888 matches
-
Filocalia..., vol. VIII, p. 93) „Credința este pricinuitoarea celor nădăjduite. Și aceasta a arătat-o tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum te vei liniști?”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 33, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) „Credința înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fratoș tița etc.), din apelativul sau antroponimul romînesc călugăr, Călugăru (Călugări, Călugăreni, Călugărești, Călugăreasa, Călugăreasca, Movila Călugărească, Călugărei, Valea Călugărească etc.); din germ. Propst, „superiorul unei mănăstiri, adjunctul abatelui“ < lat. ecleziastic praepositus (Proștea Mică, Proștea Mare); din magh. remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un sanctuar dacic. Strabon care a trăit înainte și după nașterea lui Iisus Christos, preciza că Kogaionul, unde sălășluia Zalmoxis, era munte sacru iar apa din preajmă avea același nume. în prefața mitropolitului Varlaam la „Scara“ (Leasetvița) scrisă de un sihastru în muntele Sinai (sec. VII), consideră Ceahlăul, asemenea Taborului și Golgotei munte sacru ca și Dimitrie Cantemir, care-l numește Pionul (stâlp, în limba greacă, coloana cerului), cu râu în vale. Când Strabon scrie că dacii „erau liberi de orice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îmi vorbește Theo, Știu asta! dar la mănăstire era cu totul altfel decât la școală, eram liber, liniștit, mi-era bine, Da, mă întrerupe el, pentru că părintele Ioan era cu tine! Știi cum îmi spun colegii de școală? Nu! Daniel sihastrul! Apoi tăcem amândoi, Și liniștea acestei după-amieze mi se strecoară în suflet învăluindu-mă în melancolia amintirii altui timp, de n-ar fi toate aceste zgomote mărunte care se aud prin iarbă, prin aer, toată această forfotă nebunească a minusculelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
necunoscut din Marea Tireniană. Obiectele rămase au ajuns la British Museum. Vila lui Tiberius de la Sperlonga. Vila și spelunca au fost părăsite și devastate începând din secolul al IV-ea. Într-un refugiu de pe coastă și-a găsit sălaș un celebru sihastru creștin. Și fiindcă Tacitus, vorbind despre acest loc, l-a numit discret nativo in specu, o peșteră naturală, s-a pierdut și memoria lui; nimeni n-a avut curiozitatea să-l găsească. Astfel, locul atât de revelator din punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întins peste o oglindă. Că, de-ar deschideo, de cealaltă parte, ar găsi, la fel de disperați și nădăjduitori, pe alții aidoma lor. 12 Speranța de mîntuire e alibiul propriei mele căderi. Asta caută oricine: ascet sau narcoman, iubitor de agora sau sihastru. Speriat de imensul ochi reptilian pe care-l intuiește alături, fiecare se grăbește să se justifice, să se supună. Dar cînd ți-a apărut în față ocupînd cerul n-ai unde te ascunde. Îți ridici mîinile și lipindu-ți palmele
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mai trezit. Oare ce vise credeți c-au avut ei după așa mare alergătură și veselie? Oare ce meserii își aleseseră în visele lor? Dar voi, copii, voi v-ați gândit ce să vă faceți când veți fi mari? MUNTELE SIHAȘTRILOR Ultimele zile de școală par cele mai lungi. Minutele par a nu se mai sfârși iar guralivul clopoțel devine salvatorul tuturor. E așteptat cu înfrigurare și primit cu urale de glasuri pline de veselie. Nu se neglijau orele ori temele
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
să continue povestirea. Fata a clipit a înțelegere și, destul de timidă,a început să vorbească încet, ca pentru ea, astfel că toți ceilalți păstrară o liniște exemplară, dornici să audă tot, să nu scape nimic. Cum spuneam, primii pustnici ori sihaștri, cum se mai numesc, au debarcat aici cam după anul 100. Au venit din Asia mică, pe timpul Sfântului Evanghelist Ioan, cel care a fost acolo cu Fecioara Maria... Trebuie să vă mai spun că acest munte, Athos, era cunoscut, încă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Prin cartea lui Marian Malciu fiecare cititor rămâne, ca și autorul, . Emilian Marcu <contents> CUPRINS Visul....................................... 7 Cloșca mamă.................................12 Bătrâna.....................................18 Între carte și computer.....................44 Lumea copilăriei............................48 Vacanța de Crăciun..........................55 Să ne alegem meseria........................64 Muntele sihaștrilor ..................... ..... ..........84 Cartea despre copilărie, prin copilărire...107
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
penajul... Nici somnul nu poate urzi stăvilire În drumul gândirii fără hotar, Scrutând orizontul imaginar Unde-i stăpână, avida-mplinire... Îl caut adesea prin zări infinite, În locuri ascunse de zei și de aștri Sau cele păzite cu har de sihaștri, Dar zilele-s tot mai cernite...
