941 matches
-
Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered With mutual cunning
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fiind concentrată în sentimentele umanitare ale Dlor Vóstre și viitorul meu depinzând de la decisiunea favorabilă a Onor Eforii, apelez prea respectuos la generositatea Dlor Efori, rugând a-mi aprobă o bursă, pentru care înalt act umanitar, îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta certificatul de studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mânuim condeiul spre umplerea paginilor cu gândurile noastre zvăpăiate. Spunea Conu’ Mișa cu veselia-i inegalabilă: „Paștele cu miel la tavă/ Sărbătorile cu bine.” Desigur că versurile sunt rupte dintr-un context oarecare pe care nici nu mi-am dar silința să-l rețin și nici nu știu dacă l-am știut vreodată dar aceste două versuri îmi sună ca un refren în amintire de fiecare dată când se apropie Paștele și atunci îmi iau drumul spre sat pentru a face
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să fim absolviți de pedeapsă, atunci, iarăși, în cazul când nu se va găsi că am săvârșit vreo nedreptate nici din cauza numelui pe care-l purtăm și nici din cauza felului nostru de trai, este de datoria voastră să vă dați silința, ca nu cumva, pedepsind pe nedrept pe cei care nu pot fi vădiți de învinuirile pe care li le aduceți, să vă agonisiți pedeapsă, cu judecata voastră (...) Suntem învinuiți că suntem creștini, dar a urâ ceea ce este bun, nu este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Cateheții sunt trimiși să iasă în piețele și ulițele cetății, să aleagă pe cei săraci, neputincioși, orbi și șchiopi, iar la urmă, ei sunt cei ce primesc poruncă să iasă la drumuri și la garduri să silească (să-și dea silința) pentru ca să intre destui pentru a umple casa stăpânului. Ei vor plăti dacă nu vor face bine cele poruncite. De aici grija Sfântului Apostol Iacov: „Nu vă faceți voi mulți învățători, frații mei, știind că (noi, învățătorii) mai mare osândă vom
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de cei doritori să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldura pe cât mi se pare. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ceea ce li se spune”. În acest caz intervine cel de-al treilea factor psihologic în procesul de învățare: auditorul însuși. În asemenea momente critice de „dezgust, lehamite” râvna
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
auditoriu: „tocmai interesul arătat de cei doritori să mă asculte îmi dovedește că vorbirea mea nu este atât de lipsită de căldură. Din delectarea produsă lor, îmi dau seama că ei se aleg cu un folos și îmi dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ei ceea ce li se spune”. Prelegerea trebuie pregătită temeinic, pentru a se evita improvizația, după un anumit plan, asemănător celui prezentat de Fericitul Augustin: „voi trata, așa cum îmi
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Însă nu la fel de buni manageri din multiple cauze: nu au cunoștințe manageriale, sunt lipsiți de creativitate, nu au spirit organizatoric. Policitca demonstrează că meseria de manager se Învață și orice specialist poate deveni manager. Sunt manageri care Își dau toată silința să conducă bine și nu reușesc, iar alții se impun, indiferent de natura grupului condus. Este adevărat că pentru a conduce trebuie să ai o anumită Înzestrare naturală. Există oameni care știu să conducă deși nu au niciun fel de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
creator prin intermediul regulilor și importanța modelelor. Precepte clasice care sunt însoțite de trimiteri la versurile lui Horațiu, date inițial în latină și apoi transpuse în română pentru transmiterea fermă a mesajului: "Nici regulile fără geniu, nici geniul fără o întinsă silință și studiere nu poate face mult și cine vrea a-și atinge scopul, adecă a fi poet lăudat, are să muncească cetind și învățând foarte mult și să fugă de desfrânări trupești și de vin." O formulare aproape identică a ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
