1,535 matches
-
17, serie nouă, nr. 69, 21 decembrie 1940, pp. 1-2. 88. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, 1936. 89. Nicolae Iorga și-a pierdut viața din cauza poziției critice față de mișcarea legionară, pe care nu s-a sfiit să o facă publică. Asasinarea sa a rămas Înscrisă În memoria tuturor românilor, pe perioada războiului, ca un semnal de alarmă pentru toți potențialii oponenți ai Gărzii de Fier. 90. Îi mulțumesc unui cititor anonim al manuscrisului acestei cărți, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
în chirurgia cardiacă din România, intervenind încă în perioada 1950-1960 pe cord deschis, în stenoze, în pericardite, intervenții nepracticate în alte clinici la noi și nici peste hotare. Avea modestia de a-și recunoaște limitele; când era nevoie, nu se sfia să învețe de la alții și să afirme deschis această atitudine. (Astfel a procedat învățând metoda plastiei esofagiene Gaviliu.) Avea "neliniște creatorie"; ani în șir, în zilele "libere", opera la Sanatoriul de tuberculoză de la Bârnova, trecând, noaptea, singur, prin pădure, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceea am scris și despre Eminescu, despre Creangă, Urmuz și ... Călinescu. E.M.: Scuzați-mă că vă întrerup. Știți de ce l-am apreciat pe colegul d-voastră de odinioară și profesor al nostru despre Eminescu, Mihai Drăgan? Pentru că nu s-a sfiit, a avut curajul să-și recunoască limitele cam în următoarele cuvinte: "Știți ceva? Eu nu ar trebui poate să vi-l predau pe Mihai Eminescu, deoarece nu cunosc limba germană!" Era o personalitate ciudată, Mihai Drăgan... Dar, în fine, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prof. Elvira Sorohan? Neputându-ne acorda un răspuns personal simultan cu întrebarea, ne-ar permite, oare, să avansăm noi vreunul? A emite opinii, oricât de favorabile, despre altcineva rămâne în ultimă instanță un act unilateral, de a cărui îndrăzneală se sfiește gândul. Același gând își cere însă, după firea tuturor gândurilor, "veșmintele vorbirii". Ilustrarea tipului uman narativ pur este o persoană pentru care interlocutorul, oricine ar fi el copil, tânăr în formare, partener egal, somitate culturală în viață sau autor intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
însă curând cum acești oameni izbuteau să facă în așa fel încât orânduirea politică anterioară să ne pară ca o „epocă de aur”. Printre altele, pe iubitul meu prieten Socrate, mai în vârstă decât mine, pe care eu nu mă sfiesc să-l numesc „cel mai drept” dintre oamenii acelor vremuri, l-au silit, cu samavolnicie, împreună cu alții, să condamne la moarte un concetățean, în intenția de a-l face părtaș la guvernarea lor, de voie sau de nevoie. Socrate însă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
erosul socratic și cel platonician. Vreau să dezvolt cele patru diferențe plecând de la Vlastos, și numesc diferențele în felul în care urmează: diferența ontologică: în mod implicit, erosul dă seamă unei atât de mari încărcături ontologice încât Platon nu se sfiește să sfârșească întregul proces și procedeu erotic în cer, în transcendent, în lumea Formelor. Acolo, numai Frumuseții îi este sortit să se înfățișeze limpede privirii. Ontologia lui Platon nu conține decât Forme, spre deosebire de „ontologia lui Socrate” care nu conține în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
înțelege foarte bine principiile unei bune guvernări, chiar dacă, în plan istoric imediat, tentativele lui de a pune bazele unui stat ideal s-au dovedit a fi eșecuri. El reafirmă orgolios această convingere atunci când, prin vocea „personajului” Socrate, nu se va sfii să afirme: „Cred că sunt unul dintre puținii atenieni de astăzi, ca să nu zic singurul, care are înțelegerea adevăratei arte politice și a punerii ei în practică”. Ce înțelege Platon prin „artă politică” e mai puțin evident decât s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
controlul ei total. Interesant este, în cazul lui Platon suprapunerea specifică dintre abordarea mitomorfică și cea logomorfică a politicului. Logomorficul (caracteristic discursului științific, care demonstrează logic idei) este completat magistral de mitomorfic (caracteristic basmului și discursului oracular). Platon nu se sfiește să pună pe picior de egalitate cele două abordări. Dar mitul funcționează pe registrul comunicațional la un nivel unde sensul „decolează” de pe terenul lingvistic propriu-zis. În acest sens (și nu doar în acesta) filosofia lui Platon rămâne esențialmente o filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
