944 matches
-
Alexiu (File de taină, creionări de pe front referitoare la luptele din 1917), I. Neamțu (eseul Despre adolescență), P. Dascălu (Cucu) ș.a. O rubrică ce se remarcă prin bogăția informației este cronica literară, prilej de a se prezenta cărți ale scriitorilor sibieni. Pimen Constantinescu dedică o schiță biografică poetului Elie Măgeanu. Nu sunt uitați nici scriitorii stinși din viață în anul 1934, care veniseră în contact cu viața culturală a Sibiului: G. Bogdan-Duică și Constanța Hodoș, „una din cele dintâi bune scriitoare
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
Revistă politică, social-culturală și literară”, publicația a fost editată în perioada comunistă de către Comitetul Județean Sibiu pentru Cultură și Educație Socialistă. Inițial a fost redactată de un colegiu de redacție alcătuit din douăzeci și șapte de personalități ale vieții culturale sibiene. De la numărul 6/1974 colegiul se restrânge și își precizează atribuțiile: redactor-șef este Mircea Tomuș, iar ca secretar general de redacție figurează Titu Popescu. De altfel, exceptându-l pe Mircea Tomuș, redacția își va schimba adesea componența până în 1990
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
ancorarea în actualitate (seria nouă „nu apare numai pentru a continua pur și simplu o tradiție, ci [...] pentru a se înscrie pe orbita actualității”) și promovarea valorilor locale („«Transilvania» își va face din valorificarea creației intelectuale, culturale, literare și artistice sibiene axa de bază a activității sale”). În acest sens, colaboratorii vor fi selectați mai ales dintre scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai puțin constant fiind Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guțan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
a se înscrie pe orbita actualității”) și promovarea valorilor locale („«Transilvania» își va face din valorificarea creației intelectuale, culturale, literare și artistice sibiene axa de bază a activității sale”). În acest sens, colaboratorii vor fi selectați mai ales dintre scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai puțin constant fiind Mircea Braga, Eugen Onu, Ilie Guțan, G. Nistor, Pamfil Matei, Georg Scherg, Maria Fanache, Constantin Noica (rareori), Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Mira Preda, D. Ciurezu, Ion Mircea ș.a. Totuși, orientarea localistă e
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Vlad, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Petru Poantă, Ion Vartic, Nicolae Manolescu, Al. Călinescu, Cornel Ungureanu, Mircea Anghelescu, Ovidiu Papadima, Mircea Muthu, Adrian Marino, Ion Pop, Dan C. Mihăilescu. Acest echilibru se reflectă și în natura grupajelor, numeroasele dosare privind zona sibiană sau transilvăneană alternând cu teme precum Dimitrie Cantemir (10/1973) sau Literatura germană din România (7/1980). Tot un echilibru urmărește să realizeze T. între literar și extraliterar. În ceea ce privește partea literară, se publică poezii de D. Ciurezu, Victor Felea, Nichita
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
și Dan C. Mihăilescu. Recenzii scriu - fără o periodicitate anume - și Mircea Ivănescu, Ilie Guțan, Eugen Onu, Pamfil Matei, Maria Fanache sau Ion Buzași. În plus, sectorul critic e completat de o consistentă rubrică de eseuri, acoperită deopotrivă de scriitori sibieni și de colaboratori din restul țării. De pildă, o pertinentă „Cronică a edițiilor” ține în perioada 1980-1989 Mircea Anghelescu. Acestor compartimente li se adaugă și două rubrici „de frontieră”: „Album sentimental” (inițial cuprinzând evocări ale Sibiului, apoi fragmente confesive pur
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Patrimoniu documentar” (cu unele restituiri importante, cum ar fi conferința lui V. Voiculescu intitulată Poezia tradiționalistă, publicată în numărul 7/1972). Astfel încât, cu toate compromisurile ideologice (uneori penibile), T. a reușit să devină nu numai o publicație reprezentativă pentru zona sibiană, ci o revistă culturală competitivă la nivel național. Începând cu numărul 3/1990 periodicul are o nouă conducere, formată din Ion Mircea (redactor-șef) și Mircea Ivănescu (secretar general de redacție). Se schimbă și profilul; de altfel, într-un editorial
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
lui Axente Tomuș, preot. Urmează la Cluj Liceul Clasic (1947-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1955). Va lucra ca redactor la revista „Steaua” (1955-1970), redactor-șef la Editura Dacia (1970-1972), pentru a ocupa apoi funcția de redactor-șef la „Transilvania”, revista sibiană pe care T. o conduce în perioadele 1972-1990 și 2000-2002. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1993-1994), director al Centrului Cultural Mogoșoaia, director adjunct al Muzeului Satului și director al revistei „Cultura națională” (1995-1997). Din 1997 este profesor
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
1990 este scos de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu și de Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, iar din 1992 devine publicație a Academiei Române; noua serie continuă cu numărul VI, păstrându-și formatul și coperta. Reflectând preocupările cercetătorilor sibieni sau din alte centre universitare, în cele șaptesprezece volume apărute până în 2003, revista publică un număr însemnat de studii și articole privind cultura și civilizația tradițională românească, dar și naționalitatea germană din spațiul carpatin. Dintre sibienii cu cele mai numeroase
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