deplin exigențele învățătorului Iancu Litviniuk. Acesta a mărturisit că la început i-a mers mai greu, necunoscînd micul Eminovici bine limba germană 14. Ștefanelli credea că Mihai nu știa deloc germana și că a învățat-o în Cernăuți. Totuși, după silințele depuse, chiar în primul semestru din clasa a III-a, la limba germană a primit nota gut, iar după aceea numai sehr gut. La aritmetică și caligrafie a început cu "mediocru", dar la sfîrșitul anului a luat bine și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vină. Mizam pe vreo 70 de persoane, mai ales de aici, din vecinătate. Pe membrii comunității care au fost prezenți la evaluare i-am chemat noi, să fie de față, să vadă că totul se discută și că ne dăm silința să facem ceva. Că dacă îi spui unui om numai vorbe, degeaba. Dar, dacă vede concret, e altceva. Și a vorbit și evaluatorul cu ei, le-a pus întrebări.” La sfârșit, evaluatorul ne-a spus că, din punctul lui de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
totuși să înțeleagă munca, să vorbească laudativ despre ea („Meseria este brățară de aur”, „Cine mult vorbește lucrul nu-i sporește”, „Cine-i harnic muncitor, de pâine nu duce dor”, „Lenea e cucoană mare care cere de mâncare”, „Munca cu silință preface orice ființă”, „Cu muncă necurmată mănânci plăcintă lată”). Ierarhia este „un dat al firii”, structurând întreg universul. Domnul Dumnezeu este stăpânul atotputernic al Lumii. Boierul este „domnul”, „stăpânul”. Stăpânul trebuie să fie bun, blând și milos, căci altfel e
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
demn (2); dreptate (2); facultate (2); gînditor (2); hărnicie (2); încredere (2); încrezător (2); încrezut (2); întotdeauna (2); limpede (2); logic (2); matur (2); niciodată (2); ordonat (2); prieten (2); puternic (2); rațional (2); respectuos (2); reușită (2); sever (2); silință (2); a ști (2); voință (2); adecvat; admirabil; adult; ager; ajutor; Alex; altcineva; ambiții; apreciat; apt; ascultător; atenție; avar; avut; bunăvoință; bine; bine crescut; bine educat; binevoitor; bizuință; bucurie; caiet; capabil; cămilă; cetățean; cîinele; clasa I; consecvent; conservată; cu conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu pierde timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere; din plin; plină; prăși; preface; preferat; a primi bani; a produce; productiv; profesia; profesie; profesor; progresa; prost; pulover; răsplată; realizare; rece; saltă; sapă un șanț; sarcini; sănătate; săptămînal; scaun; scop; servitoare; silință; sincer; sîrguincios; slujbă; spor; spori; sport; stărui; cu stăruință; sticlă; strădui; a studia; succes; supraviețuire; șantier; școală; șomer; ști; taină; termina; timp; toamna; tractor; transpirație; trudă; țar; utilaj; voință; work; în zadar; ziua; de zor (1); 635/265/74/191
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mea; merge; mînă; motiv; motivat; motivația; nădejde; nerealizare; nevoie; noblețe; note bune; nu; obiectiv; om; departe; perseverent; perseverentă; personalitate; piatră; plan; poftă; prelegeri; prieteni; profesie; progres; promovare; pură; puteri; rău; răzbatere; reacție; realizări; rezultat; rîvnire; fără sentimente; sete; sfat; sigur; silință; silnică; sîrguință; slăbi; sper; stare; stăruință; stilou; stimul; strădanie; stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet; virtute; vitejie; voluntar; vreau; nu vreau; vrei cu adevărat; vrînd (1); 785/242/64/ 178/1 vorbă: cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care vrem să le avem sau care sunt contrare celor pe care vrem să le respingem. Astfel, spre a provoca În noi curajul și pentru a Înlătura frica, nu este suficient să avem voință, ci se impune să ne dăm silința În a lua În considerare cauzele, obiectele sau exemplele care ne furnizează convingerea că pericolul nu este mare, că există Întotdeauna mai multă siguranță În apărare decât În fugă, că vom avea bucuria și gloria de a fi ieșit biruitori
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
peste tot sume neînsemnate în bugetul ei pentru școală, încât tot bugetul școalei e cât a treia parte din leafa d-lui primar”. Câteva luni mai târziu: „Inspectând astăzi școala din comuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsă de lemne, școala stă pustie”. La Andrieșeni avertizează primăria locală: „Școalele să fie aprovizionate cu lemne, care vor fi predate învățătorului în natură”. După ce inspectează, în lunile noiembrie și decembrie 1875