circulația sangvină a penisului. Nu purtați pantaloni strânși și nu mergeți pe bicicletă prea mult timp. Apăsarea sau frecarea în zona genitală agravează impotența. Nu vă suprasolicitați și dormiți pe săturate. Reduceți consumul de alimente care măresc colesterolul. Nu vă sfiiți să cereți sfatul unui medic. Partenera de viață trebuie să vă încurajeze să mergeți la consultație. Remedii tradiționale Puneți pe ombilic ghimbir și chimen dulce: Ingrediente: 7 g fructe de chimen-dulce, 7 g ghimbir, miere. Procedură: prăjiți ușor ghimbirul la
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
să cultivăm cu răsfăț specificul spiritual al solului bucovinean și vom invita societatea acestui cuprins să-și potrivească o vibrație unică după nevoile psihice ale României moderne; vom arăta cu laudă, tuturor, fapta cinstită și dreaptă, precum nu ne vom sfii de a da în vileag ceea ce va fi contrariu...” Și încheia cuvântul de început cu urarea încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește cetățuia privilegiilor politice.” Dr. I. Lupaș, 1916. ne spune că „un consilier din Cluj, Somlai, care era suprarevizor de ziare, nu s-a sfiit ai spune lui Barițiu, că prin foile lui propagă comunismul, căci, legile țării nu permit ca valahii să aibă și ei proprietăți de pământ.” Împotriva acestei învinuiri în „Note” la articolul lui Lupaș, Marin Petcu aduce în prim plan protestele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în al XI-lea an al apariției sale”, iar numărul dublu din vară, în care se insista asupra legăturilor Bucovinei cu Ardealul avea să fie ultimul al revistei” - își amintea în 1923 editorul. În fotografie: George Tofan. El nu se sfia să scrie despre România că este: „un rai pământesc pustiit, o grădină minunată din povești fără îngrijire, fără căutare, peste tot numai ruine, peste care pășesc ca niște umbre de morți figuri moarte fără curaj, care jălesc pe întinsul țării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost în bătăliile lui, cum a murit. Mulți adolescenți au vrut să afle exact "câte femei a avut", unii știau deja că "au fost multe" și că a avut numeroși copii. 190 Spre deosebire de manuale, legendele publicate pe seama domnitorului nu se sfiesc să imagineze detaliat pe acest subiect. Cine vrea, poate să afle, de pildă, că atunci "când era de 10 ani, Ștefan se arăta isteț și plin de năzbâtii: nu găseai în sat copil netrântit de el" (Ștefan cel Mare și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și a permis rezolvarea atâtor chestiuni importante; aceeași unitate domnind între noi va produce, în viitor, aceleași efecte. Acțiunea tutulor, acțiunea leală și onestă a partidului nostru în viitoarele alegeri este necesară pentru a înlătura pe aceia cari nu se sfiesc spre a triumfa să săvârșească acte violente și brutale. Indiferența multora sau lipsa noastră de unitate în acțiune a constituit pentru aceștia un mijloc puternic de reușită. anul 1875 249 Pentru a evita aceste rele rezultate, câțiva alegători, luând inițiativa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armele în mână, nu aș apăra drepturile și independența acestei țări“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 109, 14/26 mai 1877, p. 3237), Vasile Maniu („Când este vorba însă despre independența noastră, nu mă sfiesc a declara sus și tare că România a fost pururea ceea ce este și astăzi, un stat independinte“ - ibid., nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3266) ș.a. 49. Camera a votat o moțiune de compromis (propusă de Petre Grădișteanu, A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
individ pe nume Walkay. Acesta avea, pe lângă actele sale de identitate, un pașaport pe numele Tibor Ardelean și s-a lăudat comerciantului de lemne că se afla „în serviciul de spionaj maghiar din Seghedin”. De asemenea, el nu s-a sfiit să afirme că tocmai se întorcea de la Ocna Mureș, unde un ofițer român i-a înmânat documente militare „prețioase”, și se îndrepta spre Seghedin pentru a le înmâna șefului său. Evident, informațiile furnizate de Freisberg au fost transmise rapid de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
