823 matches
-
întrebați... până la urmă... care-i câștigul? Răspund simplu cine câștigă: baba la uluc sau cel din horă! Trebuie să fim și noi cât mai prezenți în hora globalizării..... (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial) VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. prietenul nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) și aproape uitatul (acum) umorist, adoptat ca fiu al Vasluiului, născut în 1924, la Scânteia. Foarte puțini știu cât a contribuit la ceea ce a 181 fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
București), Comorile noastre, Strict studențesc 370 (Iași), Meridianul, TVV, Radio, Acta Moldaviae Meridionalis, Adevărul, Apollo, Clepsidra, Oferta (Vaslui), Vocea satului (Văleni-Vaslui), Convorbiri literare. Tip. Datini și obiceiuri de pe valea Tutovei, 1981, Cartea întâia a Racovei, 2004 și alte monografii valoroase. SILVESTRU Valentin n.20 oct. 1924 - m.16 nov.1996 .Studiază la Vaslui și Iași. Debutează ca autor satiric în 1940, în revista lui Tudor Mușatescu, Mitică, cu epigrame, iar în calitate de critic literar în 1943, cu un medalion Ibsen, în ziarul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte. Partea a patra (strofele 86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cea din Tirania visului (I 1982; II 1985; III 1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se „construiește în colectiv, în societate și prin societate”. Școala, scrie viitorul academician, are o menire mai înaltă decât aceea de a asigura instrucția, „a da cunoștințe”: „Ea voiește să formeze oameni întregi, să le dea educație complectă”. Tot aici Silvestru Găină (Buletinul..., p. 122) propune o „teorie a transmiterii bunurilor culturale”. Prin faptul că „a reușit să devină un excelent organ teoretic și de îndrumare practică, nelimitându-se numai la domeniul pedagogic în sens strict, ci abordând o arie culturală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asemenea, lipsa de sens a dorinței sale și își asumă, nu fără tristețe, destinul ființei de excepție: Noi nu avem nici timp, nici loc / Și nu cunoaștem moarte. Partea a patra (strofele 86- 98) reunește pastelul, idila și meditația. Cadrul silvestru nocturn și idila celor doi îndrăgostiți sunt contemplate cu tulburare de către Hyperion, care șia reluat locul lui menit din cer. Monologul lui Cătălin exprimă nostalgia omului devorat de trăiri dionisiace, care însetează acum după seninătatea apolinică a ființei supe rioare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ionesco"; informații inexacte ("Ana Pauker era fiica rabinului din Botoșani" este știut că se născuse la Codăești); catalogări riscante Mihăilescu-Brăila, "cel mai mare actor pe care l-am văzut vreodată" (chiar cel mai?!); etichetarea simplistă, răuvoitoare, a marelui teatrolog V. Silvestru (n-o să citez, căci mi-e jenă!). După volumele actorului Furdui s-ar putea face un film deosebit de interesant. Știu, a devenit un loc comun sintagma viața mea e un roman, dar de data aceasta, lucrul chiar merită încercat. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
întreg curent al gustului estetic în Europa" ăKotzebue, Alarcon, Heyse, George Sand, Flaubert, Turgheniev, Dickens, Fritz Reuter). La rândul său, Iorga vine să consolideze acest relief, punând pe autorul lui Harap-Alb în conexiune cu J. Swift, E. Zola, Turgheniev, Armand Silvestre, Rollinat, A. de Lamartine, Ch. Dickens, Dostoievski, J. Addison, Jean-Paul Richter, pleiadă selectă de a cărei companie cariera interpretativă a lui Creangă nu se va mai despărți de acum înainte. În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă "unul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-n mine / mă scobește. Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de fragmentul din Cântecul cocosului silvestru: Nu muget de boi pe pajiști.229 Numeroasele opinii exprimate în legătură cu opera de debut a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea lor. Indiferent de tonalitatea discursului critic, favorabil sau contrar, primele recenzii au
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e greggi / m'è dentro îl male vostro / che mi scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 230 Non dire fra persone di buon gusto che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper, 1960) apud Rosario
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
male vostro / che mi scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 230 Non dire fra persone di buon gusto che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper, 1960) apud Rosario Castelli, op. cît., p. 99. 231
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi îl volo, / Stă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1977. Le récit spéculaire: Essai sur la mise en abyme. Paris: Seuil De Lauretis, Teresa 1983. Alice Doesn't: Feminism, Semiotics, Cinema. London: Macmillan 1987. Technologies of Gender: Essays on Theory, Film, and Fiction. Bloomington: Indiana University Press Dionne, Claude, Silvestra Mariniello, Walter Moser, ed. 1996. Recyclages: Economies de I'appropriation culturelle. Montreal: Les Editions Balzac Doležel, Lubomir 1973. Narrative Modes in Czech Literature. Toronto: University of Toronto Press 1980. Truth and Authenticity in Narrative. In Poetics Today 1:3, 7-25
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sa; cu un țipăt, mimul își aruncă o mantie pe umerii goi și fugi repede în spatele ușii din fund. În acea zi de ianuarie, Împăratul alesese pentru început Laureolus, al celebrului Valerius Catullus. Era un spectacol cu mimi faimoși, muzici silvestre și onomatopeice, oameni travestiți în tâlhari, în principi, în fiare, ce povestea viața unui tâlhar crud, avid de bogății, care își pierdea viața ad bestias, fiind dat ca hrană fiarelor. Un joc pe jumătate infantil, pe jumătate înspăimântător, cu mimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
