673 matches
-
schit au fost confiscate de către stat. Începând din 1962, clădirile schitului au fost folosite ca adăpost pentru oi. În anul 1968, mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei a redeschis ambele mănăstiri, Mănăstirea Vorona cu obște de călugărițe, iar Schitul Sihăstria Voronei cu obște de călugări. În cei 10 ani de abandonare, ansamblul mănăstiresc începuse să se degradeze. Prin râvna călugărilor, s-au efectuat unele lucrări de reparații: s-a reparat bolta bisericii și s-au tencuit fațadele exterioare. În 1984
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
tencuit fațadele exterioare. În 1984, la o distanță de 300 m de mănăstire, pe DJ 208H, ieromonahul Pimen Chirilă a construit o capelă-troiță cu hramul "Sf. Prooroc Ilie". În anul 1991, prin decizia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Schitul Sihăstria Voronei a fost ridicat la rangul de mănăstire. În iulie 1992, cu prilejul Proclamării canonizării Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, mănăstirea a primit vizita patriarhului Teoctist, însoțit de mai multi ierarhi: mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
cel Mare și Sfânt, mănăstirea a primit vizita patriarhului Teoctist, însoțit de mai multi ierarhi: mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, episcopul Calinic Argatu al Argeșului și episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului. După ridicarea sa la rangul de mănăstire, Sihăstria Voronei a trecut printr-un proces de modernizare a complexului monahal și s-a pietruit drumul de acces. La 25 martie 1997, episcopul-vicar Calinic Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor a sfințit Casa "Sf. Prooroc Ghedeon" (construită în perioada 1993-1997). În anii
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
de modernizare a complexului monahal și s-a pietruit drumul de acces. La 25 martie 1997, episcopul-vicar Calinic Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor a sfințit Casa "Sf. Prooroc Ghedeon" (construită în perioada 1993-1997). În anii 2004-2005, înainte de canonizarea Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei, s-au efectuat importante lucrări de restaurare și modernizare a bisericii și anume: La 9 septembrie 2005, la Mănăstirea Sihăstria Voronei a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Onufrie de către un sobor de înalți ierarhi (PF Teoctist
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
Iașilor a sfințit Casa "Sf. Prooroc Ghedeon" (construită în perioada 1993-1997). În anii 2004-2005, înainte de canonizarea Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei, s-au efectuat importante lucrări de restaurare și modernizare a bisericii și anume: La 9 septembrie 2005, la Mănăstirea Sihăstria Voronei a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Onufrie de către un sobor de înalți ierarhi (PF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Calinic Argatu, episcopul Argeșului, Casian
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
în 1928 din satul natal Tocileni și a străbătut absolut la întâmplare codrii Voronei, ajungând la poarta Mănăstirii Vorona. Fiind minor (avea doar 13 ani pe atunci) și neavând armata făcută, nu a fost primit acolo. A fost îndrumat la Sihăstria Voronei unde a fost primit de egumenul Ghedeon Verenciuc. El a viețuit un singur an la Sihăstria Voronei, până în 1929, când a fost primit la Mănăstirea Vorona. A îndeplinit ascultarea de paracliser, iar egumenul Ghedeon l-a învățat notele psaltice
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
Mănăstirii Vorona. Fiind minor (avea doar 13 ani pe atunci) și neavând armata făcută, nu a fost primit acolo. A fost îndrumat la Sihăstria Voronei unde a fost primit de egumenul Ghedeon Verenciuc. El a viețuit un singur an la Sihăstria Voronei, până în 1929, când a fost primit la Mănăstirea Vorona. A îndeplinit ascultarea de paracliser, iar egumenul Ghedeon l-a învățat notele psaltice și slova chirilică. Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. Textul complet al inscripției este următorul: ""La temelia acestui paraclis al Mânăstirii Sihăstria Voronei a adus pietre din râu, cu mîinile sale, ca frate de mânăstire, în 1928, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României. 2005"". La 2 septembrie 2005, într-un interviu pentru postul de radio Trinitas, patriarhul Teoctist afirma următoarele: În momentul
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
sau Mănăstirea Sitaru este o mănăstire ortodoxă din România, situată în apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea (județul Ilfov). Mănăstirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
a fost ctitorită în 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Domnitorul muntean, aflat în conflict cu Vasile Lupu al Moldovei, trecând prin aceste părți, hotărăște să zidească pe locul unui vechi schit de lemn o mănăstire din piatră. Despre existența unei sihăstrii la Căldărușani înainte de 1637 mărturisește și un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
din România situată în comuna Rău de Mori, județul Hunedoara. Este una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, fiind construită la începutul sec. XIV, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeștilor. În secolul XV s-a întemeiat aici o sihăstrie, sub influența Mănăstirii Prislop. Această a funcționat până în a doua jumătate a secolului XVII când calvinii i-au izgonit pe călugări de aici iar mănăstirea a rămas în paragină până în anul 1989 când Episcopia Aradului a decis restabilirea vieții monahale
