2,534 matches
-
evoluată a tendinței generale a ființei de a detecta elementele purtătoare de semnificație și valoare, contemplația estetică începe cu perceperea entităților simetrice, ritmate ca unități semnificante, dar care nu declanșează reacții imediate, pragmatice. Prin imitație, comparație ș.a. sunt create mental simetrii, forme ideale, care au un caracter ludic și devin ele însele obiecte ale receptării estetice. La acest nivel, percepția senzorială este înlocuită de „transpoziția eului”, adică de „atitudinea care constă în a proiecta stările de conștiință subiective asupra unui obiect
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
a „contemplării transcendenței”, prin care se poate ajunge la intuirea lumilor de dincolo de simțuri, a principiului unic, etern, generator, iar prin aceasta la sentimentul contopirii eului cu transcendentul, când „ființa noastră subiectivă se revelează sieși ca inclusă într-o grandioasă simetrie cu principiul suprem și absolut”. Creația estetică este strâns legată de geneza și nivelurile contemplației, din care derivă și momentul inspirației, act ce configurează în întregime un proiect unic al operei, irepetabil, așa cum e un embrion, care conține în întregime
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
poate decât aproxima inexprimabilul, iar cititorul este chemat să se asocieze călătoriei (o tema frecventă în poezia lui S.), să lase frâu liber imaginației, jocului neîngrădit de vreo regulă. Visul, amintirea, alegoria creează o realitate fantasmagorică insolit criptată. Poemele din Simetria fierbinte (1994) induc impresia de coregrafie, în sensul că oniricul, mijloacele avangardiste par asamblate pentru a da rigoare construcției, chiar dacă adesea într-un stil ce ține de un „suprarealism de operetă” (Traian T. Coșovei). Uneori versurile cultivă prețiozitatea barochismului, ca
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
pălărie purtam pe cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, De
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, De veghe în „Imperiul simpatiei”, CNP, 1990, 3; Eugen Simion, Prelungirile suprarealismului, RL, 1990
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
primul rând, în capitolul precedent se spusese că diavolul, izgonit din cer, va domni un timp peste ape și peste pământ (12,12). În al doilea rând, el introduce o nouă figură cu scopul de a stabili, probabil, o dublă simetrie fundamentală: cu cei doi martori ai lui Dumnezeu (capitolul 11) și cu „treimea” Binelui, al cărui model este imitat sistematic, dar in negativo. Motivul principal pentru care autorul recurge la imaginea unei alte fiare este totuși dorința de a încadra
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aceste două istorioare constituie dovada incontestabilă a persistenței, în sânul creștinismului oriental, a acestui curent profetic cu accentuată conotație politică, ce poate fi numit „profetism de masă” sau „popular” și care a ajuns la apogeu în mișcarea montanistă. Printr‑o simetrie semnificativă cu Christ., Com. Dan. se încheie în nota „katechonică” a epistolei 2 Tesaloniceni. Rezumat și concluzii generale Hipolit este primul autor creștin care a consacrat o monografie temei Anticristului, sub forma unei scrisori adresate unui anume Teofil. În demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
majoritate a oamenilor, în momentul parusiei el va fi însoțit de „miriade de îngeri”. - Dacă cea dintâi venire s‑a petrecut „în ascuns”, în liniște, ca „ploaia pe lână”, a doua va fi plină de strălucire, chiar ostentativă. Printr‑o simetrie voită, Chiril începe cea de‑a doua mare secțiune a catehezei sale cu aceeași temă - comparația între cele două parusii -, de data aceasta cu scopul clar de a introduce în scenă personajul Anticristului. Am menționat deja teoria lui Iustin, referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
povestirea acestei descinderi nerecunoscute de Biserică: „Și-i mânca viermii cei neadormiți și scrâșca cu dinții”511. Un veac și ceva mai târziu, în 1547, la Mănăstirea Voroneț, „Paradisul și Infernul sunt dispuse simetric în raport cu un ax vertical”512. Aceeași simetrie - de data aceasta stânga-dreapta - apare și într-o versiune din Banat a Cântecului Bradului: „și spre stânga să nu-mi da,/ Cari în partea stângă/ E calea cea strâmbă/ [...] Ci să le dai în mâna dreaptă...”, vers ce-i face
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
