6,345 matches
-
posibilă, într-un mod cu totul exepțional, această construcție aproape utopică, la marginea ficțiunii, și care, pe deasupra, nu a apelat la nici una dintre sursele de finanțare publice sau specializate. Finanțatorul unic și exclusiv este, așa cum deja se știe, chiar proprietarul simpozionului, Victor Florean, directorul general al SC ,,CMC Marmura Internațional" SRL Cărbunari. Pornit inițial dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Ca și în edițiile trecute, au fost invitați, și de astă dată, patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
e orb și surd. Și ne putem imagina ce ar fi pățit Ahil Peleianul dacă zeii nu i-ar fi stat aproape. Iubitor de Nietzsche, cum îl știm, dl. Breban ar trebui să nu conteze însă pe prezența zeilor în simpozioanele Contemporanului. Răbufnirile d-sale nu sînt deloc o "idee europeană" și denotă, mai degrabă, un anumit complex personal și provincial care nu-i face cinste. Ca să nu mai spunem că promptitudinea cu care a căutat să profite de dl. Reichmann
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost la Timișoara săptămînile trecute treizeci și cinci de traducători de literatură din Europa Centrală, la un prim simpozion coordonat de Michael Heim de la UCLA, precum și profesorul Jacques Le Rider de la Ecole Pratique des Hautes Etudes). Nu doar am stat de vorbă și l-am ascultat apoi, în cadrul seminarului organizat de Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, dar am putut
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
nu-știu-cărui șefuleț de partid, și nu vernisajul expoziției unui mare pictor. Eveniment e un prim-plan cu decolteul nevestei îmbogățitului ce-a tras o țeapă babană fabricii pe care, până mai ieri, nu voia s-o privatizeze, și nu elevatul simpozion al unor intelectuali famelici ce se dau de ceasul morții să dovedească Europei că nu suntem, cum ni s-a dus buhul, doar barbarii înarmați cu ciomege și lămpașe. Eveniment e circul aviatic organizat cu precizie de cronometru, și nu
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
Pavel Șușară Dacă Simpozionul de la Pitești, gîndit anume pentru a mobila cu lucrări de sculptură spațiile publice, a fost constrîns de chiar funcția sa la alegerea unui material compatibil cu amenajările ambientale și cu formele arhitecturale, adică marmura, Simpozionul de la Bogați, o localitate care
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Pavel Șușară Dacă Simpozionul de la Pitești, gîndit anume pentru a mobila cu lucrări de sculptură spațiile publice, a fost constrîns de chiar funcția sa la alegerea unui material compatibil cu amenajările ambientale și cu formele arhitecturale, adică marmura, Simpozionul de la Bogați, o localitate care își confirmă numele într-un mod evident, și-a ales, drept material de lucru, lemnul de stejar. Și aici, ca și în primul caz, a funcționat un anumit determinism obiectiv pentru că elementul dominant al locului
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
practică spre comentariul artistic a fost posibilă, dovedește o anumită rafinare a conștiinței de sine a comunității și o evidentă maturizare a raporturilor omului cu lumea exterioară și cu grupul social. Inițiativă a primarului comunei Bogați, ing. Tudor Ștefan, acest simpozion a fost coordonat din punct de vedere artistic, ca de altminteri și cel de la Pitești în aspectele sale specifice, de prof. Vasile Rizeanu, sculptor ajuns acum la deplina sa maturitate și unul dintre elevii care au știut să preia de la
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Lucian Murnu atît rigoarea, cît și discreția și sensibilitatea. Alături de Vasile Rizeanu au mai participat sculptorii Aurelian Bolea, Ioan Deac Bistrița, Nicolae Ghiață, Grigore Minea și Corneliu Tache. Lucrările realizate în intervalul de o lună care i-a fost rezervat simpozionului sînt acum amplasate pe un platou înalt care se găsește în imediata vecinătate a localității și care domină întregul peisaj cu o forță din care nu lipsește chiar o anumită agresivitate. Ceea ce se poate remareca din prima clipă în legătură cu intențiile
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