internă a țării, iar cheltuielile de protocol ale ministrului de Externe „treceau de câteva zeci de milioane”, fapt care a alimentat supoziții diverse despre risipa banilor publici sau chiar despre proveniența acestor sume. Cercurile politice de dreapta nu s-au sfiit să acuze, tendențios, faptul că numele său real ar fi Titorov, ai cărui ascendenți proveneau din Rusia, iar ulterior s-ar fi stabilit în Oltenia, precum și faptul că, în activitatea sa diplomatică cu timpul, ar fi intenționat „chiar la o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a subminat în activitatea desfășurată. La rândul lor, starea de spirit a cercurilor ardelene care nu se aflau înregimentate în mișcări politice era liniștită față de prezența militară sovietică la granița de nord a țării. Unii dintre aceștia nu s-au sfiit să afirme că „rușii au interese care se completează, cel puțin momentan, cu ale noastre”, în scopul de a se opune, considerau ei, unor eventuale injoncțiuni germane. Intelectualii comuniști își exprimau satisfacția privind înfrângerea Poloniei, stat care, în opinia lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a condițiilor favorabile de exprimare politică și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de armatele eliberatoare, ca un popor ce a suferit cel mai mult jugul nazist. Din contră, nu se sfiesc să critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și, implicit, aderenți. Dorința cetățenilor era „reînvierea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Încrederea lui, deschizându-mi porțile colecției Historia; și lui Silviu Lupescu, directorul editurii care a acceptat să o publice. Fără Îndoială, cele făgăduite În aceste rânduri introductive nu sunt decât expuneri de bune intenții și motivații retorice. Nu m-am sfiit să le mărturisesc și să le fac cunoscute, pentru a mă justifica și pentru a dobândi un credit inițial din partea lectorilor mei. În ce măsură voi izbuti să Împlinesc Însă toate aceste promisiuni, dându-le viață În paginile de mai jos, vei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechea interdicție a prezențelor feminine În Blajul episcopal era acum flagrant Încălcată. Categoria cea mai coruptă era alcătuită din unii reprezentanți ai clerului Înalt, În cazul cărora imoralitatea se asocia cu cinismul și ipocrizia. Protopopi, vicari și canonici nu se sfiesc să Întrețină legături de concubinaj În văzul tuturor. În fond, mulți dintre ei Încearcă să substituie idealul matrimonial, pe care statutul celibatar li-l interzice, cu o legătură nelegitimă, adesea Însă permanentizată, realizând ceea ce, În termeni de specialitate, se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îi și lasă moștenire o parte Însemnată a bunurilor sale, spre protestul și scandalul celorlalte rude. La fel procedează Vasile Rațiu XE "Rațiu" , prepozit capitular sub păstorirea lui Ioan Lemeni XE "Lemeni" , care trăiește cu frumoasa sa nepoată, Anica Mureșan, nesfiindu-se să o aducă duminicile la slujbă În catedrala Blajului. Farmecul acesteia aprinde și alte pasiuni În rândurile bieților clerici celibatari, dar Încercările lor de a i-o disputa lui Rațiu rămân fără succes. Printre oponenții roși de o tainică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Occident) sau Bălcescu XE "Bălcescu" (În Muntenia) ipostaziau spiritul unei Europe cosmopolite, liderul ardelean, scrie Marcu, a fost exponentul unui curent „refractar și xenofob”. Spre deosebire de alți exegeți ai lui Bărnuțiu, care vor vorbi despre „europenitatea” acestuia, Marcu nu se sfiește să folosească asemenea termeni la adresa corifeului ardelean, nu dintr-o lipsă de respect (pe care Îl Împărtășește cu ceilalți), ci pentru că el nu valorizează În mod negativ respectivele atribute. Este adevărat Însă și faptul că, dacă urmărim scrierile de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mesajului irlandez. La acest nivel se poate constata o simpatie generală pentru cauza democratică și națională a irlandezilor, legată de idealurile emancipatoare ale vremii. Imaginea pleca, de altfel, din paginile presei britanice, În special a celei liberale, care nu se sfia să condamne, din perspectiva opoziției mai ales, oprimarea Irlandei și racilele guvernării britanice. Dacă pentru englezi Irlanda nu reprezenta decât una dintre principalele probleme interne, celelalte trei mari puteri de presă ale vremii, Franța, statele germane și Austria, urmăreau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]