elemente consacrate de critica și istoria literară mai veche. Exegeta dezvoltă însă și un punct de vedere personal, care se reliefează de fiecare dată, cadrul fiind o schemă cvasiidentică, aplicată în investigarea fiecărei opere: date biobibliografice, geneză, receptare, arhitectură generală (simetrii, opoziții, polifonie), organizare tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și ponderea sau atrag interpretări cu
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
În Împrejurări ciudate, la vânătoare, Îndată după război. Ca și Radu C., dar În văgăuna unei păduri? Nu știm. Nu știm nici măcar dacă nu cumva a dispărut și el, atras În aceeași productivitate a invizibilității. Ceea ce recunoaștem Însă e ciudata simetrie a destinului celor două femei, amândouă văduve, pentru că soțul și logodnicul nu mai sunt. Ele nu trăiesc Însă mai puțin În aura lor, căci „secretul” a reverberat deja triplu. Tot triplu este și eșecul celor care l-au urmat postum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decât o formă de acumulare pentru o nouă criză. La sfârșit, când drama Moromeților este narată și, prin ea, imaginea vieții liniștite spulberată, prozatorul revine asupra notației de început: „Timpul nu mai avea răbdare.” Este una din multele imagini ale simetriei în literatura lui P., plină de evoluții închise, de ample mișcări în cerc, și vrea să dea o idee despre rotația procesuală a vieții după o lege statornică și misterioasă care acționează și în natură. Chiar demersul epic se înscrie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
revista încearcă, prin cercetările pe marginea arhitecturii și a artelor înrudite, să își asume „un spirit critic riguros și lucid”, eliberat atât de „arhaismele împovărătoare”, cât și de „inovațiile obsedante” (G. M. Cantacuzino, Notă explicativă, 7/1946). În credința că „simetria vitruviană este eternă”, dincolo de orice revoluție în artă, publicația se pronunță pentru restabilirea echilibrului dintre „cunoștință și simțire”, în contextul „analfabetismului spiritual” al timpului (G. M. Cantacuzino și Octav Doicescu, Declarație, 1/1939). S. include studii de Tudor Vianu, Ion
SIMETRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289678_a_291007]
-
maximă: 10.25 Media: 10.193250 Mediana: 10.18 Modul: 10.19 Abaterea medie patratică: 0.027399 Amplitudinea: 0.14 Abaterea medie absolută: 0.020075 Se observă că valorile pentru medie, mediană și mod sunt foarte apropiate (ceea ce indică o simetrie a distribuției de sondaj) și foarte apropiate de centrul câmpului de toleranță TC: 00675.0=−TCx , 02.0=−TCxme , 01.0=−TCxmo (indicația cea mai importantă este cea relativă la valoarea medie). În ceea ce privește împrăștierea, se observă că amplitudinea valorilor caracteristicii
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
din bețișoare. Se poate schimba locul acestora, se pot elimina unul, două sau mai multe bețișoare. Exemplific prin soluția găsită de F.C.. • Folosiți parantezele necesare pentru a obține rezultatele date. • Alegeți din literele alfabetului pe cele care au axa de simetrie. Exemplific cu soluția găsită de B.I.. • Pliați, în așa fel o foaie de hârtie pentru a obține pătrat / triunghi / trapez. • Încercați să desenați figura fără să ridicați creionul de pe hârtie și fără a parcurge de două ori aceeași linie. • Construiți
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
comparația („ca stelele cerului”, „ca nisipul mării”). Concluzia implicată, adesea dezaprobatoare față de acțiuni și atitudini umane, se transmite prin formulări ironice: „a face zile fripte (zile negre) cuiva”, „sperie lupul cu pielea oii”. Ca și proverbul, z. are o anume simetrie, ritm, intonație, accent, uneori rimă. Diversitatea ei atestă capacitatea de inventivitate și de îmbogățire continuă a limbii române. Ediții: Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1882-1883, vol. I-II, 1884, vol. III, 1885, vol. V; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
rubrica „Masca timpului” în „Mișcarea literară” a lui Liviu Rebreanu și colaborează la „Gândirea” (din 1924 până în 1943), o vreme făcând parte din „gruparea revistei”. În perioada interbelică mai publică frecvent în „Revista de filosofie”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Libertatea”, „Simetria”, „Preocupări literare”, iar după al doilea război mondial în „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Steaua” ș.a. Între 1920 și 1923 își continuă studiile la Viena, apoi la Tübingen, unde își susține doctoratul în filosofie cum laude, cu teza Das Wertungsproblem in
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