Mănăstirea Cetatea Colț () [Corola-website/Science/312413_a_313742]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Dejani, județul Brașov. În secolul al XVIII-lea în Țara Făgărașului existau numeroase mănăstiri mici, amplasate la marginea satelor, în pădure sau în locuri de pășunat. Erau un fel de sihăstrii sătești, care purtau numele localităților din apropiere. Nu se cunoaște cu exactitate când a fost ctitorită mănăstirea de la Dejani, documentele referitoare la aceasta fiind foarte puține. Mănăstirea apare în câteva însemnări pe cărți de cult de la începutul secolului al XVIII
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
al Făgărașului, legat pe atunci atât de parohia Dejani cât și de cea de la Pojorta, unde pornise pictura bisericii. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
zidită în zilele Pre Înalțatului Domnu Mihail Grigoriu Sturza Voevod, cu blagoslovenia Preosfintului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul acelor ce au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioșii sale părintele Ghervasie și a neguțătorilor dumnealor frați Gheorghie și Ioan Prosie, și Vasilie Iliovici. Sihăstria Durăul în Muntile Pionul. 1835”". Pridvorul bisericii și catapeteasma din lemn de tei au fost pictate în ulei, în anul 1853, de către pictorul grec Haralambie Agnostul din Constantinopol. Cu acel prilej, a fost pictat pe peretele vestic al pridvorului, în stânga
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
Steriade. Gogu Steriade este urmărit de milițienii din București și se depistează legătura lui cu Vasilesco. Promițând că le va obține contracte în străinătate (Londra, Paris, Tokio), Vasilesco îi convinge pe cei trei prieteni să se ducă la crama Schitului Sihăstria pentru a-i aduce o planșetă cu desene făcute la mai multe mănăstiri din Moldova. Cei trei merg cu avionul la Suceava, dar milițienii de la B.D. ajung prea târziu ca urmare a faptului că în acea zi se trecuse la
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
la mai multe mănăstiri din Moldova. Cei trei merg cu avionul la Suceava, dar milițienii de la B.D. ajung prea târziu ca urmare a faptului că în acea zi se trecuse la ora de vară. Cei trei borfași ajung la Schitul Sihăstria și recuperează planșeta de desen, vrând să se întoarcă cu ea la București. În același timp, Vasilesco organizează o recepție în cinsta vechilor săi colaboratori din București, "„orașul marilor mele lovituri”". El le spune că intenționează să organizeze un export
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
furate din mănăstirile din România, dar borfașii îl ironizează când află că i-a trimis pe Gogu și prietenii săi după planșeta în care se afla icoana făcătoare de minuni furată de la Agapia. Milițienii de la Brigada Diverse ajung la Schitul Sihăstria după ce Gogu și prietenii săi plecaseră cu icoana făcătoare de minuni. Ei reușesc să-i aresteze totuși pe ceilalți complici ai lui Vasilesco, iar apoi îi prind și pe cei trei prieteni de la care recuperează icoana. Deși Gogu și prietenii
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
pe care a redactat-o, în parte, cu ajutorul Sfântului Grigore de Nazianz, dând naștere "Ordinului Sfântului Vasile cel Mare". Pentru Sf. Vasile cel Mare, idealul monastic nu se găsește în imensele colonii de călugări care existau în Egipt, nici în sihăstriile pe care le-a întâlnit în deșert. El considera că prea marile colonii de călugări erau prea active și zgomotoase, iar sihăstriile uitau de caritate și de umilință: „Dacă trăiți departe de oameni cum veți putea să vă bucurați împreună cu
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
cel Mare, idealul monastic nu se găsește în imensele colonii de călugări care existau în Egipt, nici în sihăstriile pe care le-a întâlnit în deșert. El considera că prea marile colonii de călugări erau prea active și zgomotoase, iar sihăstriile uitau de caritate și de umilință: „Dacă trăiți departe de oameni cum veți putea să vă bucurați împreună cu cei fericiți și să plângeți împreună cu cei care suferă? "Domnul nostru" a spălat picioarele apostolilor săi: când sunteți singuri, cui i le
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
înființat 10 muzee de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De asemenea, a restaurat, integral sau parțial, peste 20 de mănăstiri și schituri: Putna, Sucevița, Moldovița, Voronet, Arbore, Humor, Slatina, Dobrovăț, Cetățuia, Râșca, Neamț, Sihăstria, Secu, Bistrița, Văratec. A condus câteva delegații ortodoxe române în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica siriană din Malabar (1961), S.U.A. (1970), Biserica luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974). A făcut parte din câteva delegații sinodale conduse de
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: " Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Lui
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Sulița, județul Botoșani - d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe. Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Sulița, județul Botoșani - d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe. Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranță, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]