lor specifică și 2. acțiunea solidară în comunicarea aceluiași mesaj, în pofida tuturor adversităților obiective. Faptul că anumite împrejurări determină reacții unice, că fiecare experiență este irepetabilă indiferent de formula consacrată a unui artist sau altul, poate fi ușor verificat în cadrul Simpozionului de la Bogați prin lucrarea lui Aurelian Bolea. Deși, în general, este un sculptor interesat mai degrabă de formele ponderale și de masele supuse forțelor gravitaționale, de construcția antropomorfă și de unduirile calde ale feminității, de data aceasta el s-a
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
solare. Și, mai mult sau mai puțin evident, oricare dintre cei șase sculptori ar putea fi supuși unei lecturi similare, din care se va deduce că raportul dintre consecvența de program și abaterile controlate reprezintă tocmai gradul de specificitate al Simpozionului de la Bogați. Fenomen cu totul neobișnuit în peisajul nostru artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
peisajul nostru artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o arie mult mai largă, simpozionul de sculptură în lemn de la Bogați transmite, cel puțin în acest moment, un dublu semnal: mai întîi că oriunde se pot face lucruri importante, cu minima condiție să aibă cine să le facă și, în al doilea rînd, că precaritaea
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
cu multă discreție și cu tot atîta răbdare, s-au făcut cu adevărat lucruri care pot fi așezate în vecinătatea memoriei lui Brâncuși. În ultimele două luni, două asemenea evenimente s-au consumat în județul Argeș. Este vorba de două simpozioane de sculptură, unul de sculptură în marmură, organizat la Pitești, și unul de sculptură în lemn, organizat în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
două luni, două asemenea evenimente s-au consumat în județul Argeș. Este vorba de două simpozioane de sculptură, unul de sculptură în marmură, organizat la Pitești, și unul de sculptură în lemn, organizat în comuna Bogați, în vecinătatea Piteștiului. Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite și cu preocupări formale diferite. Nume bine cunoscute în mediile de
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
cunoscute în mediile de specialitate și chiar în cercuri mai largi, cum sunt Gheorghe Iliescu Călinești, Panaite Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero, participanții la acest simpozion nu au fost simpli invitați la o acțiune a cărei finalitate este doar lucrarea în sine, decontextualizată, ci agenții unui proiect mai amplu, care va fi, probabil, continuat și în anii următori, acela de mobilare a spațiului urban și de
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
dobîndesc rapid o funcție publică și își asumă înevitabil sarcinile unui spațiu deja construit. Această perspectivă a determinat, în mod tacit, o anumită abordare formală și expresivă care situează lucrările într-un spațiu aflat oarecum la intersecția dintre atelier și simpozion. Prin condițiile obiective și prin determinarea timpului de lucru, ele se regăsesc în orizontul tipic al unui simpozion, în vreme ce, prin valorificarea imediată și prin exigențele spațiului public, ele împrumută ceva din premeditările și elaborările unor opere de atelier. Aceste caracteristici
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
în mod tacit, o anumită abordare formală și expresivă care situează lucrările într-un spațiu aflat oarecum la intersecția dintre atelier și simpozion. Prin condițiile obiective și prin determinarea timpului de lucru, ele se regăsesc în orizontul tipic al unui simpozion, în vreme ce, prin valorificarea imediată și prin exigențele spațiului public, ele împrumută ceva din premeditările și elaborările unor opere de atelier. Aceste caracteristici, la o primă vedere simple abstracțiuni teoretice, pot fi remarcate acum, cînd totul este finalizat, cu multă claritate
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
un anumit fel, Antero afirmă imensa disponibilitate a materialului printr-o inițială provocare și printr-o intenție polemică. Prin calitatea indiscutabilă a lucrărilor, prin claritatea proiectului și prin perspectiva practică în care a fost organizat totul, această primă ediție a simpozionului de sculptură în marmură de la Pitești este unul dintre cele mai importante evenimente ale genului din acest sezon.
