46,702 matches
-
1619 a înființat un adevărat spital în orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”26. Vrednic de pomenire este în acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, încredințându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 29. S-a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Stareț al Mănăstirii Neamț (1806-1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public de la Târgu Neamț, administrat de mănăstire, unde se tratau bolnavii gratuit 30. Mai aproape de zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913-1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, avea în obștea Sfântului Sava ascultarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și îngrijea marea bibliotecă a mănăstirii, iar ziua era infirmier și îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români într-o chilie. Odată unul dintre ei s-a îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se îngreuia să-l slujească. De aceea îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pe Sfântul Pantelimon ori să-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-l tămăduiască repede pe bolnav, ori să-l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut-o slujind pe bolnav. Într-o zi, în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele slujitor. De atunci l-a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
în timp ce îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i-a apărut Sfântul și i-a spus: - De ce îmi ceri aceasta? Nu vezi că ești gol de virtuți? Pentru îngrijirea fratelui tău vei primi puțină plată de la Dumnezeu. Cuvintele acestea ale Sfântului Pantelimon l-au cutremurat pe fratele slujitor. De atunci l-a slujit cu multă râvnă pe bolnav și ruga pe Dumnezeu să trăiască mulți ani, ca să-l îngrijească cât mai mult”32. Interesantă și paradigmatică pentru mulți este și reacția
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
unii preoți, fie diaconi, fie mireni, toți deopotrivă de vrednici, căci acest fel de moarte, pricinuită de o atât de mare dragoste și de o atât de puternică credință, „nu pare a sta cu nimic în urma mor Întrucât primiseră trupurile sfinților pe brațele și în poala lor, după ce le-au tras în jos pleoapele și le-au închis gura, îi luau pe umeri și, îmbrățișându-i cu drag, după ce-i spălau și-i îmbrăcau, îi înmormântau. La scurtă vreme după aceea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de zile, părintele Sava a fost duhovnicul bolnavilor și multe inimi zdrobite a alinat, dar, cu darul lui Hristos, a fost păzit nevătămat”38. În concluzie, subliniem că împlinirea poruncii iubirii aproapelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor înfăptuiri de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Moise la Isus Cristos, Promisiunea escatologică a lui Isus Cristos, Paradis terestru / Paradis celest în tradiția patristică, Trei tipuri de questă: fizică, mistică și alegorică) la Questa călugărilor din deșert (Localizarea Paradisului terestru, Primele tentative de întoarcere în Paradis, Questa Sfîntului Macarie, Questa ratată și problemele contemplației mistice) și apoi la Questa lui Alexandru (Indiile fabuloase, Altundele monstruos, Saga lui Alexandru), pentru a încheia (deocamdată) cu un capitol despre Misionari, diplomați și aventurieri în Imperiul Preotului Ioan (Preotul Ioan - moștenitor al
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
interesa ce se spune despre Antioh, dacă nu îi e periclitat postul de ambasador, de ce nu i se mărește leafa, când i se trimit banii necesari pentru a acoperi cheltuielile ambasadei, de ce nu i se acordă ,panglica albastră", adică Ordinul ,Sfântul Andrei", pe care l-ar merita pe deplin etc. O altă problemă urmărită tot prin administrația curții era completarea numărului de gospodării cuvenite (adică 1030, ceea ce însemna mai multe sate), acordate prințului Antioh și rudelor sale de către împărăteasa Anna Ioannovna
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut taumaturgic, rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din gura sfîntului, l-a atins pe lepros, această ungere parfumată l-a vindecat de boală ce-l dobora" (Venance Fortunat). Sărutul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut taumaturgic, rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din gura sfîntului, l-a atins pe lepros, această ungere parfumată l-a vindecat de boală ce-l dobora" (Venance Fortunat). Sărutul dat leprosului este emblematic pentru abdicarea de sine într-un act de caritate simbolică. El se practica în Evul Mediu nu
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
l-a vindecat de boală ce-l dobora" (Venance Fortunat). Sărutul dat leprosului este emblematic pentru abdicarea de sine într-un act de caritate simbolică. El se practica în Evul Mediu nu pe gura ci pe rănile leprosului. În Legenda Sfîntului Iulian Primitorul, Flaubert pune deosebit de bine în scenă, cu o ironie teribilă - fiindcă Flaubert denunță stereotipurile religiei 4 - întîlnirea dintre Iulian și un lepros pe care îl sărută peste tot pe trup. Imaginea de carte poștală din final reprezintă această
