661 matches
-
țipa furios glasul maiorului. Împușcăturile pârâiau, parcă o morișcă s-ar fi pornit singură undeva să se învîrtească. Petre își simți capul greu-plumb. Lăsîndu-l jos pe piept nu-și mai putu păstra echilibrul și se rostogoli, gemând cu o ultimă sforțare de mînie: ― Dumnezeul... soarele... pământul. Mai devale baba Ioana, în mijlocul uliței, striga cu atât mai nerăbdătoare cu cât împușcăturile se apropiau: ― Păsărelele mamei, păsărele... Găinile, în șanțul celălalt, ciuguleau nepăsătoare. Îngrijorată să nu i le omoare, baba nu contenea chemările
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
agitându-și brațele și ușuind din toți rărunchii. Cine l-ar fi văzut de departe ar fi crezut că dănțuiește, împlinind cine știe ce ritual. Dar păsările, mai ales când venea câte una neagră, mare cât un corb, se arătau nepăsătoare la sforțările lui. Ceea ce, de data asta, pe Petrache îl scoase de tot din sărite. Pasărea îl mai privi o vreme, apoi, când țopăielile paznicului îi părură de-a dreptul caraghioase, se înălță, dând leneș din aripi. Se roti în cercuri tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-acolo. Nici Cosmina nu insistă. — Ionuț... pot să-ți spun așa ? Foarte bine, așa o să putem fi prieteni. La ce te gândești tu atât de mult ? Păru să ezite o clipă, apoi reuși să vorbească abia la a doua sforțare : — La viață... — Asta e bine. La moarte nu te mai gândești... — E tot... viață... șopti el. — Cum asta ? Dacă e viață și-ntr-o parte, și-n alta, noi, medicii, la ce mai folosim ? — Oameni buni... neștiutori... fără vină... — Asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în tot felul de vinișoare roșii, ca un biftec făcut cocoloș și lipit la întâmplare pe față. Irigațiile nasului păreau direct proporționale cu profunzimea gândurilor, căci în clipa următoare nasul îi deveni de-a dreptul stacojiu, iar bătrânul, după câteva sforțări în gol ale buzelor, spuse energic : Vreau să câștig bani ! — De ce ? întrebă iarăși Jenică, lăsând să se înțeleagă că așteptase mai mult de la acel răspuns. Bătrânul se mută de pe un picior pe altul, iar căciula i se lăsă pe-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tăceți dracului din gură, nenorociților ! A murit Jenică, și-a tăiat venele din cauza voastră ! Se dădu câțiva pași înapoi. Strângea spasmodic rața, de parcă ar fi vrut să provoace durere lumii întregi. Dar lumea își avea durerile ei, chiar și fără sforțările lui, așa că nu-l băgă în seamă. Ba chiar îi întoarse răcnetul cu o gură cât o mie de guri. Maca aruncă rața cât colo, apoi o luă la fugă orbește, opintindu-se, de parcă trăgea după el o cergă uriașă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dacă ar fi permis, ea ar ordona construirea unui Buddha gigantic în mijlocul sălii de audiență. Nu am odihnă. Într-o noapte, în vis, mă transform într-o albină prinsă în capcană înăuntrul unei inimi de lotus în formare. Cu fiecare sforțare pe care o fac, semințele pocnesc. Mă trezesc și descopăr că An-te-hai a pus în fața mea un bol cu supă din semințe de lotus și că vaza mi-e plină cu flori de lotus proaspăt culese. De unde ai știut visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu satisfacerea unora dintre cele mai stringente nevoi ale țării. În anii 1828-1834 rușii au rupt cu vechea stare de lucruri din acest domeniu în Moldova, îndreptând atenția organelor de stat autohtone asupra stării comunicațiilor, obligându-le să facă toate sforțările posibile pentru îmbunătățirea lor. Administrația rusă a pus bazele unui început de organizare administrativă și tehnică a lucrărilor de îmbunătățire a căilor de comunicație, care a fost definitivată prin Regulamentul Organic. Sub administrația rusă din anii 1828-1834 au fost construite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci și a Europei. Să mai adăugăm că, la Pesta, Wysocki, Jakubowski și Sulakowski semnaseră contractul pentru proiectata legiune română, la a cărei comandă candida tot un polonez, Ilinski, aflat în strâns contact cu Bălcescu. În toată această perioadă a sforțărilor spre înțelegere, urmărită în Transilvania și Ungaria, cercuri largi ale mișcărilor naționale europene se aflau în căutarea unor soluții salvatoare, acționând tot mai hotărât în același nobil scop. „La Pologne” și „La tribune des peuples” sprijineau cauza românilor, făcând un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă s-a aruncat între fiii aceleași Biserici, amenințată cu destrămarea; orice! Nimic nu era prea scump
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pragul acestei publicații a cărei cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația gândirii noastre religioase nu este izolată. Sforțările așa de pline de temperament ca și de talent literar ale neoscolasticii franceze de azi, sunt, doar un pendant categoric desigur, mai disciplinat, mai precis, mai cu știință de carte, dar totuși un pendant la inactualitatea gândirii noastre. Dacă însă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Μ Ca să fii cu adevărat un creator/Înnoitor În domeniul ethosului, trebuie să ai o conștiință prometeiană. Μ Oricât s-ar strădui, unii nu reușesc să-și ridice munca de la acest nivel dezolant al caznei, al osândei, al chinurilor (asemănătoare sforțărilor torturante ale lui Sisif). Aceasta pentru că ei nu au cunoscut Încă plăcerea găsirii unui rost muncii lor sau nu știu Încă s-o supună la Înseși cerințele devenirii lor (de aici, sentimentul că s-au vândut, prin intermediul muncii, altora). Μ