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
principiului lor, dar să mă fi și răcorit, cât de cât... O singură dată strigase spre mine, îndreptând asupra mea un deget osos, îngălbenit de nicotină: Youuu Criticismus!... M-am mulțumit să dau din cap. Era ca o parolă. * * * Primul simpozion condus de directoarea Hualing, femeie fină, fermecătoare despre prințul-poet indian Bidhyalongkorn. La un moment dat, nu știu ce spusesem, tare, în auzul tuturor, iar Hualing, cum ședeam cu toții roată pe jos în stil oriental, se aplecă spre mine, fiindu-mi alături, îmi
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
de excelenta conducere muzicală a lui Vlad Conta în pofida unui amplasament scenic foarte incomod pentru dirijor. În toate aceste trei seri, Orchestra și Corul Filarmonicii "Moldova" din Iași și-au dat concursul, bine pregătite, prompte. O noutate a fost și simpozionul în care împreună cu publiciști apreciați, Ada Brumaru, Dumitru Avakian, Sorin Botez, Grigore Constantinescu, Mihai Cosma, Costin Popa, Costin Tuchilă ne-am străduit să descifrăm acele dimensiuni ale personalității Haricleei Darclée care explică menționarea ei în "Enciclopedia dello Spettacolo" ca "cea
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
Juriul format din personalități internaționale marcante președinți: Tibor Varga-vioară, Aldo Ciccolini-pian, Grace Bumbry-canto vor trebui să cumpănească într-o luptă strânsă. O altă fațetă a Festivalului contribuind și ea la imaginea cât mai exactă și aprofundată a personalității enesciene este Simpozionul de muzicologie, care și el are o istorie veche deja de peste 2 decenii sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Ca și în alte dăți, temele cele mai interesante par a fi cele propuse de specialiștii noștri care s-au dedicat
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
dispărut; Josette Hârsu, una dintre ultimele moștenitoare directe ale tradiției, a știut să o păstreze cu fidelitate, dar să o și adapteze noilor cerințe, împărtășind-o și astăzi cu dragoste tinerilor dornici de învățătură. O prietenie temeinică În 1981 la Simpozionul " G. Enescu", dirijorul francez Alain Pâris mărturisea în comunicarea sa că dedându-se "micului joc de-a deschisul dicționarelor și enciclopediilor" a fost uluit cât de sărace și fragmentare erau informațiile despre "imensul muzician" care a fost Enescu. O dată cu muzica
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
și fragmentare erau informațiile despre "imensul muzician" care a fost Enescu. O dată cu muzica lui Enescu a descoperit și România, mai precis muzica românească, de atunci a revenit de multe ori în sălile noastre de concert ca șef de orchestră, la simpozioane ca muzicolog iar în Franța a promovat consecvent muzica marilor artiști români. Cine este de fapt Alain Pâris? O succintă fișă biografică ni-l arată ca pe un muzician complex și un fin intelectual: discipol al unor maeștrii ai baghetei
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
în 1990 PEN-Clubul român și-a putut relua activitatea în mod normal, sub președinția Anei Blandiana și, de atunci, pe lîngă participarea membrilor români la conferințe internaționale și acțiuni inițiate de centrele din diferite țări, a organizat el însuși patru simpozioane pe teme de mare actualitate. Cel de al patrulea a avut loc de curînd, între 27 și 29 iulie, la Sinaia, cu sprijinul financiar al Fundației "Friedrich Ebert", reprezentată la lucrări de d-nele Elke Sabiel și Maria Stein. Sub genericul
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
patrulea a avut loc de curînd, între 27 și 29 iulie, la Sinaia, cu sprijinul financiar al Fundației "Friedrich Ebert", reprezentată la lucrări de d-nele Elke Sabiel și Maria Stein. Sub genericul PEN-Cluburile Europene - argumente ale unei viitoare Europe Unite, simpozionul a reunit, pe lîngă 27 de scriitori români, delegați ai centrelor PEN din Anglia, Franța, Norvegia, Portugalia, Republica Moldova, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Israel, un membru al Centrului PEN catalan și unul al Centrului PEN maghiar din România. Din partea conducerii PEN-Clubului Internațional
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]