1,305 matches
-
tânăr, resimte irezistibila chemare a Orientului”. Irezistibilă avea să fie și biografia sa asiatică. În jurul datei la care tânărul spițer Honigberger ajunge În București, și despre care nu avem decât amănunte vagi, doi doctori români susținuseră disertații doctorale medicale: Ioan Serafim 4, la Paris, și Teodosie Gheorghiade, la Halle, ambele publicate În 1815, având o evidentă legătură cu molima bucureșteană de ciumă din 1813-1814, de care Honigberger nu avea cum să nu afle. De aceea putem identifica aici o porțiune din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ȘCOALA ARDELEANA, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, ca supliment al revistei „Vatra”, din octombrie 1991 până în martie 1993, având subtitlul „Revista de cultură”. Redactor-șef: Serafim Duicu; secretar general de redacție: Ioan Șulea. Colectivul redacțional: Cornel Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
și Camil Mureșanu, semnate de Mircea Popa; interviul luat de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente din Dicționarul de personaje dramatice propus de Serafim Duicu. Alte rubrici: „Clasicii - contemporanii noștri”, „Breviarum”, „Etnolingvistica”, „Historia magistra vitae”, „Didactica”. C. A.
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
2003 (în colaborare cu Eugen Pavel). Repere bibliografice: Mircea Moț, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, O, 1978, 27; Doina Curticăpeanu, Destinul cărții medievale, ECH, 1978, 8-9; Irina Petraș, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, ST, 1978, 9; Serafim Duicu, N-au fost „zid despărțitoriu” între frați, VTRA, 1978, 11; I. D. Lăudat, „Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval”, CL, 1978, 11; Gheorghe Buluță, Permanence et unité - Octavian Șchiau, „Les Érudits et les livres dans l’espace roumain médieval
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
susținută de Theodor Herodot, „Cuvinte românești fundamentale”, asigurată de Ion Popescu-Sireteanu, „Repere istorice”, de Mircea Pahomi. Alte rubrici: „Teme, probleme, dileme”, „Litterae bucovinenses”, „Biblioteca «Septentrion»”, „Repere istorice culturale”, „Sempiternum”, „File din istoria Bucovinei”, „Revista revistelor literare”. Alți colaboratori: Lucia Olaru-Nenati, Serafim Saka, Pavel Țugui, D. Vatamaniuc. Revista este ilustrată cu desene de Vasile Anghel Siminiuc, Constantin Hrehor ș.a. L.Cr.
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
limba română, București, 1971, passim; Pervain, Studii, 73-112; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, 101-178; Macrea, Contribuții, 22-30; Lungu, Școala Ardeleană, 122-125, passim; Constantin Ciuchindel, Gheorghe Șincai. Dosarul unei înscenări judiciare, MS, 1978, 4; Dicț. lit. 1900, 829-832; Serafim Duicu, Pe urmele lui Gheorghe Șincai, București, 1983; Mazilu, Vocația, 121-131; Păcurariu, Dicț. teolog., 439-441; Dicț. esențial, 810-811; Ursu, Contribuții, 364-370. C.T.
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
1993; Ridică-te, negură!. Fereastra 1, postfață Dan Ciachir, Fereastra 2, postfață Constantin Georgescu, Râmnicu Vâlcea, 1994; Cu un fir de ghiocel aș putea să scriu la fel, Râmnicu Vâlcea, 1995; Din Țara lui Anton Pann (în colaborare cu Dragoș Serafim), Râmnicu Vâlcea, 1996; Case de piatră (Videopoeme), Râmnicu Vâlcea, 1997; Poarta raiului - The Heaven’s Gate, ed. bilingvă, tr. Tudor Iosifaru, postfață Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea poeziei, RL, 1978, 23; Constantin Poenaru, Un tânăr poet
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
la sfârșitul zilei, sau a unei activități importante. „ Cuvine‐se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu‐Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Mai sunt foarte multe rugăciuni dar acestea trebuie să fie nelipsite din viața fiecărui creștin. Este foarte important cum ne rugăm. Pentru ca
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr. Maria-Cornelia Oros și Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; Zamfira
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miză apărarea valorilor etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
poet, RMB, 1982, 11 645; Al. Cistelecan, „Inima de raze”, F, 1982, 7; Cristian Livescu, N. Steinhardt, Virgil Mihaiu, Trei opinii despre o carte, ST, 1982, 8; Nițescu, Atitudini, 156-161; Al. Călinescu, Demonul timpului, CRC, 1985, 20; Eugen Simion, Un serafim cu pușca pe umăr, RL, 1985, 25; Gheorghe Perian, Poeți ce vin, VTRA, 1985, 12; Mincu, Eseu, 74-78; Micu, Limbaje, 129-131; Munteanu, Jurnal, IV, 213-216; Eugen Simion, Document. Spiritul critic, spiritul liber, RL, 1989, 52; Lucian Alexiu, Regula jocului, O
