748 matches
-
Dată fiind această poziție a sa, "obiectul" poate intermedia relația dintre "carte" (S) și "frumos" (P). Intervenția atributelor predicatului este cu totul necesară cercetării materialului de gândire care poate oferi temeiul unei relații între termenii din judecata finală a unui silogism. Nu este vorba, așadar, doar despre o ameliorare a dificultății de a identifica cel de-al treilea termen, deși ne putem gândi și la acest fapt. Deocamdată, prin operațiile numite, nu putem ști ce tip de relație vom avea între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre o ameliorare a dificultății de a identifica cel de-al treilea termen, deși ne putem gândi și la acest fapt. Deocamdată, prin operațiile numite, nu putem ști ce tip de relație vom avea între termenii judecății finale a unui silogism, dar, odată identificat cel de-al treilea termen, avem tot ce este necesar pentru structura "figurală" a silogismului; avem cei trei termeni, fiecare cu poziția proprie, determinată ca loc în judecata finală a silogismului pentru primii doi, încă nedeterminată în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la acest fapt. Deocamdată, prin operațiile numite, nu putem ști ce tip de relație vom avea între termenii judecății finale a unui silogism, dar, odată identificat cel de-al treilea termen, avem tot ce este necesar pentru structura "figurală" a silogismului; avem cei trei termeni, fiecare cu poziția proprie, determinată ca loc în judecata finală a silogismului pentru primii doi, încă nedeterminată în premise, nedeterminată complet în cazul celui de-al treilea; adică, în cazul acestuia din urmă, nu-i cunoaștem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între termenii judecății finale a unui silogism, dar, odată identificat cel de-al treilea termen, avem tot ce este necesar pentru structura "figurală" a silogismului; avem cei trei termeni, fiecare cu poziția proprie, determinată ca loc în judecata finală a silogismului pentru primii doi, încă nedeterminată în premise, nedeterminată complet în cazul celui de-al treilea; adică, în cazul acestuia din urmă, nu-i cunoaștem poziția logică în judecățile premise, deși i-o cunoaștem pe cea din silogism. Dată fiind această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecata finală a silogismului pentru primii doi, încă nedeterminată în premise, nedeterminată complet în cazul celui de-al treilea; adică, în cazul acestuia din urmă, nu-i cunoaștem poziția logică în judecățile premise, deși i-o cunoaștem pe cea din silogism. Dată fiind această nedeterminare, căpătăm o rațiune foarte puternică pentru diferența logică dintre judecată și raționament. Dar, pe de altă parte, în ambele cazuri este vorba despre aceeași structură judicativă originară S P. Prin urmare, cel de-al treilea termen
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și raționament. Dar, pe de altă parte, în ambele cazuri este vorba despre aceeași structură judicativă originară S P. Prin urmare, cel de-al treilea termen, deși nu se va confunda nici cu S nici cu P (poziționați în structura silogismului), va prelua fie funcția de S în ambele premise, fie pe cea de P în ambele, fie în una pe cea de S, iar în cealaltă pe cea de P. Numărul pozițiilor logice rămâne, prin trecerea de la judecată la raționament
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cea de S, iar în cealaltă pe cea de P. Numărul pozițiilor logice rămâne, prin trecerea de la judecată la raționament, constant: este vorba despre două poziții, S și P. Structura judicativă originară este cea care susține, prin multiplicare, și alcătuirea silogismului, ca structură de raționare mai complexă decât judecata. Aceasta înseamnă că tot ceea ce este valabil, din punct de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională, în căutarea mediului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai complexă decât judecata. Aceasta înseamnă că tot ceea ce este valabil, din punct de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională, în căutarea mediului, de fapt, în construcția silogismului, se va referi tot la judecata finală a acestuia. Dar de acum încolo, trebuie stabilită poziția mediului în premise, după tipul de judecată de predicație al concluziei (al judecății finale). c) Stabilirea tipului de relație dintre S și P (termeni
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