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
nu putea servi drept scuză femeii măritate, nici pudoarea fetei tinere pure pentru a se sustrage sărutului pascal. Sărutul pe gură face parte din riturile slujbei. Este celebrul sărut de pace (osculum pacis) a cărui origine ar proveni din recomandările sfîntului Pavel și ale sfîntului Petru: ,Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare sfîntă"(I Corinteni., 16, 20), , Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare de dragoste"(I, Tesaloniceni, 5, 26)10. Chiril, arhiepiscop de Ierusalim, a fost unul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
scuză femeii măritate, nici pudoarea fetei tinere pure pentru a se sustrage sărutului pascal. Sărutul pe gură face parte din riturile slujbei. Este celebrul sărut de pace (osculum pacis) a cărui origine ar proveni din recomandările sfîntului Pavel și ale sfîntului Petru: ,Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare sfîntă"(I Corinteni., 16, 20), , Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare de dragoste"(I, Tesaloniceni, 5, 26)10. Chiril, arhiepiscop de Ierusalim, a fost unul dintre primii care a
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
și serios. Dar ca în fiecare interacțiune codificată, există un coflict interior între aparență și adevăr, între mască și ființă, între rol și sentiment autentic 11. Bunăvoința sufletului trebuie să se manifeste în acest sărut al buzelor caste și închise. Sfîntul Augustin scrie: , El (sărutul de pace) este semnul păcii și ceea ce exprimă buzele trebuie să se împlinească în conștiință, adică, tot astfel cum buzele se apropie de buzele fratelui, tot astfel inima ta nu trebuie să se îndepărteze de inima
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
de 19.07, după renunțarea la demisie: - ,Cine ar fi făcut altfel, să dea cu piatra în mine... Nu mă clatin cu una cu două..." Bravo! Curajoase cuvinte, însă cam riscante, fiindcă așa se pare că ar fi zis și Sfântul Ștefan înainte de a fi ucis cu pietre de către cei cărora le păzea veșmintele Saul. Cine crede că e aluzie la Theodor Stolojan și cei 45 de șefi de filiale ale PNL, să dea cu piatra demisiei în baltă... l Imagine
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
pensia ei amărîtă o risipește toată pe cărți, deși, cînd am luat-o, era o femeie de treabă, dintr-o familie cumsecade și nimeni n-ar fi crezut că o să ajungă în halul ăsta, rîsul lumii. Deci, în noaptea spre Sfîntul Ilie 2005, poate și fiindcă era o presiune atmosferică între două averse cu aspect de vijelie și descărcări electrice, fosta a devenit agitată, presupun că a intrat în sevraj că nu mai avea nici o carte pe noptieră și își consumase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
și nu numai!), de la obiecte de cult până la opere de artă plastică, de la documente și cărți până la înscrisuri străvechi și multe altele încă, Paul Gherasim secondându-l pe părintele Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze întru gloria sfântului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin a vechilor și noilor București, ba chiar în însemnată măsură a întregii Românii. Credincios originii sale sucevene modeste, pe care nu și-a renegat-o niciodată, sărbătoritul de astăzi
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
care urmează totdeauna după o asemenea „beție trează”, arată o indiferență față de lumea exterioară, mergând până la oprirea activității simțurilor trupului. Într-o asemenea stare numai mintea este trează, pe când trupul se află ca într-un somn. „Căci într adevăr, spune Sfântul Grigorie, în cel ce nu viețuiește decât mintea în ea însăși, netulburată de simțuri, firea trupului devine inertă ca într-o stare de somn și de letargie și se poate spune cu adevărat că văzul doarme, din pricina nelucrării, disprețuindu-se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
unul ce privește prin cugetare numai spre cele ce sunt mai presus de cele văzute. Așa și auzul devine mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”1. Tomáš Špídlik referindu-se la schema Sfântului Teofan Zăvorâtul, susține că ar trebui să presupunem încă o ultimă treaptă a extazului: o suspendare a tuturor facultăților sufletului în care nu mai lucrează decât puterea Duhului. Dar cărei stări psihologice îi corespunde aceasta? Poate că această stare e
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
smuls din sine însuși și e supus viselor, însă somnul mistic supune sufletul realității suverane a prezenței Duhului Sfânt. Aceasta e, în același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din cele amintite până acum. Simțământul iubirii provoacă pe această treaptă o profundă bucurie tainică și un dor mistuitor după cele dumnezeiești, unite, în 1
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992D-993B. 2 Ibidem, XI, P. G. XLIV, col. 996AD; PSB 29, p. 256; cf. Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 395. chip paradoxal, într-o fericitoare durere. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]