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Precum genialul damnat medieval, cunoaște și supliciile închisorii, destăinuite într-un lamento: „Dormiți temnicerilor, dormiți,/ Lăsați-ne dracului un ceas./ De chinul lanțurilor ne izbăviți/ Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas”. Instrumentul izbăvirii sale, ca și a patronului serafimilor osândiți, e spânzurătoarea: „«Vagabonzi, hoți, nebuni. Lepădații noroadelor./ Casa lor e temnița. Puneți lacăte bune fiarelor»./ Odată-poate cu înfriguratele zori vom sângera/ Și spânzurătorile ne vor ridica la cer”. Cântăreț al propriului martiriu, S. a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Sfântului Sinod al Bisericii Ruse. Pentru a Îndepărta clerul basarabean de la credința sa profund națională și pentru a Întări dominația rusă În bisericile dintre Prut și Nistru, Sinodul de la Sankt Petersburg l-a trimis În scaunul episcopal de la Chișinău pe Serafim, fost colonel În armata rusă și nepot al amiralului Pavel Ciceagov <ref id="76"> 76 I. Nistor, op. cit., p. 236.</ref>. Serafim Ciceagov, episcopul Eparhiei Chișinăului și Hotinului, considera că una dintre principalele sale obligațiuni, de Îndată ce s-a instalat În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
bisericile dintre Prut și Nistru, Sinodul de la Sankt Petersburg l-a trimis În scaunul episcopal de la Chișinău pe Serafim, fost colonel În armata rusă și nepot al amiralului Pavel Ciceagov <ref id="76"> 76 I. Nistor, op. cit., p. 236.</ref>. Serafim Ciceagov, episcopul Eparhiei Chișinăului și Hotinului, considera că una dintre principalele sale obligațiuni, de Îndată ce s-a instalat În jilțul episcopal, trebuia să o reprezinte lupta cu tendințele separatiste ale românilor basarabeni: „La numirea mea În Chișinău - mărturisea el - mi s-
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
noului arhipastor al Bisericii basarabene și-au atins scopul. S-au operat numeroase destituiri de preoți basarabeni, unii dintre aceștia fiind transferați la parohii din afara guberniei Basarabia. A fost interzisă oficierea serviciului divin În limba română În bisericile din eparhie. Serafim a Încercat să reducă și activitatea tipografiei eparhiale moldovenești, redeschisă În 1906. În demersurile sale, episcopul Ciceagov se sprijinea pe concursul efectiv al „sutelor negre”, organizația șovină a ultranaționaliștilor ruși <ref id="78">78 P. Cazacu, Moldova dintre Prut și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a-și conduce turma, precum și incapacitatea guvernului rusesc de a conduce Basarabia”. Autoritățile țariste din ținut au fost nevoite să facă unele concesii. S-a acceptat din nou oficierea serviciului divin În biserici și În limba română. Din ordinul episcopului Serafim au fost traduse și tipărite predici În limba română. În scopul combaterii eficiente a inochentismului s-a permis editarea unor periodice În limbă română: Glasul Basarabiei (1913-1914) și revista Cuvânt Moldovenesc <ref id="80">80 I. Nistor, op. cit., p. 237
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cuvântului tipărit și n-au avut intenții subversive Împotriva guvernului <ref id="90"> 90 Ibidem, f. 23, 28.</ref>. Guvernatorul era indignat și de atitudinea directorului tipografiei eparhiale, care a acceptat tipărirea unui asemenea ziar. Într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Serafim, Ghilhen Îi cerea să fie luate măsuri autoritare față de conducerea tipografiei eparhiale <ref id="91">91 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 7. </ref>. Cei doi redactori erau și ei incriminați pentru „sentimente de românofilie și Întreținerea unor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și el necesitatea constituirii unui partid politic, ce ar fi apărat interesele românilor din ținut <ref id="108">108 Idem, nr. 17, 4 mai 1914. </ref>. Era tratată pe larg și „lupta cu separatismul” În cadrul bisericii basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe drumuri pe moldoveni, prefăcându-i În hoți
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
scurte”, RL, 1981, 38; Cornel Moraru, „Zilele cele scurte”, VTRA, 1982, 5; Poantă, Radiografii, II, 174-176; Moraru, Textul, 221-224; Radu G. Țeposu, „Cumpenele”, FLC, 1986, 26; Ion Simuț, „Cumpenele”, ST, 1986, 7; Ioan Holban, Parafraze și epistole, CRC, 1986, 39; Serafim Duicu, Însemnele romancierului, VTRA, 1987, 3; Constantin Cubleșan, Dramatism și căutare, TR, 1988, 22; Ioan Holban, Filmări combinate, CRC, 1988, 32; Nicolae Oprea, Un microroman de actualitate, VR, 1990, 4; Popa, Ist. lit., II, 831; Alexandra Olivotto, Povestea degeaba, RL
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
1929; Copiii Ursuțului și alte povestiri pentru popor, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu, La umbra cărților, 16-19; Serafim Duicu, Generația vârstnică, VTRA, 1976, 2; Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană. 1950-1975”, ST, 1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu, Autoritatea criticului, LCF, 1977, 37; Ion Lotreanu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]