1,391 matches
-
tradiționalistă a temelor poetice. În linie modernistă se înscriu, firește, G. Bacovia (Baladă, Liceu, Vobiscum), Agatha Grigorescu-Bacovia (Nedumerire), N. Davidescu (Leagăn de cântece) și Radu Gyr. Publicația se arată ospitalieră și cu producțiile de esență tradiționalistă (Ilariu Dobridor), cu versificația simplistă, stângace, a lui V. Demetrius sau cu sămănătorismul schematic, idilic, al Mariei Cunțan. Colaborează cu proză G. Bacovia (Amăgire), Pan M. Vizirescu, George Acsinteanu. Coperta și interiorul revistei sunt ilustrate cu reproduceri după Cecilia Cuțescu-Storck, Oscar Han, Corneliu Medrea. Alți
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
privind începuturile literare ale autorului. Afectat de cruntul handicap, dar îmbărbătat de lectura cărții Așa s-a călit oțelul a lui N.A. Ostrovski, N. va găsi în scris terapia și arma împotriva sinuciderii. Personajele din volumul de debut, construite antitetic, simplist, sunt oameni săraci, cinstiți și oropsiți, victime ale oprimării celor avuți (primari, boieri, plutonieri grosolani, perceptori cinici sau preoți hrăpăreți). Mai interesante sunt câteva povești și legende dobrogene. Încadrate în viața cotidiană prin povestiri în ramă, după modelul sadovenian, și
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
cu ajutorul celor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor standardizate de evaluare. Caracterul cantitativ și normativ al rezultatelor obținute ar accentua obiectivitatea analizei clinice în ceea ce privește natura problemelor. In sfârșit, relațiile dintre teorie și practică sunt departe de a fi liniare. Conceperea simplistă a unei relații directe dintre teorie și practică este analizată și reanalizată. Scheele a identificat mai multe tipuri de relație, care se regăsesc în grade diferite la clinicieni. Relația de schimb s-a impus în clinica cognitiv-comportamentală, unde există interacțiuni
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
principiile raționamentului logic. Foarte curând veți deprinde această manieră de exprimare și o veți găsi convenabilă și utilă. Unii ar putea fi îngrijorați gândindu-se că aceste cursuri se bazează pe o înțelegere mecanică a indivizilor umani sau un pozitivism simplist în ceea ce privește cunoașterea. Sper să demonstrez în mod convingător că cercetarea de valoare în științele sociale nu este afectată de nici una dintre cele două probleme, ci se bazează pe judecăți subtile și considerație față de motivațiile umane complexe. Unii ar putea crede
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru a putea testa dacă rezultatele noastre preliminarii pot fi confirmate de o gamă mai largă de experiențe. Față de metafizică, în pozitivism întreaga cunoaștere se face prin inducție și nu prin deducție. Problema care se ridică în cazul unui pozitivism simplist este aceea că nu toți oamenii operează cu aceleași categorii și raționamente. Critica pozitivismului a fost esențială pentru gândirea secolului XX, tot așa cum critica metafizicii a fost esențială în gândirea secolului al XVII-lea. Freud, de exemplu, a arătat faptul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nemijlocit, nu ne poate furniza un fundament solid pentru știință. Provocarea ce ne stă în față este aceea de a pune bazele unui proiect științific esențial pentru agenda umană, fără metafizică - abandonată în istorie - și în condițiile în care pozitivismul simplist trebuie respins și el. Soluția se află în cele două pătrate de la baza tabelului. Aici, din punct de vedere ontologic, fenomenele nu au structură și semnificație fără contribuția activă a minții umane. Lumea empirică, senzorială, este infinit de complexă și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că varietatea acțiunilor și experiențelor umane este ceva foarte ușor de înțeles atunci când se află amplasată în cadrul a ceva ce se numește cultura umană, dar foarte dificil de înțeles atunci când se află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
elaborarea unui model trebuie avut în vedere gradul de complexitate al acesteia spre a putea reprezenta lumea corect, cât de abstract să fie pentru a face față complexității și a permite analizarea formală. Jackson a descoperit că a început prea simplist, dar că, adăugând ulterior condiții, risca să ajungă la un model mult prea complicat pentru a permite testarea. Voi sunteți aceia care veți decide specificările din model și implicațiile ce derivă din acesta și veți face ajustările astfel încât să rămâneți
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