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
durere și în luptă; precum toți ca el desigur au fost. Comediile care apar divine nu se desăvîrșesc altfel. Cugetarea, munca adevărată de orice fel, virtutea cea mai înaltă, nu este oare fiica Durerii? Născută ca din vîrtejul negru; adevărata sforțare, de fapt, ca un rob luptîndu-se să se elibereze: iată Cugetarea. Pe toate căile trebuie «să ajungem perfecți prin suferință»”. Dante și Bacovia! îi apropie ideea de exil („interior”, la poetul romîn) în rest totul îi diferențiază. Unul e cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și-i atinse umărul. Vîrful îi scormonea subsuoara. Gilliat încercă să se dea înapoi, dar abia se putu clinti din loc. Era parcă țintuit în cuie. Cu mîna stîngă rămasă liberă, apucă briceagul, se propti de stîncă și făcu o sforțare deznădăjduită, ca să-și smulgă brațul din strînsoare. Nu reuși decît să stîrnească fașa care se strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
desfășurată fără interes devine pentru elev o corvoadă pe care caută să o evite, îndreptîndu-se spre ceea ce îl interesează. Din punctul de vedere al pedagogului american, atît teoriile care fac din plăcere un stimulent, cît și cele care recurg la sforțarea artificială ajung la același rezultat: "Teoria efortului se adresează întotdeauna la plăcere sau la durere ca îndemnuri la acțiune. Și teoria plăcerii, fiind lipsită de un scop intrinsec, care să prindă energiile sufletești și să le conducă, trebuie să recurgă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și va fi mai puternică decât milioanele de oameni între care noi am semănat discordia. Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de această libertate încât îi vom sili să ne
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de această libertate încât îi vom sili să ne ofere o putere internațională, a cărei alcătuire va fi în așa chip încât va putea
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
creștinilor conducători, în ceea ce privește afacerile statului, dacă coruptibilitatea miniștrilor sau neinteligența financiară a celorlalți guvernanți au încărcat țara lor de datorii pe care nu le pot restitui caselor noastre, trebuie să știți cât ne-a costat aceasta, ca bani și ca sforțări!... Noi nu permitem stagnarea banului, de aceea nu vor fi obligațiuni asupra statului, afară de o serie de obligațiuni de l %, aceasta pentru ca plata dobânzilor să nu facă puterea statului să fie suptă de lipitori. Dreptul de a emite valori va
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
literare. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar. (1,5p.) Text B Sticletele a plecat fluturând din aripioare spre cerul senin. A mers așa multă vreme până când a intrat în vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare dupăamiază în magazin. Era o bucurie liniștită, între mobile noi, frumoase... Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis. Am învățat o mulțime de lucruri în aceste trei săptămâni. Ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
place mult să privesc o noapte cu lună... și uneori stau vreme îndelungată la fereastra mea, privind, dar știu bine că luna e altceva decât ceea ce pare... Nu întind mâna so prind... E mult și ceea ce dă, fără intenție și sforțare. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezvol tarea armonioasă a personalității umane. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pulmonare. Sub raport funcțional, parametrii ventilației pulmonare se îmbunătățesc, frecvența respiratorie scade în timp ce amplitudinea mișcărilor respiratorii crește, capacitatea vitală crește, consumul maxim de oxigen se ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2.1. Efortul fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru realizarea unui randament mai mare decât obișnuit; el se referă la mobilizarea forțelor fizice sau intelectuale. Teoretic sensul cuvântului efort semnifică o stare opusă repausului. În fiziologia
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa e foarte înclinat spre facilitate, persiflare, dispreț de sforțare și de adîncire. I s-a oferit o teribilă scuză defectelor sale naturale." Sper ca impresia mea că, apărîndu-l pe românul profund, Ralea apără și prostia profundă să fie falsă, la fel ca și opiniile lui Petre Pandrea (Portrete și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
l-a construit Luther „atât cât l-a tăiat capul” arată clar și lămurit acest lucru. Interpretând eronat o epistolă a Sf. Apostol Pavel (epistola II către corinteni) Luther pretinde că omul care a devenit rău prin păcatul originar, orice sforțare ar face nu poate atinge sfințenia și efortul său este pierdut în zadar. Prin meritele lui Hristos însă, care ridică păcatele lumii și în care trebuie să credem, putem atinge mântuirea și sfințenia. Prin urmare aceste deziderate creștine ni le
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taină ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dublă trivialitate a unor rurali fără mister și a unui modernism ce reușise să-și asimileze, din toată sforțarea occidentală, doar formele galante ale traficului viu sau ale cupletului". 26 Ion Barbu, Scrisoare către Leo Delfoss, 1927, în Ion Barbu în corespondență, vol. I, p. 141: "Et, tout, d'abord, ce coup de sonde au plus secret de moi-même
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]