explicând ce a vrut să spună, deoarece important pentru noi este nu ce-a vrut să spună, ci ce a spus, mai bine zis ce auzim noi. Astfel Cassou mă numește pe lângă sălbatic - și dacă asta vrea să însemne om silvestru, de acord -, paradoxal și ireconciliabil. Că sunt paradoxal mi s-a spus deseori și în așa fel, încât până la urmă nu s-a mai știut ce anume înțeleg prin paradox cei ce mi-au spus-o. Deși paradoxul este, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt ușor de dedus și din cantitatea medie multianuală de precipitații, care coboară, sub 500 mm. Este așadar, o zonă de tranziție, de tip silvostepic. Având în vedere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea vegetației forestiere din această zonă este favorizată de un climat mai umed și mai răcoros, de soluri silvestre, argiloiluviale, consecință a treptei mai înalte de relief căreia i se suprapune. (C. Burduja, 1963) Suprafața fondului forestier din zona de studiu însumează aproximativ 9.800 ha. Dacă ținem seama și de pădurile învecinate, masivul forestier al Dealului Mare-Tudora și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
oferită de către 9 profesori de la Gimnaziul din Bacău. Profesorii liceului din Craiova au oferit 4.701, 90 de lei. Cu câte 20 de lei În fiecare lună s-a Înscris corpul profesoral de la Școala centrală de fete din Craiova, iar silvestru Bălănescu, profesor la Seminarul central, a oferit jumătate din salariul său de la 1iunie 1877 și până la terminarea războiului. Elevii și maiștrii de la Școala de meserii din Craiova au confecționat pontoanele care au servit la construirea podului de vase de peste Dunăre
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea de O2, prin fixarea activă a unor gaze toxice rezultate din diferite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
după propriile sale principii programul școlar al lui Carol cel Mare și a deschis, și el, o "școală" a Palatului. Otto III 1-a avut drept preceptor pe cel mai mare erudit al timpului, pe Gerbert d'Aurillac (viitorul Papă Silvestru II). Grație lor, mănăstirile Imperiului rămîn mari centre intelectuale, asemeni celor de la Sankt-Gall în Suabia, Corvey în Saxonia, Gembloux și Lobbes în Lotferingia. Reînnoirea monastică din secolul al XI-lea este însoțită de un avînt la fel de spectaculos al școlilor care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Legendele Olimpului” enumeră câțiva pictori care l-au înfățișat pe Heracle în diferite ipostaze ca: Rubens în „Lupta cu leul”, pictorul spaniol Ribera înfățșează lupta lui Heracle cu centaurul. O altă operă cu aceeași temă a fost realizată de pictorul Silvestre. Arată apoi că la Ermitaj în Leningrad se găsește o statuie a lui Heracle matur, iar la Belvedere în Roma se află un tors care-l reprezintă pe Heracle în repaos, din a cărui ținută se degajă un simțământ de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și pe cel de a ști să asculți. Aici am învățat să devin taciturn, să-mi înăbuș elocința neînfrânată pe care o arătam la Roma. Cum pot oare să mai vorbesc fără să mă rușinez dinaintea murmurului acvatic, a foșnetului silvestru, când aud sfâșierea adâncă ce se ridică din mare, gângăniile ce zumzăie în iarbă, sau când captez speriat glasurile aștrilor? Nu găsesc cuvinte potrivite dinaintea tăcerilor elocvente ale Aiei, căreia-i place să vorbească doar cu ochii. E comunicarea cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Posteucă Vasile ( 1912- 1975), Prepeliță Mihai ( 1947), Streinu Mircea (1910-1945), Suceveanu Arcadie ( 1952), Tărîțeanu Vasile ( 1945), Zegrea Ilie Tudor (1949). Oameni de știință, filologi, ingineri, profesori, juriști, sociologi, Îi nominalizăm din aceeași sursă : Botezat Eugen (1871-1964), Coroi Victor ( 1915), Găină Silvestru ) 18991970), Hacman Maximilian ( 1877-1961), Hurmuzache Eudoxiu (1812-1874), Longhin Constantin (1871- 1961) , Luceac Ilie ( 1950), Lunguleac Ioan ( 1886- 1942), Lupu Octavian ( 1898-1988), Morariu Leca ( 1888- 1963), Nandriș Grigore (1895-1968), Nimigeanu George (19091987), Oproiu Dulgheru Carmen (1929), Procopovici Alexe (1884-1946), Purice Ștefan
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Todorov. Les contes de Ion Creangă. în: Synthesis, 10, 1983, p. 19-32. [117] Limba si literatura română în liceu. Calitate și eficiență în predare și învățare. Coordonator principal: prof. dr. Constanța Bărboi. Autori principali: CONSTANȚA BĂRBOI, CRISTINA IONESCU, GHEORGHE LĂZĂRESCU, SILVESTRU BOATCĂ, ION NEGREȚ, PAVEL PETROMAN, MARIA TIPERCIUC. Au mai colaborat cadre didactice și inspectori școlari din județele: Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Cluj, Covasna, Constanța, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Timiș, municipiul București, București, EDP, 1983, 371 p. [118] Limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și stil, punctuație și ortografie, vocabular, fonetică și fonologie, gramatică (morfologie). Manual pentru clasele a IX-a și a X-a (școli normale, licee și clase cu profil umanist). Coordonator: Florin D. Popescu. București, EDP, 1991, 192 p. [30] BOATCĂ, SILVESTRU; MACARIE, AUGUSTIN, Gramatica limbii române. Pentru admiterea în licee, școli profesionale și facultăți. București, Editura Colibri, 1991, 191 p. [31] BODOLAN, VICTORIA, Dezvoltarea vorbirii preșcolarilor prin jocurile didactice - premisă a pregătirii pentru școală, G, nr. 3, 1990, 5. [32] BRÂNCUȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]