doilea război mondial, și critică sociologică. Acestea constituie cercurile care se strâng și se desfac într-o pulsație intelectuală care regularizează nu numai studiul, dar și obiectul lui: opera. În cercetarea lui Tudor Vianu opera apare ca o arhitectură de simetrii, chiar tehnicile anarhice, impetuoase se disciplinează sub privirea severă a criticului. Căci esența artei este, după el, ordinea și simetria. EUGEN SIMION SCRIERI: Das Wertungsproblem in Schillers Poetik, București, 1924; Dualismul artei, București 1925; Fragmente moderne, București, 1925; Masca timpului
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
regularizează nu numai studiul, dar și obiectul lui: opera. În cercetarea lui Tudor Vianu opera apare ca o arhitectură de simetrii, chiar tehnicile anarhice, impetuoase se disciplinează sub privirea severă a criticului. Căci esența artei este, după el, ordinea și simetria. EUGEN SIMION SCRIERI: Das Wertungsproblem in Schillers Poetik, București, 1924; Dualismul artei, București 1925; Fragmente moderne, București, 1925; Masca timpului, Arad, 1926; Poezia lui Eminescu, București, 1930; O. Han, Craiova, 1930; Arta și frumosul. Din problemele constituției și relației lor
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
1979) pune sub semnul întrebării această interpretare, sugerând „pliuri de grăsime”; J.P. Duhard (1988) oferă altă ipoteză: o operă perfect realistă, reprezentând fie o împerechere, fie o naștere. M. Mussi (1995) vede în această statuetă o excelentă aplicare a principiului simetriei, deoarece este suficient să întoarcem imaginea pentru a obține o a doua figurină, ceea ce amintește de unul din basoreliefurile de la Laussel. Același principiu este aplicabil și pentru statueta de la Savignano (fig. 3b), una dintre cele mai mari reprezentări feminine paleolitice
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
exterior și arcuite în semicerc la interior. De la nivelul „cotului” mâinii stângi, antebrațul devine vertical, cu o foarte slabă subțiere la mijloc; ruptura vasului la nivelul „cotului” mâinii stângi face imposibilă cunoașterea exactă a formei antebrațului, dar putem avea certitudinea simetriei cu brațul stâng, astfel că, în interpretarea decorului desfășurat, realizat de noi (fig. 8/4b), acest antropomorf se prezenta, inițial, cu ambele brațe pictate vertical. Decorul fragmentului prezentat mai păstrează, în partea sa stângă, o bandă verticală roșie, aproape paralelă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superioară a motivului decorativ pare să se găsească pe aceeași linie de oblicitate (paralelă) cu partea sa inferioară. În acest caz, doar existența celor trei benzi verticale, dintre care primele două sunt unite cu certitudine la partea inferioară, ca și simetria, specifică artei cucuteniene, ne dau temei să interpretăm acest decor ca reprezentând tot o orantă. Precizăm însă faptul că un decor aproape identic apare pe pieptul a trei statuete de la Dumești, în zona centrală, înscrise ca într-o „stampilă”, fără ca
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Mincu, Poezie, 234-235; Doina Uricariu, „Călărețul de aer”, RL, 1977, 20; Iorgulescu, Scriitori, 147-148; Radu G. Țeposu, „Casa a Noua”, RL, 1979, 36; Lucian Alexiu, „Casa a Noua”, O, 1979, 40; Lit. rom. cont., I, 743-744; M. N. Rusu, Poetica simetriei, AFT, 1983, 8; Valentin F. Mihăescu, Poezie și prozodie, LCF, 1984, 3; Bogdan Mihai Mandache, Decantări alchimice, CRC, 2000, 10; Popa, Ist. lit., II, 582; Barbu Cioculescu, Rondelul ca o virtute, LCF, 2002, 7; Daniel Cristea-Enache, Accentul enigmatic, ALA, 2002
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
postapocaliptic, iar seninătatea se lasă inundată de fluide biloase: „Manevrele de toamnă vor arăta / cât de supli suntem în rezolvarea problemelor vitale / vor arăta că știm să extragem esențe subtile din haosul splinei moarte / vom arăta că știm să aducem simetrie în franjurii ignoranței // vom arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
lunecoasă,/ Ca un copil te rătăcești în casă,/ Pleci în oglindă-ncet... și nu mai vii”. În ciuda diferențelor radicale dintre cele două tipuri de poezie întruchipate de La Lilieci și de Apă vie, apă moartă, S. trădează un interes unificator pentru simetria și pentru limitele dintre viață și moarte - una din supratemele liricii sale. Limitele l-au pasionat totdeauna pe scriitor. Atât cele existențiale („A trecut luna prin dreptul ferestrei pe cer/ Și eu mă zbăteam între viață și moarte/ Câți în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]