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
exemplu, îi atrage atenția asupra condițiilor de muncă ale cadrelor didactice dotate, susceptibile să devină modele de comportament profesional pentru ceilalți: „Învățătorii rurali mai buni ar trebui să simtă totdeauna că ochiul administrației județene e îndreptat asupra lor și a silințelor lor; de aceea trebuie ca prevederile bugetare comunale să le creeze mijloacele materiale, ca să-și poată îngriji în deplină liniște de îndatoririle lor. Recomand deci, mai cu seamă, pe învățătorii următori, în privirea cărora veți binevoi a recomanda onor. Comitet
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
stătea bine) dese. Mai avea multe de învățat până să devină un bărbat demn de mine. Între noi fie vorba, nu eram în situația de a face mofturi, așa că mă mulțumeam cu ce putea; și, oricum, simțeam că-și dă silința, iar eu îi canalizam eforturile în direcția potrivită. Erau vreo șase ani diferență între noi, practic era un puști și trebuia să am răbdare cu el, că doar știți cum e cu ăștia mici: cum ți-i crești, așa îi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spune la un moment dat. De fapt, marea împlinire a unui cinic este, pentru Cioran, moartea. „Avantajul morții e că te pune obiectiv în situația unui cinic absolut. Nimic nu mai contează: cel mai mare cinic, chiar dându-și toată silința, nu se ridică nici la genunchiul unui cadavru” (III, 167). Continuă Cioran: „Orice atitudine a unui om viu, chiar și a celui mai detașat, mai desprins de toate, e o farsă pe lângă supremația celui mai modest hoit. Nu există înțelepciune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o culcat, ca într-un sanatoriu. // În perioada aceea am înțeles, am cunoscut oribilul. Am descoperit atunci niște adevăruri pe care n-am izbutit să le uit, oricât mi-am dat silința” (III, 26). Astfel, insomnia, deci boala, privilegiază înțelegerea, cunoașterea. O cunoaștere teribilă, identificată propriei ființe, de care Cioran pare să fi dorit de-a lungul timpului să scape. Așadar, cunoașterea însăși ca boală. Oare nu cumva delirurile tinereții sunt consecința
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
perioada dintre nouăsprezece și douăzeci și cinci de ani ca despre cea mai nefericită epocă din viața lui. Atunci ar fi cunoscut oribilul. Să recitim: „Am descoperit atunci niște adevăruri pe care n-am izbutit să le uit, oricât mi-am dat silința” (III, 26). De ce să nu credem că vor fi fost adevăruri care să-i fi relevat inconsistența propriei ființe? Și-a mascat cunoașterea de sine prin cunoașterea țării. Oricum, după ce va fi avut intuiția propriului neant, Cioran îl va fi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iad...! 1981 Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Măștile absurdului Cartea pe care îmi dau silința să o prefațez poartă, fără doar și poate, semnul unei vocații de dramaturg. Un autor dramatic de autentică fibră, atașant în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am rămas cu ceva chiar dacă nu am comunicat prea mult, până și prezența e importantă. (Cociuba Isabela) Dezbaterea după prima parte (cam timizi) și eu aș zice că noi am fost de vină, pentru că doamna profesoară chiar și-a dat silința. (Chindriș Anuța) Reflecția profesorului Mărturisesc că am așteptat cu nerăbdare "să-mi vină și mie rândul" și să mă aflu față în față cu o mână de oameni doritori de nou și de cunoaștere. Deși a trebuit să readaptez scenariul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
totuși criticul comite, după părerea noastră, o nedreptate, negându-i până și "cele nouăzeci de sonete închipuite" care "nu spun astăzi mai nimic, sunt searbede, neostenit declarative, pe alocuri de-a dreptul banale (...). Ești dezamăgit, continuă E. Negrici, să constați silința cu care autorul își programează exploatarea motivului "îndumnezeirii prin iubire (...)" ș..a.m.d.". În privința lui Mircea Eliade, mai precis a prozei sale fantastice, criticul îi lasă pe alți exegeți (oare de ce?) să se pronunțe, începând cu D. Micu, Matei Călinescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]