1,177 matches
-
Deng Xiaoping, la Editura Politică, 1987, cu impact în societatea românească a timpului; 3 dintre lucrările dramatice traduse au fost puse în scenă la Teatrul Național din Iași, Teatrul Nottara, Teatrul Mic din București. Lista lucrărilor Roman O Lume de Sfincși; Între Pământ și Cer; Concubina Imperială; Zilele și Nopțile unui Ambasador. Eseu Pași în lumea chineză, 274 pagini, Editura Sport-Turism, 1975; Viața intimă la chinezi, 160 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1992. Traduceri Cao Yupao, roman autobiografic, 224 pagini, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Programarea neliniară, 1973; Triade, 1973; Coalition and connection în Games (with S. Guiasu), Pergamon Press, 1980; Incertitudine și decizie, 1982; Bazele inteligenței artificiale, 1987. Alte cărți Repere, 1967; Cronica anului 2000, 1969. Tradusă în limbile germană, polonă, slovacă, ungară, spaniolă; Sfinxul, 1969; Aurul cenușiu, 3 volume, 1971-1973;. Tradusă în limbile ungară, polonă, italiană; Pietre vii, 1973; Zidul și iedera, 1977; Zece mii de culturi, o singura civilizație, 1998; Dubla spirală a muncii și învățării, 2003. Realizări Cofondator al Centrului European de Cultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
atleți ai Antichității, care doreau să devină „periodoniches”, adică câștigător la toate cele patru mari competiții ale antichității. „Leul din Nemeea - „Leul din Nemeea era un monstru, fiul lui Ortros și nepotul lui Tifon. El era fratele unui alt monstru, Sfinxul din Teba. Hera îl crescuse și l-a dus în regiunea Nemeea, unde devasta ținutul, devorând locuitorii și turmele. Acest leu trăia într-o peșteră cu două ieșiri și era considerat invulnerabil. Heracles a început să tragă asupra lui cu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Dumitru Dascălu i-a rămas în memorie atitudinea unui profesor de matematică, disciplină la care nu excela. Când respectivul dascăl scotea elevii la tablă, aceștia se emoționau și se pierdeau numai când îi vedeau figura rece și încremenită, ca de sfinx. Aflați în fața unor dificultăți inerente în descâlcirea exercițiilor sau a problemelor, unii dintre năpăstuiți aruncau o privire spre profesor în speranța că vor descifra pe chipul lui un semn, un indiciu care să-i orienteze în strădania lor. În acel
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acelea frumoase, grecești, purtând toga, armura și platoșa lui? Nu puteam să fac așa ceva, era imposibil. Voiam să fac un Oedip-istoria conștiinței unui om care, copil fiind, crește sub rege, ajunge tânăr (când totul se rupe) în fața răspunsului îngrozitor al Sfinxului, pe care l-am asemănat cu Stalin, spre a ajunge în epoca ciumei din piesa lui Sofocle. Epocă în care, de fapt, minerii au intrat în capitala țării, au invadat Piața Universității, și pe scenă era exact ce se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din spatele textului": Ipostaze... "Eul social al revoltatului, oprimat sau înfrânt și de aceea refulat, își pune pecetea sufletească asupra scrisului heliadesc" (p. 37); "Și care e motivația psihologică a ficțiunii heliadești? (...) Resursele rezistenței sunt căutate în propria structură, iar masca sfinxului distanțat ironic în superioritate ascunde o inimă care a fost întotdeauna pentru el "slăbiciunea spiritului"" (p. 41); "Eminescu intuiește cauza rupturii între personalitatea scriitorului patruzecioptist și epocă. Altfel spus, printr-o reducție fenomenologică, Eminescu ajunge la esența spiritului predecesorului și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trebui în egală măsură să consemnăm (cu o anume resemnare) și evaluările unui profesor parizian de filozofie care, încă la 1900, semnala (în prefața monografiei sale despre Platon) faptul că, printr-o seamă de trăsături ale sale, Platon păstrează caracteristicile Sfinxului. Asta din pricina unei duble motivații: fie datorită formei pe care o îmbracă scrierile sale (formula imago-mitică - n.n.), fie datorită ignoranței relative în care ne aflăm noi, cei de azi, cu privire la mediul intelectual și social în care au fost elaborate dialogurile
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
străvechile-averi? Unde-ale zeilor temple, palatele, soațele celor Care se trag din Sisif? Unde mulțimile-ți vechi? N-a mai rămas, vitregito, nici urmă din tine, nici una." (Antipater. 9, 151) "Panorama deșertăciunilor" eminesciene pare văzută (cu mult înainte) de ochii de sfincși ai poeților greci. Pulberea, cenușa, viața ca vis, reducerea vieții la nimic sunt prelungiri ale unor percepte biblice. Strălucirea "de altădată" a acestor civilizații nu o dă decât scânteierea prafului: Totul e râs și pulbere totul și totu-i nimica
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
