40,428 matches
-
implicat, separat sau în conjuncție, Serviciile culturale ale Ambasadei Franței la București, Institutul francez, l^Association Française pour l^Action Artistique (AFFA), Délégation Générale de l^Alliance Française în România și instituțiile noastre de concert. Gamă repertoriala, tipologia formațiilor din sfera cameralului a fost largă, si cum nu a rezultat dintr-un proiect preexistent, a avut spontaneitatea unei varietăți necăutate, fruct al hazardului care le-a integrat firesc în viață muzicală. Între toate, s-a remarcat prin originalitatea concepției seară dedicată
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
poate conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din texte religioase sau - în sfera oralității folclorice - a celor reflectînd tradiții populare, credințe și superstiții. Noul criteriu al distribuției cantitative era reprezentarea politică, astfel încît era condamnată, previzibil, citarea din scriitori reacționari precum Maiorescu sau Arghezi și neglijarea unor progresiști că I.C.Frimu și I.
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece repede în absurd. Din comentariile indignate înțelegem că sînt subversive și dușmănoase în primul rînd asocierile termenilor din sfera politică deja sacralizata cu cuvinte banale și vulgare; faptele se agravează dacă între noțiunile aflate în contact într-o listă se pot stabili analogii sau dacă ele se pot combina în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
i-au slujit... Căci, să nu mi se vorbească despre ăortodoxiaă lui Nae Ionescu, despre ămistica legionara, despre știința religiei (reală, dar numai că știința, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul în sfera politicului (sau în cel mai bun caz în sfera unei științe a religie). Și, ceea ce este ai rău, au crezut că l-au găsit. S-au închinat Fiarei". Jurnalul d-lui Nicolae Balotă, tulburător, e o lectură cuceritoare, pe care
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
despre ăortodoxiaă lui Nae Ionescu, despre ămistica legionara, despre știința religiei (reală, dar numai că știința, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul în sfera politicului (sau în cel mai bun caz în sfera unei științe a religie). Și, ceea ce este ai rău, au crezut că l-au găsit. S-au închinat Fiarei". Jurnalul d-lui Nicolae Balotă, tulburător, e o lectură cuceritoare, pe care o recomand, călduros, cu stăruința.
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei, care socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total semnificația cunoașterii științifice. De aceea se admite că un om de cultură poate fi aproape ignorant în cele ale științei, important e
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime/ Aripile tale mai albastre decât eternele zboruri/ risipesc pretutindeni, prin spații, uitatele spaime și doruri/ În orașe străine se prăbușesc catedrale din înaltele înalturi/ se nasc eterice sfere de gheață peste eterice stânci și bazalturi/ Și totuși ce bucurie și câtă, o, câtă uitare de sine/ risipesc prin apusuri seninele, calmele ghețuri alpine/.../ Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
înșela dacă o plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor. De fapt, toata terminologia analizelor compune o paradigmă care decurge din cea propusă de Todorov: ezitare, nehotărîre, ambiguitate, breșă, dubiu, ruptură, transgresiune, deviere a reperelor spațio-temporale. Dacă lărgim sfera termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
lărgim sfera termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi suficient pentru a demonstra că în toate demersurile parcursul a fost dinspre fragmentar și aspectual spre general și unitar, dinspre cum este fantasticul spre ce este el. Din pluralitatea abordărilor, tendința - evident, irealizabila - de constituire a
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
artistică nu se ceartă într-atît precum scriitorii. Deși despre artiștii plastici se spune că sînt la fel de orgolioși sau pătimași, totuși, nefiind niște virtuozi ai condeiului, ei nu au posibilitatea să se înfrunte în cuvinte scrise. Muzicienii, pare-se, trăiesc în sfere ceva mai înalte: chiar dacă și aici există rivalități, ei sublimează sau evita confruntările directe (la urma urmei, muzica este cea mai pură dintre arte). Au izbucnit, din 1990 încoace, tot soiul de certuri și polemici între scriitori. De obicei violente