romanul Vâlva codrului, îi apare în 1974. Cartea de debut și următoarea, Pădurea nu doarme (1976), sunt romane de aventuri, cu haiduci din perioada 1822-1848, palpitante mai ales la nivelul inventivității și al pitorescului de limbaj. Fără să fie schematice, simpliste, romanele trăiesc în primul rând prin dialog, care, de altfel, predomină; autorul reușește să refacă lumea haiducilor, utilizând un idiolect arhaic, regional, cu un accentuat specific oltenesc, și aceasta într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului și
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
atât istoria sociologiei, cât și modul În care sociologii operează În acea epocă evaluarea istoriei sociologiei. Atât obiectul, cât și sociologii analiști de atunci trebuie incluși În „faptul social global” al analizei prezente. Istoria nu trebuie judecată moral și ideologic simplist, ci Înțeleasă prin plasarea ei În contextul social global. Într-un regim autoritar, care impunea cu mijloace represive propria sa ideologie, reprimând tentative alternative, sociologia, ca, de altfel, și alte discipline științifice, putea să supraviețuiască și să promoveze mesajul său
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deși A. Comte introdusese termenul sociologie, acest cuvânt a fost acceptat de comunitatea științifică mult mai târziu, după ce teoria lui Marx devenise deja foarte influentă și etichetată diferit. Nici Lenin și cu atât mai puțin Stalin, cu viziunea lui extrem de simplistă, nu au utilizat termenul sociologie ca o știință a societății. Nu aveau nevoie de acest termen. Teoria lui Marx era „teoria asupra societății” care trebuia să fie dezvoltată. Paradoxal, spre deosebire de spiritul teoriei lui Marx, marxism-leninismul a evoluat ca o „filosofie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
managerii și birocrații companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii sociali aflați În relație directă și strânsă cu piața (Întreprinzători, mici meseriași ș.a.m.d.). Tranziția nu poate fi interpretată și Înțeleasă, afirmă autorii, În termenii simpliști ai acestei dihotomii, urmărindu-se răspunsul la Întrebarea: „Cine va ieși Învingător - prima sau a doua categorie?”, retribuțiile și succesul celor două depinzând și de alți factori, inițial neluați În considerare: vechimea, genul (bărbat-femeie), puterea și poziția de negociere, nivelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în romanul Arderi (1959), care vaticinează societatea „burghezo- moșierească”, sau în timpul „construcției socialiste”, a înființării șantierelor naționale, unde comuniștii sunt confruntați cu presupuse situații de sabotaj, ce determină „intensificarea vigilenței”, ca în romanul Probleme personale (1974). Sentimentul ce animă psihologiile simpliste ale „revoluționarilor” este ura de clasă. Oarecum mai izbutită este nuvela Era târziu și era toamnă... (1964), care, îndepărtându-se de prezentarea „luptei revoluționare”, conturează o parțială întoarcere spre resursele firești ale literaturii. Experiența ratată de personajul central este moartea
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
monument de prost gust, scris pe bază de așa-zise „documente postume: scrisori, manuscrise și memorii”, evident dubioase. A avut ambiții de editor: Vasile Conta, Opere complete (1914), Teatru inedit de I.L. Caragiale (1926) ș.a. Aceste lucrări abundă în biografism simplist, comentarii anoste, vădind lipsă de cultură. În afara câtorva documente a căror autenticitate trebuie și ea verificată, activitatea lui M. este considerată fără valoare. La sugestia lui G. Călinescu, de stabilirea exactă a falsurilor s-a ocupat Sorin Alexandrescu, pe vremea
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
de muzeu ascund o tristă aplecare spre comoditatea spirituală. Chiar dacă numeroase parabole evanghelice sunt construite prin pilduitoarea forță a excepției (samariteanul cel milostiv, sutașul, femeia desfrânată), mulți creștini răsăriteni preferă încă să aibă o imagine statică, monocromă și mai ales simplistă despre infinit de subtila lucrare a Proniei în lume. Tradiționaliștii trăiesc plăcerea irezistibilă de a reduce istoria la o imaginară condiție atemporală, într-o formulă dogmatică de proveniență mai curând monofizită. Foarte mulți știu extrem de puține despre soarta confraților lor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