puncte convergează într-unul și formează o piramidă. E un finit în raport cu infinitul. Un cerc care se repetă în infinit culminează într-un vârf obeliscul, acul Cleopatrei."2 Repetiția este o linie longitudinală pe care poetul așează cuvintele: obelisc, piramidă, sfinx sau "piramida-obelisc Raportul finitului către infinit."3 Despre "piramida răsturnată" A.D. Sertillangeo spune că ea este imaginea dezvoltării spirituale: "cu cât o ființă se spiritualizează mai mult cu atât viața ei se mărește, se dilată, urcă"4. Sau despre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
eterului-simbolizat în alchimie prin cerc (...). Dialectica pătratului și cercului simbolizează dialectica pământului și cerului, al materialului și spiritualului"5. Această perspectivă asupra spațiului explică la M. Eminescu adâncimea viziunilor sale cosmice ("categoria departelui"E. Papu), dar și răceala contemplației de sfinx. Căci poetul a notat mai departe: "sfinxul e o-ntrebare și piramida un răspuns"6. Piramida-răspuns este fapta umană ridicată rebel spre cer, dar și un semn, din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic a ta
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și cercului simbolizează dialectica pământului și cerului, al materialului și spiritualului"5. Această perspectivă asupra spațiului explică la M. Eminescu adâncimea viziunilor sale cosmice ("categoria departelui"E. Papu), dar și răceala contemplației de sfinx. Căci poetul a notat mai departe: "sfinxul e o-ntrebare și piramida un răspuns"6. Piramida-răspuns este fapta umană ridicată rebel spre cer, dar și un semn, din ev în ev, către "populii" din istorie: "Ca s-explic a ta ființă, de gândiri am pus popoare, Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
expunerea reliefului, alături de condițiile meteorologice sunt factori favorizanți ai sporturilor de iarnă. Un interes aparte în peisajul montan al țării îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naționale și europene, precum vulcanii noroioși din zona Berca-Arbanași (județul Buzău), stâncile Babele și Sfinxul din munții Bucegi, peștera și ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), Pietrele Doamnei din munții Rarău (județul Suceava) etc. La fel și lacurile naturale și artificiale: lacurile glaciare (Bucura și Zănoaga în Retezat, Capra și Bâlea în Făgăraș), vulcanice (Sf. Ana
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
între palestină și roman îngroșat; corpul este de douăzeci și unu de puncte. / Parangon mic, caracter al cărui corp are optsprezece puncte, și care este folosit la afișe. 7. Un tip de marmură neagră din Egipt sau Grecia din care anticii făceau sfincși sau alte statui de animale. 8. Piatră de încercare [...] Dicționarul mai atestă, pe lîngă sensul vechi 8 (piatră de încercare), verbele derivate parangonner cu sensul învechit de "a compara" și mai ales cu acela de a alinia caractere tipărite de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Postum, i-au apărut volumele Ars longa, vita brevis (1997), Invazia vidului (1999), Robit eternității (1999), Sfinxul (2000), Fusese destul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu barca pe Styx (2001), Curcubeul gândului (2002). Înzestrat cu un acut simț al tragicului mereu proiectat în orizont cosmic, A. este copleșit de un morb metafizic. Împotriva catastrofei care se apropie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
tradusă adesea într-un cromatism strident. Opunându-se artificiozității optzeciste, A. poseda aproape toate elementele pentru a restaura poezia unei exasperări curate. SCRIERI: Ars longa, vita brevis, Iași, 1997; Invazia vidului, Iași, 1999; Robit eternității, pref. Liviu Leonte, Iași, 1999; Sfinxul, pref. Ioan Constantinescu, Iași, 2000; Fusese destul, postfață Corneliu Ștefanache, Iași, 2000; Pe valurile purgatoriului, Iași, 2001; Cu barca pe Styx, pref. Al. Călinescu, Const. Ciopraga și Al. Husar, Iași, 2001 ; Curcubeul gândului, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Oală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
ceea ce raportul Clubului de la Roma numește prima revoluție globală, geomodernitatea, transformare radicală a modernității, implică și nevoia oamenilor de a înțelege o multitudine de schimbări, de a se acomoda la starea de contingență indusă de globalizare. SCRIERI: Repere, București, 1967; Sfinxul, București, 1969; Cronica anului 2000, București, 1969; Aurul cenușiu, I-III, Cluj, 1971-1973; Pietre vii, București, 1973; Fire și noduri, București, 1975; Idei în mers, I-II, București, 1975-1981; Zidul și iedera, București, 1977; Zece mii de culturi, o singură civilizație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