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
a zgudui ideea de statalitate, acolo unde statul nu ia în serios problemele minorităților sale? Existența blocurilor militare aflate în războiul rece a avut un efect cert asupra conceptului de statalitate. Cu alte cuvinte, fiecare dintre statele aflate într-o sfera de influență sau în alta, nu puteau avea decît comportamentul echilibrului de bloc. După dispariția unuia dintre blocuri, acela care folosea statalitatea pentru a justifica invitațiile pentru invitații străine, în Europa, echilibrul între stat că forța ultima pentru a lichidă
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
istoria literară nu poate pretinde să fie o știință (argumentul este însă extraordinar: avînd în vedere personalitatea omenească, pe omul practic, trăitor într-un mediu anumit, si nu personalitatea artistică, adică pe omul care creeaza, istoria se situează principial în afara sferei literaturii), ca să-l citez pe Ovid Densusianu, autor el însuși al unei, inca valide, Istorii a literaturii române moderne: În accepțiunea ei largă, critică cuprinde două preocupațiuni, după scopul pe care-l urmărește: preocupațiuni estetice și preocupațiuni istorice." Ideea articolului
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își elaborează teoria: recunoscînd că prin poeziile lor de dragoste trubadurii își îndeplineau de fapt o functie socială, el ajunge inevitabil la concluzia că de multe ori acești cîntăreți ai iubirii nu erau deloc și iubiți
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
pildă, este împărțită gospodărește între compartimente redundanțe că: Timpul, Cosmicul, Istoria, Natura și Dragostea. Fiecare subdiviziune în parte suporta la rîndul ei o contabilitate minuțioasa. Cosmicul figurează în inventar cu toate elementele sale: "infinitul, soarele, cerul, luna, stelele, luceferii, muzica sferelor, zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
fost, fără îndoială, de un mare folos orientativ. M-aș grăbi să remarc, înaintea ctitoririi - tipic noiciene, a - unui interes european pentru această carte (perfect posibil, de altfel), dublă ei semnificație - sintetică și critica - pentru cititorul autohton. Desigur, traducerile din sfera psihanalitica (îndeosebi din Freud și Jung) se află în plin avânt în anii din urmă (editorii, chiar și dintre cei fără prea mult fler, au observat că psihanaliza "prinde" la români); să recunoaștem însă că există o oarecare (inerentă, căci
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
nu au făcut (sau n-au putut face) nimic eficient, lăsăndu-ne, finalmente, la discreția voinței URSS. S-a datorat această neputința ăntelegerii tripartite de la Teheran (1943) și Yalta (1944), prin care România (că și toate tarile est-europene) a fost abandonată sferei de influență a URSS? E mai mult decat sigur, la care as adaugă ăntelegerea secretă Stalin-Churchill din 9 octombrie 1944 prin care România era cedata, ăn proporție de 90% URSS, ăn schimbul aceleiași proporții a Greciei cedata Angliei. Nimic, azi
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
poemului "Luceafărul", Vianu arată că singura interpretare plauzibilă o avansase el an "Poezia lui Eminescu", apărută an 1930, cu lămurirea simbolului de către poetul ănsusi. Iarăși punerea an paralel a textelor edifica pe deplin; inspirația artistului, sublinia Vianu, se mișcă an sfera de simboluri a clasicismului, concluzie la care ajunge și Călinescu, patru ani mai tarziu, doar că persiflăndu-l pe Tudor Vianu, deși e de aceeași părere cu acesta. an concluzie, amar, Vianu pomenește de reacția lui G. Bogdan-Duică, singurul recenzent negativist
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
autorul recurge la întreg arsenalul unui critic postmodern în scopul reinterpretării stilurilor arhitecturale românești, privite, desigur, în context european. Paradoxal ni se pare însă faptul că lucrarea să, desi uzează de noțiuni și instrumente ce țin în mod cert de sfera de interes a postmodernismului (luciditate, pastișa, parodie, colaj, simulacru), totuși prin construcția ei foarte elaborată, aproape geometrica, capătă mai degrabă aspectul unui demers modernist, foarte serios și foarte documentat. Augustin Ioan analizează pe larg impactul ortodoxismului (cu alte cuvinte al