NECUNOSCUTUL by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83838_a_85163]
-
cu privirea o urmă de viață în jur. Zvâcne tele valurilor încetaseră ca prin farmec și totuși Eduard conti nua să audă un zvon deasupra capului. își ridică privirea, neînțelegând, și zări deasupra plutirea violetă înspre larg a câtorva nori sihaștri. își întoarse ochii cenușii spre mare, scrutător. Unde dispăruse fata? De ce nu mai auzea zgomotul brațelor ei tăind valurile? Eduard nici nu-și dădu seama când pătrunsese în mare, în căutarea fetei. Nici nu-și dădu seama că se avântase
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-n vânt după ea?“, a tatonat Mihnea. „Pitar Moș, Edgar Quinet: stradă-n stradă, bot în bot. Academicieni amândoi. Lipsea doar nunta, ai?“ „Mai scutește-mă cu «ai» -ul tău! Dă textu’ mai departe.“ Degeaba mă chinuiam să-mbrac masca sihastrului carpatin sau a rebelului sandinist; cu cât îmi proiectam mai mult fantasmele-n decoruri pe care le credeam salvatoare, cu-atât mă-mpotmoleam mai rău în imaginea Adinei. Ciocnirea noastră avea ceva din manevrele războaielor mutate pe-un CD Panzer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ruguri și focuri? Cine l-a împins să se autodenunțe? De ce nu s-ar fi oprit, pur și simplu, la cifra șaizeci, păstrând secretul până la ultima suflare? De ce să nu fi renunțat pur și simplu la călugărie, trăind ca un sihastru în pocăință? De ce, la urma urmei, nu s-a făcut chiar el călugăr? Chiar aici e dezlegarea! Deci, exista ceva mai puternic decât rugurile și focurile și chiar decât deprinderea de douăzeci de ani! Deci exista o idee mai puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
apelează la toate partidele, la toți cetățenii, pentru a-l descoperi pe acel cineva, căci, zice el, societatea toată e 'n primejdie. Ce straniu spectacol! D. C. A. Rosetti, marele agitator, devenit om al ordinei. Când dracu 'mbătrînește se face sihastru. Cum, d-le prezident al Camerei, d-ta, care ai organizat atâtea comploturi și revoluții de cari te mândrești, chemi lumea în ajutor pentru a descoperi pe instigatorii crimei Pietrarului? Dar n-ai nevoie să-ți dai atâta osteneală; daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării și sihaștrii bolnavi, le ducea mâncare, spăla rănile răniților de război aduși aici de pe front și alina pe toți cu dragoste, iar cu inima neîncetat se ruga și simțea pe Hristos 109. Acestea sunt pentru noi cei de astăzi adevărate lecții de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ale cărților de cult necesare Bisericii autohtone: un evangheliar, un apostol și o psaltire, rămase în manuscris. Cea mai importantă lucrare tradusă din slavonă la Secu, în intervalul 1602-1613 și păstrată doar în copii manuscrise, este Leastvița lui Ioan Climax, sihastrul din secolul al VII-lea de la muntele Sinai. Scara raiului... este un îndreptar ascetic pentru perfecționarea în treizeci de trepte a vieții spirituale monahale. V. depășește dificultățile teologale ale textului prin glose explicative, inspirate și de versiunea amplificată a lui
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
că aerul și apa sunt mai bune În zonele montane decât În Înghesuiala orașelor. Mulți dintre ei au renunțat la traiul confortabil și conveniențele vieții citadine În favoarea aerului și apei curate și a liniștii de la munte. Ei erau, În general, sihaștri daoiști și budiști, care și-au trăit cea mai mare parte din viața lor luminată prin locuri inaccesibile din munți, În căutarea sănătății fizice și a iluminării. Nu e de mirare că majoritatea chinezilor din zilele noastre care au vârste
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