1975; Idei în mers, I-II, București, 1975-1981; Zidul și iedera, București, 1977; Zece mii de culturi, o singură civilizație, București, 1998. Repere bibliografice: Marin Sorescu, „Repere”, AST, 1968, 9; Al. Andrițoiu, Cartea unui erudit, RL, 1969, 23; Demostene Botez, „Repere”. „Sfinxul”, VR, 1969, 5; Dumitru Isac, Mircea Malița. Pledoarie pentru inteligența creatoare, TR, 1971, 24; Șerban Cioculescu, Semnele timpului nostru, RL, 1971, 27; Nicolae Balotă, Lauda inteligenței, LCF, 1971, 31; Grigore C. Moisil, Metalurgia aurului cenușiu, CNT, 1971, 35; Mircea Tomuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
Se traduce un fragment din „ultima operă a lui Oscar Wilde înainte de a fi întemnițat”, La Sainte courtisane sau Femeia cu pietre scumpe (Alfred Hefter, sub iscălitura N. Vondra), actul al III-lea din tragedia lui Josephin Péladan Oedip și Sfinxul (Constantin T. Stoika), Cleopatra de Albert Samain (I. Peltz, sub inițialele numelui), Poeme și proză (Al. T. Stamatiad) și Don Juan în infern de Charles Baudelaire (B. Fundoianu), piesa Coram populo de August Strindberg (Alfred Hefter, semnat Vondra), versuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
de prestigiu stabiliți în Occident, U.l. publică sau republică sporadic versuri și proză scurtă de Rodica Culianu, J.N. Manzatti, Silvia Cinca, Luciana Stoicescu, Teofil Sporea, Cristian Bălan, Gabriel Diradurian sau articole, de cele mai multe ori nesemnate, despre Emil Cioran (Confesiunea sfinxului, Mircea Tudoran, Ce mai faci, domnule Cioran?), Mircea Eliade (Mircea Eliade și eternitatea), Eugen Ionescu (Petru Comarnescu, „Cântăreața cheală”, Gheorghe Dinu, Eugen Ionescu, un mit în viață, Sub cupola Academiei Franceze), Aron Cotruș, Constantin Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Bujor Nedelcovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
magiei și a regelui divin, prin care aduce un omagiu adânc lui Edward Burnett Tylor. O a doua lucrare a sa are ca obiect "psihanaliza tipurilor culturale primitive", publicată în Revista internațională de Psihanaliză. În 1934 a atacat problematica "enigmei sfinxului", a mitului "originii umane". A fost exilat în SUA în anul 1940, unde a practicat și a predat disciplina psihanalizei, ca pe urmă să se dedice unor studii asupra "originii și funcțiilor culturii", asupra relației dintre instinctul de moarte și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
procedeele imaginației”. Vom descrie câteva dintre ele: a. Aglutinarea se produce când părți descompuse din diferite ființe sau obiecte sunt recombinate altfel, dând naștere unor ființe sau obiecte cu aspect eterogen. Așa erau o serie de monștri din mitologia greacă: Sfinxul Ă având corp de leu și cap de femeie, Centaurul Ă corp de cal, dar pieptul, capul și brațele de bărbat ș.a. b. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriași și de pitici. c. Multiplicarea șerpilor a creat
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Castaliei (1910), piesa Iov (1911), povestirea Zâna din fundul lacului (1912), precum și traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Nuvele, 1911) și Th. Gautier (Arria Marcella, 1911). Acestora li se adaugă, în preajma războiului, alte volume: unul de proză și teatru - Sfinxul (1915), unul de versuri - Inscripții (1916), noi traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Vestitorul, 1915) și din Oscar Wilde (Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Omului rămâne doar prin câteva insule de poezie autentică. Urmându-i pe maeștrii săi francezi, Théophile Gautier și Villiers de l’Isle Adam, din care și traduce, D. încearcă uneltele prozatorului încă din prima sa frază de creație. În volumul Sfinxul, sunt incluse două nuvele (Ibolya și Nebunia lui Dugrès), având în centru personaje la limita patologicului, precum și dezvoltări ale unor episoade biblice (Maria din Magdala, Femeile), câteva povestiri fantastice (Zâna din fundul lacului, Nitokris cu obrajii de trandafir), un eseu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
o atitudine de relativă obiectivitate și de rezervă ce impune prin calitatea sa intelectuală și prin desăvârșita ei convergență spre o țintă precisă. E. LOVINESCU SCRIERI: La Fântâna Castaliei, București, 1910; Iov, București, 1911; Zâna din fundul lacului, București, 1912; Sfinxul, București, 1915; Inscripții, București, 1916; ed. București, 1922; Aspecte și direcții literare, I-II, București, 1921-1924; ed. îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Ernest Renan, București, 1923; Conservator & C-ia, București, 1924; Crima din Strada Nopții, București, 1925; Cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
cunoștea că Steaua Polară se află exact pe axa de rotație a pămîntului și, Doamne, cîte nu se știau încă de pe atunci! Ce să spun că m-a impresionat cel mai mult? Știam din istorie și din lecturi atîtea încît piramidele, Sfinxul, Templul Soarelui, Valea Regilor și a Reginelor, sarcofagul lui Tutankhamon cîntărind 110 kg de aur, totul mi se părea ceva deja cunoscut. Am văzut filme, albume, am știut atîtea amănunte încît nimic nu m-a șocat. Cultura arabă îmi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]