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
În numărul din Evenimentul în care editorialul lui Cornel Nistorescu se încheie cu acest citat, aflăm, pe prima pagină: La Moscova, premierului Vasile i se va da cu NATO peste nas, Kremlinul nu agreează ideea de a scăpa România din sfera să de influență.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
dar sigure) și afirmații mai conștiente de limitele pe care le impun prelucrării informatice, cel putin deocamdată, factorii contextuali și implicitul, elemente caracteristice pentru comunicarea umană. Pe lînga progresele reale care s-au făcut în respectivul domeniu, cu efecte în sfera utilizărilor practice - recunoașterea limbajului oral, alcătuirea unor instrumente de lucru, tezaure de sinonime, bănci de date etc. - pentru cercetarea lingvistică nu e deloc neglijabil avantajul aparent cel mai banal al informaticii: alcătuirea rapidă a unor corpusuri de texte, conținînd micro-contexte
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
Danemarca prințului Hamlet, o ănchisoare fără ieșire stăpânita de un anotimp al cruzimii, ai sfârteca sângeros, mortal și jertfelnic poemele ultimului deceniu al creației, copleșind aproape ăntreg universul suferințelor și pedepselor din Noduri și semne (1982). anca din Oul și sfera (1967) peste poemele stănesciene ăncepe să coboare o aură melancolica, apar stări necunoscute până atunci: regretul, greață, presentimentul morții, tristețea unei ănfrângeri nenumite; o vagă atmosferă crepusculara ănvăluie extraordinare poezii, de o arhitectură desăvârșită. Semnele acestei oboseli existențiale prefigurând o
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor." Temerarii lexicografi ajung, astfel, să includă în categoria citată - fără a-și da seama de ridicolul situației - adica în sfera cosmopolitismului atît de... primejdios și vai! antinațional, organisme mondiale de talia ONU, UNESCO, iar în zilele noastre Uniunea Europeană și Parlamentul bătrînului continent sedus, altcîndva, pe orbite mitologice, de către însuși Zeus preschimbat în taur alb, tocmai pentru a se împreună cu Europa
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
că între ei nu există, practic, nici o legătură. Sau există doar acele legături care se referă exclusiv la probleme foarte generale, cum ar fi faptul că toți sînt artiști români, că fac parte, groso modo, din aceeași generație sau, restrîngînd sfera de referință, ca participa toți la aceeasi expoziție organizată la Bremgarten. Dar și acest fapt pare, pînă la urmă, mai mult consecință unei întîmplări decît expresia necesară a unor preocupări comune. Pentru că, în fond, fiecare artist se reprezintă doar pe
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
pentru că una este să aplici o schemă structuralista minimala, cu actanți și intrigă, într-o disciplină umanista gen sociologia, si cu totul altceva să transferi concepte ceva mai sofisticate tocmai pentru că sînt mai generale, precum reprezentare sau voce într-o sfera de investigație cum ar fi aceea a științelor cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale. Pretutindeni te uiți în jur, aș spune, forțînd evident, conștient, nota, vezi numai naratologi puși vrednic pe treabă. Cît cuprinzi cu ochii în lumea
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Sub raportul artei, totalitarismul e socotit o "artă fără strămoși", "invenție absolută a secolului XX". Despoții și dictatorii de pînă-n 1917 s-au mulțumit cu o literatura apologetica, închinata propriei persoane, fără pretenția de a-si subordonă întreaga producție din sfera culturală: " În ordinea artei totalitare, ei se aflau încă în preistorie, într-o fază artizanala incipientă". Fie că a purtat numele de artă proletara, arta militanta, realism socialist, revoluție culturală proletara etc., așa-zisa artă comunistă pleacă de la paradigmă sovietică
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]