ele nimeresc pe scara care duce la odăița
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
nu, aveți grijă, eu în locul tău n-aș mai fuma așa de mult, ba chiar m-aș lăsa, mai multe nu-ți zic că ai fost de treabă, la revedere! Un șoc electric, un fior rece pe șira spinării și senzația specială că l-ai întâlnit pe necuratu', o gură uscată și dorința imperativă de a deschide ușa și geamul ca și când ai fi claustrofob, lipsa de aer și îmbâcseala hainelor în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc, o chemă
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
nevoia lor imensă de manipulare - "să vorbim pe mail" în vremea noastră, îți vine să crezi? Mie unuia mi-ar tăia mîinile să fie siguri că nu mai scriu nimic Și ar arde toate cărțile mele. Cel puțin asta e senzația - copiii au înnebunit și încep să se umfle.Dar vara se va întinde peste ei ca o mortăciune moleșitoare, fără să-i întrebe nimic. I se spunea DJ Muerte... Lucrurile au degenerat - asta e, iar tu ești o victimă colaterală
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]