coperta. Reflectând preocupările cercetătorilor sibieni sau din alte centre universitare, în cele șaptesprezece volume apărute până în 2003, revista publică un număr însemnat de studii și articole privind cultura și civilizația tradițională românească, dar și naționalitatea germană din spațiul carpatin. Dintre sibienii cu cele mai numeroase colaborări se remarcă Gheorghe Pavelescu, Corneliu Bucur, Anca Goția, Ilie Moise, Horst Klusch și Amalia Pavelescu. Chiar din primul număr sunt găzduite trei lucrări de folclor și etnografie săsească, iar cu numărul următor se inaugurează o
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
etnic-cultural aparte din sudul Ardealului), Sigfried Haldenwang (Privire spre Luxemburg. Dialectul săsesc, un dialect al germanei centrale de vest cu aspecte luxemburgheze), Liliane Gudrun-Ittu (Societatea pentru „revigorare artistică” Sebastian Hann: 1904-1946) ș.a. Alături de comentariile din rubricile „Efigii contemporane”, „Creatori populari sibieni”, „Materiale documentare”, „Din viața Asociației”, se publică numeroase studii, articole și recenzii privind aspecte ale folcloristicii și etnologiei românești: Gheorghe Șoima, Folclorul muzical în confruntarea cu definiția clasică a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, însă după doi ani (1928-1930), căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere din București, dar renunță
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
integrând altă substanță este ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine, autoarea aduce o dramă zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premergători răscoalei lui Horea. Evocând destinele strămoșilor săi, ca o adevărată urmașă a baciului Alexa Banu, conducător al Vlașinilor, P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a fi
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
un elogiu adus medicilor de front în timpul ultimei conflagrații. Dialogurile și reflecțiile pe care le polarizează ilustrează dura realitate a epocii, iar claritatea, ordinea, logica și elocvența acțiunii rețin atenția. P. transpune în volumul Rememorând fântâna (1974) din sonetele poetului sibian Christian Maurer. SCRIERI: Promontorii, București, 1968; Ascunsa vulnerare, pref. Victor Eftimiu, București, 1971; Cenușa unui ceas, București, 1975; Legile zborului, București, 1976; Cuantele liniștii, postfață Mircea Tomuș, București, 1979; Amor in patriam, București, 1982; Adevăruri de pe Podul Minciunilor, București, 1985
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
Matematică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970-1974). Va fi profesor de matematică în localitățile Alțina, Turnu Roșu și Rășinari, județul Sibiu. Debutează cu proză în „Vatra” (1981) și editorial, în volumul colectiv Doisprezece prozatori (1988). Este unul din fondatorii revistei sibiene „Euphorion”, unde a lucrat ca redactor (1990-1992) și ca redactor-șef (1992-1993). A colaborat la „Transilvania”, „Vatra”, „Viața românească”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Contrapunct”, „România literară” ș.a. În contrast cu moda textualistă din anii ’80, M. scrie o proză parabolică, cu un epic
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
și cărări, a cărei premieră are loc la teatrul din Sibiu, în stagiunea 1976-1977. Ancorată în actualitate, piesa se bucură de o primire favorabilă, fiind preluată de Radiodifuziunea Română și montată în stagiunea următoare la Satu Mare. Prezent în mișcarea literară sibiană, O. colaborează cu studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” și îndeosebi la revista „Transilvania”, care îi publică, de altfel, și majoritatea pieselor de teatru: Aceste anotimpuri și cărări (1975), Minunata istorie a unui Ioan
ONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
a fost redactat de el. În 1945 apare „Revista Cercului Literar”, al cărei redactor unic este. Aici deține cronica literară (împreună cu Cornel Regman), afirmându-se printr-o surprinzătoare maturitate, prin siguranța judecăților de valoare și eleganța stilistică. De altfel, perioada sibiană a Cercului Literar se dovedește una extrem de fertilă în planul formației intelectuale și în privința elaborării unei ideologii literare. După întoarcerea Universității la Cluj, N. revine în orașul natal, încercând să continue activitatea cerchistă. Vrea să scoată o revistă sub titlul
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
sau patriotice. Poezia sa a fost aspru criticată de unii contemporani, ca un rău exemplu de imagini, idei și limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori de toamnă”, CL, 1883, 10; Mefisto, „De pe la noi”, F, 1899, 17; Chendi, Scrieri, I, 316-320; Gh. Cardaș, Teodor V. Păcățian, PAU, 302-305; I. Lupaș, Teodor V. Păcățianu, Sibiu, 1941; Elena Dunăreanu, Calendarele românești sibiene (1793-1970), Sibiu, 1970, passim; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 126-136; Dicț. lit. 1900, 666-667; Horia Stanca, Teodor V. Păcățian, T, 1990, 9. C.T.
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
a fi „oglinda fidelă a năzuințelor spre cultură ale acestui ținut atât de neglijat sub raport cultural” și, totodată, „un rezumat al manifestărilor culturale care se produc în alte părți ale țării”. Rubrici: „Cronica”, „Pagina străjerească”. Ca organ subordonat filialei sibiene a Astrei, buletinul cuprinde numeroase informații despre activitatea culturală a asociației, dări de seamă, articole de bilanț, relatări despre principalele evenimente culturale. Sunt publicate, și cel mai adesea republicate, versuri de O. Goga, G. Coșbuc, Aron Cotruș, Eugen Frățilă, V.
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
Luxemburg, dar mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor, creînd acele accesibile „coridoare” culturale europene. Un exemplu strălucit este altarul în stil gotic
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]