predicat în premisa majoră și subiect în cea minoră; bineînțeles, majorul și minorul vor ocupa pozițiile rămase în fiecare premisă. Operatorul "trebuie" se aplică, acum, fiecărui pas în construcția modului silogistic, în scopul corectitudinii acestuia. În această etapă a construcției silogismului, prin căutarea mediului, devine clar rostul construcției ca atare: acela de a obține noi adevăruri, pe temeiul unor adevăruri anterioare, anume acelea ale premiselor. Și prin scopul său, silogismul aparține judicativului constitutiv. El este un mijloc de trecere de la anumite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modului silogistic, în scopul corectitudinii acestuia. În această etapă a construcției silogismului, prin căutarea mediului, devine clar rostul construcției ca atare: acela de a obține noi adevăruri, pe temeiul unor adevăruri anterioare, anume acelea ale premiselor. Și prin scopul său, silogismul aparține judicativului constitutiv. El este un mijloc de trecere de la anumite adevăruri la altele. Scopul este adevărul, al cărui suport exclusiv este judecata. Raționamentul, în orice ipostază a sa, are statutul de mijlocitor al adevărului; și nu al oricărui adevăr
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
argumentarea (raționamentul dialectic) sunt mijloace de dobândire a unor adevăruri noi, pe baza celor recunoscute ca atare. e) Formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. Desigur, concluzia a ajuns la forma sa potrivită înainte de ultima etapă a construcției silogismului prin căutarea mediului. Dar nu-i este încă dovedită necesitatea, adică tocmai calitatea de adevăr, condiționantă pentru funcția sa logică. Necesitatea concluziei este determinată de reguli. Dacă acestea au fost respectate, atunci nu ne putem îndoi de necesitatea concluziei. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și în cel al raționamentului. În ultimă instanță, constatăm că "formalul" domină construcția raționamentului și că el este decisiv în privința adevărului concluziei acestuia. Regulile se găsesc în Analitice, iar Aristotel le gândește în aplicarea lor și la alte tipuri de silogisme decât cele categorice, totuși, pe baza celor stabilite în legătură cu acestea din urmă: la raționamentele prin reducere la absurd, la cele ipotetice sau la cele modale.88 Silogismul are exclusiv trei termeni și două premise; termenul mediu trebuie să fie același
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Analitice, iar Aristotel le gândește în aplicarea lor și la alte tipuri de silogisme decât cele categorice, totuși, pe baza celor stabilite în legătură cu acestea din urmă: la raționamentele prin reducere la absurd, la cele ipotetice sau la cele modale.88 Silogismul are exclusiv trei termeni și două premise; termenul mediu trebuie să fie același în ambele premise; trebuie să existe măcar o premisă afirmativă; trebuie să existe măcar o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în concluzie chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
premisă afirmativă; trebuie să existe măcar o premisă universală; trebuie ca S și P să apară în concluzie chiar cu partea cu care apar și în premise. Acestea sunt, formulate cât mai schematic, câteva dintre regulile de bază ale construcției silogismului în ipostaza sa de mod silogistic valid (corect). Odată respectate toate aceste reguli, putem avea o condiție necesară pentru necesitatea concluziei. Pentru adevărul acesteia, mai trebuie să se adauge și o condiție (necesară) "alethică" referitoare la premise; de aici ideea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar fi cu putință și o altă cale, una care să ocolească angajamantele judicative, pentru a atinge adevărul? O asemenea întrebare este cu totul legitimă, chiar pe baza celor descoperite în felul în care Aristotel a proiectat și realizat construcția silogismului. El însuși, după cum am văzut în prima parte a interpretării logicii sale, lasă deschisă posibilitatea unui demers non-judicativ. Acesta are legătură cu gândul despre nimic și cu o meontologie ca rostire despre nimic. Dar pentru a adopta un asemenea "obiect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică spre adevăr, chiar dacă acesta nu este asigurat, așa cum se întâmpla în raționamentul științific, de respectarea unor reguli strict formale; fiindcă acum premisele nu mai sunt adevăruri certe, ci propoziții probabile. Teoria despre topoi este subordonată teoriei "formale" despre raționament (silogism), într-un sens pragmatic. În sensul constituirii formale a condițiilor adevărului, însă, ea este subordonată logicii judecății, cu tot ce cuprinde aceasta în ipostaza sa de judicativ constitutiv sau dictatură a judicativului. De fapt, teoria în cauză este tot despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de căutare a predicatului potrivit unui subiect, fapt semnalat ca atare de către Aristotel. E drept, el era interesat, în Analitice, de modalitățile în care poate fi găsit "termenul mediu" dintre doi termeni stabiliți deja, anume subiectul și predicatul concluziei unui silogism. Aici este vorba despre o căutare a predicatului, iar această căutare fiind vorba despre o mișcare a gândului este reglată și "găzduită" de timp. Faptul în cauză are semnificație atâta vreme cât subiectul este el însuși incomplet; fiindcă acesta este ca atare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