timpurilor noastre de globalizare prin americanizare (și „antiamericanizare”). O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este culegerea de eseuri a altui fost membru în „Grupul de la Brașov” (pentru a rămâne, cu toată ironia cuvenită, în această perspectivă simplistă de dinamică a grupurilor), Ciprian șiulea: Retori, simulacre, imposturi. Cultură și ideologii în România, Compania, București, 2003. Mai recent, Ciprian șiulea a revenit la atac, prin articolul „Cultura neointerbelică și problema filiației” (Timpul, decembrie 2005, pp. 18-19), în care apare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ținând seama de felul cum sunt redactate - ei sunt formaliști, pentru că forma le apare nu ca o rezultantă a unei necesități chemată de dorința de a spune ceva, ci ca un soi de Înveliș ce se trage peste câteva idei simpliste, ca un tricou”. Așadar majoritatea nuvelelor care dădeau substanță peisajului epic din vreme, atât ca apariții fragmentare În reviste cât și ca motiv, unanim apreciate, semnate de autori cărora li se prezicea un bun destin epic: Al. Gârneață, N. Jianu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bază a dezvoltării poeziei noastre 2: „Într-adevăr, ce poezie nouă ar fi aceea care și-ar Însuși În mod mecanic lozincile privitoare la realismul socialist? Cum ar putea poezia să progreseze temeinic dacă s-ar Înțelege În mod mecanic, simplist, cerința ca ea să fie socialistă prin conținut și națională În formă, să oglindească tot mai multilateral și mai profund realitatea, să fie combativă, să realizeze - În general - o Înaltă măiestrie artistică? Nu pot fi realizate aceste sarcini fără a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lor de chiaburoi! (Ă)». Într-o altă bucată, Demascare, V. Iosif ne Înfățișează demascarea unui chiabur ca fiind o treabă simplă. Dușmanul de clasă ce răspândește zvonuri de război fiind un naiv care aproape se autodemască. E greșit să vedem simplist dușmanii de clasă, să-i prezentăm mereu sub același aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea, imaginea veridică a dușmanului de clasă este Înlocuită prin gratuite violențe de limbaj, prin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Roaită (Ă). Semnificațiile mari pe care le are În cadrul revoluției noastre culturale zidirea „Casei Scânteii”, oamenii care se dezvoltă muncind pe acest uriaș șantier, problemele lor, viața lor, și-au găsit În poezia Casa Scânteii de Victor Felea corespondențe palide, simpliste (Ă). Trăsătura comună a acestor poezii și-a altora din numerele anterioare ale revistei este că ele reprezintă o revenire mai mult sau mai puțin evidentă la așa-zisa poezie intimistă (Ă). După ei, o poezie nu poate fi realistă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dorinței să călătorească prin inconștientul partenerilor. Prin urmare, în seducție spontaneitatea este indispensabilă. Nimic nu înlocuiește dorința, mai ales strategia! Între noi fie vorba... nu-i așa că, tocmai pentru că ne retragem prea des în spatele strategiilor noastre meschine și a calculelor simpliste, persoanele foarte spontane par foarte seducătoare? Spontaneitatea lui Casanova era principalul său atu. Iubea și era iubit tocmai pentru că îndrăznea să arate acest lucru. Îndrăznea să trăiască. Exact în acești termeni vorbește Ado Kyrou despre Marilyn Monroe, o femeie seducătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ca o expresie a „adevărului” În toate cazurile. Vedeți dacă vi se „potrivesc”; ele sînt generalizări, iar fiecare caz este individual, deci ați putea simți nevoia să explorați această problemă În mai mare profunzime. Între timp totuși, ar putea părea simplist să spunem că, dacă ne doare gîtul, am putea avea probleme să ne exprimăm, dar e recomandabil să fiți pregătit să vedeți, cu onestitate, dacă aceste lucruri au vreo relevanță În cazul dumneavoastră. Dacă nu, este bine, Însă amintiți-vă
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
opri în orice moment și știe să se odihnească. Creația sa nu esteo obligație, ci îi procură plăcere (1933/1971). Pe de altă parte, Reich admite pe bună dreptate că în acest contrast nu ar trebui să vedem o opoziție simplistă între patologie și normalitate. Individul nevrozat este capabil de sublimare, la fel cum omului sănătos i se poate întâmpla să recurgă la formațiunile reacționale. Această nevoie irepresibilă de a munci a fost studiată recent de mai mulți autori (în Charlot
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu clientul este un factor de promovare prin mai buna cunoaștere a variantelor ofertei și a condițiilor posibile de a fi alese pentru personalizarea serviciului. Comunicarea și dialogul între personal și client trebuie să fie accesibile, dar nu vulgare sau simpliste. Răspunderea pentru serviciul prestat nu se rezumă la sancționarea personalului pentru operațiuni incorecte în serviciu, rebuturile neputând fi concepute, dar gradul de siguranță și integritatea persoanei, ca și mulțumirea cu efectele așteptate trebuie garantate. Credibilitatea sau încrederea în oferta prezentată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist, convențional, simplist - era compensată în parte de vigoarea formală. În fabulele sale, al căror limbaj „este când familiar, când purist, când bălțat cu neologisme și barbarisme anume așezate, în vederea efectului” (Șerban Cioculescu), poetul, „scăpărător de vervă” (D. Micu), surprinde nu o dată prin
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]