urmă stăvilare ce i se mai ridică-n cale." ( Al. Vlahuță-"România pitorească"). Din jnepenii culcați de vânturi se-nalță de pretutindeni stânci uriașe ale căror forme au toate nume și înțelesuri potrivite în închipuirea poporului: Dochia, Tabăra Vulturilor, Turnul Sihastrului, Căciula Dorobanțului, Masa Ciobanului, de unde ai cea mai frumoasă vedere pe valea Bistriței." (Al. Vlahuță-"România pitorească") "Din strașina munților, ce-nalță marginea țării de la Severin până la Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viață, și nenumărate pâraie se despletesc, în cărări
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
profesionist "al lutului săpat pe toată coasta războiului" (p. 120) este eroul supraviețuitor din Dealul Morții. Este un ținut al morților violente, năpraznice, de unde sufletele sunt cărate la cer pe o "targă curcubeu" (p. 121). Cu totul altfel este Dealul Sihastru. El adună, ca martor, suferința tăcută a tatălui "într-un disconfort septuagenar" (p. 122). Urcarea Dealului Sihastru face cu putință miracolul comuniunii. Cei doi - tatăl și țiganca - "vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un ținut al morților violente, năpraznice, de unde sufletele sunt cărate la cer pe o "targă curcubeu" (p. 121). Cu totul altfel este Dealul Sihastru. El adună, ca martor, suferința tăcută a tatălui "într-un disconfort septuagenar" (p. 122). Urcarea Dealului Sihastru face cu putință miracolul comuniunii. Cei doi - tatăl și țiganca - "vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaia ..." (p. 122). Sub semnul aceleiași comuniuni cu taina geografiei mitice
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul monahal (Daniil Sihastrul) și prietenul nobil și credincios din cărțile de aventuri. Scrieri traduse și filtrate de sensibilitatea cărturarului "autor", romanele cavalerești, lucrările sapiențiale sau hagiografiile au toate o finalitate pedagogică, întărind în imaginarul colectiv memoria exemplarității și a eroicului. În această lumină
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ta, la nivelul ei maxim să poată deveni lege universală! „Fă În așa fel Încât să fii, să devii stăpân al propriului tău trecut și al actelor tale!” era una dintre frazele cele mai „arogante”, mai prometeice, mai criptice, ale sihastrului de la Sils-Maria, care rezolvă cu o singură și decisă trăsătură nodul gordian al problemei hazardului ca și creator sau stăpân al destinului uman. Să fii stăpân al propriului trecut, să-l fasonezi astfel Încât „să scapi de sub imperiul și teroarea zeilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unei familii de nobili a fost crescut la Roma, unde a primit o educație clasică. La sfîrșitul secolului al V-lea, el a hotărît să renunțe la lume și la bunurile sale, pentru a duce aproape de Subiaco, o viață de sihastru, pe care o va părăsi cîtva timp la cererea călugărilor de Vicovaro (Latium), care doreau reformarea mănăstirii lor. Eșu-înd în această privință, Benedict emigrează, către 529, la Monte Cassino, pentru a întemeia acolo marca mănăstire pe care o va guverna
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care-i însuflețește pe mulți dintre credincioși. Începînd cu 1210, Papa Inocențiu III încuviințează regula de sărăcie pe care Francisc Bernadone (l 182-1226) fiu al unui bogat postăvar din Assisi, care renunță la toate bunurile sale pentru a trăi ca sihastru o viață de rugăciune și cerșetorie -o transmite cîtorva dintre discipolii săi: Frații Minori. Conștient de forța curentului care, în sînul populației creștine, înclină către întoarcerea la puritatea și simplitatea primelor timpuri ale creștinismului, și conștient și de pericolul prin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Dar fetele, ce credeți că făceau? Ei bine, nu vă puteți închipui cîte fete erau gata de măritiș, și dacă măritiș nu se putea, măcar o probă tot nu scăpau prilejul să încerce. Carlos însă era mai serios ca un sihastru de la noi și le taxa drept femei ușoare. Se comporta nedrept cu ele și nasul lui era greu de atins chiar și cu o prăjină. Toată ziua bîrnîia motoreta pe stradă și țîncii erau fericiți dacă erau lăsați s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]