II: "Aristotle", § 9. 52 A se vedea și: Léon Robin, Le pensée grecque et les origines de l'esprit scientifique; Chapitre V, Première Partie: "Aristote", III., 1, 2. 53 Aristotel, Topica, 101 a; p. 8. 54 Günter Patzig susține că silogismul aristotelic, privit în el însuși, nu prin ceea ce a devenit el în "logica tradițională", de-a lungul timpului, nu este un raționament, ci o propoziție. Aristotel a cercetat, în urmare, deodată cu validitatea silogismului, adevărul propoziției pe care acesta o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
8. 54 Günter Patzig susține că silogismul aristotelic, privit în el însuși, nu prin ceea ce a devenit el în "logica tradițională", de-a lungul timpului, nu este un raționament, ci o propoziție. Aristotel a cercetat, în urmare, deodată cu validitatea silogismului, adevărul propoziției pe care acesta o reprezintă. Din perspectiva judicativului constitutiv, această observație a logicianului german este semnificativă în linia impunerii unor reguli care devin constitutive discursului care au două temeiuri "tari": este în joc adevărul, reprezentând faptul esențial pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
izvor / 453 Clopotul din labirint și memoria sufletului poetic / 456 32. Conexiunile tainice sau alegoriile prin care am încercat să trecem în viețile noastre / 461 Templul înțelepților între revelație și iluzie / 462 Crucea ca panteon raționament exterior ființei umane / 468 Silogismul revelat cosmic în structura creierului / 472 33. Isus Cristos și cele șapte sacramente / 477 Subconștientul ca influență comportamentală / 478 Memoria subconștientului / 483 Meditație și rugăciune neurologie ocultă a poesiei / 487 Chrysopeea sub lupa de cristal / 494 Prelegeri pentru un templu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
referi numai la el, cunoștea perfect cele două forme de raționament. El însuși admitea că nu erau fiabile atunci când erau aplicate independent una față de cealaltă, și că trebuia să se utilizeze totdeauna una în raport cu cealaltă. Acest dublu raționament se numește silogism. Și poetul pare uneori să înțeleagă cum folosește lumina drept copac plutitor printre norii romboizi aducători de rouă din lacrimile Marelui Arhitect al Universului. Zeii, indiferent de numele lor, deschid fereastra celui de-al treilea ochi și ne învață ceea ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
hieroglifele Unei rostiri zeiești pe care capetele treze acum le ignoră; Astfel păturile întinse, înainte de a se subția, de a pieri Mai vorbesc în limbajul de semne al unei alte lumi pierdute, O lume pe care o pierdem mereu trezindu-ne1282. Silogismul revelat cosmic în structura creierului Bate luna-n geamul odăiței tale, Cum bătând adese nopțile-o văzui Vai cumplitu-i vorba cum acum o spui: Bate luna-n geamul odăiței lui. Bate luna-n geamuri...1283 Întreg universul se regăsește în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1283 Întreg universul se regăsește în tainele revelate de poesie. Uneori clar alteori abscons, superficial sau profund, discursul liric transmite, după cum am mai prezentat în prelegerile mele informații cosmice ce respectă arcanele. Prin raționamente complexe ce se pot simplifica în silogisme poetul se exprimă prin alegorii. Din punct de vedere mistic, silogismul este cea mai eficace formă de raționament, deoarece ea asociază inducția la deducție. Aceasta înseamnă că orice silogism face să intervină în egală măsură atât analiza, cât și sinteza
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
clar alteori abscons, superficial sau profund, discursul liric transmite, după cum am mai prezentat în prelegerile mele informații cosmice ce respectă arcanele. Prin raționamente complexe ce se pot simplifica în silogisme poetul se exprimă prin alegorii. Din punct de vedere mistic, silogismul este cea mai eficace formă de raționament, deoarece ea asociază inducția la deducție. Aceasta înseamnă că orice silogism face să intervină în egală măsură atât analiza, cât și sinteza, cele două complectându-se pentru a se ajunge la concluzia finală
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]